659 matches
-
unele suferințe cauzate, nu de microbi, nu se știa de existența acestora (în concepția populară tot ce este dat de la Dumnezeu este curat, tot ce părea curat, era curat: mărul dacă nu avea alte murdării pe coaja lui, era curat, ceaunul de mămăligă, toate vasele de bucătărie din lut clătite superficial erau curate etc.) de uitătură rea, de vrăji, de farmece etc. Dacă cineva, de regulă un copil, contracta o umflătură dureroasă de la o lovitură anterioară sau o erupție dintr-o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-ți repari nevasta singur?” Și la băgat undeva, unde, de regulă, nu se spune! Alt caz, rezolvat cu brio de doctorul Dărângă, a fost cu cel mai mică dintre verii mei primari, care s-a opărit (avea patru ani) întrun ceaun cu lapte clocotit. Doctorul a făcut tot ce i-a stat în putință săl salveze pe acest copil, văr bun al meu, Mircea Breahnă de la Oțelești, să nu-i lase urme care să-l facă să se jeneze mai târziu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prezentând unele avantaje: producții mari, posibilitatea de a fi păstrat la aer, în coșare, folosirea și în hrana animalelor. Făina de porumb obținută prin măcinare sau râșnire (aproape la fiecare casă din satele comunei era o râșniță), prin fierbere în ceaun își sporește volumul, devine un terci și apoi se întărește, amestecul fiind numit tot mămăligă, la fel ca fiertura de mei. Tocmai această cereală, constituind hrana de bază în marea majoritate a familiilor țărănești, lipsea în bordeiele celor care munceau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de dormit la care se ajungea prin spatele hornului, unde era cald, deoarece fumul și căldura treceau prin spațiul de dedesubt. În fața cuptorului era vatra, unde se făcea focul, se fierbea mâncarea în oale de lut, se fierbea mămăliga în ceaun pusă pe pirostrii. Peste vatră era construit hornul (trei părți se sprijinea în construcția cuptorului, iar o parte, un colț, se sprijinea pe un stâlp - stâlpul hornului „unde lega mama o sfoară cu motocei...”. Hornul dădea direct afară, vedeai cerul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țoale mici de lână. Peretele de la sud avea geamuri. La capătul 375 patului unde dormea tata era un lădoi din lemn în care mama ținea rufele noastre de purtat, spălate curat. O masă mică rotundă, cu trei picioare pentru pusă ceaunul și mestecat mămăliga.... un ceaun mare pentru fiert apa la spălatul rufelor, un ciubăr mare. Vase: străchini de lut, oale pentru fiert mâncare, linguri de lemn și alte mărunțișuri.” X. 5 Câteva considerații despre sport, în general și despre fotbal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la sud avea geamuri. La capătul 375 patului unde dormea tata era un lădoi din lemn în care mama ținea rufele noastre de purtat, spălate curat. O masă mică rotundă, cu trei picioare pentru pusă ceaunul și mestecat mămăliga.... un ceaun mare pentru fiert apa la spălatul rufelor, un ciubăr mare. Vase: străchini de lut, oale pentru fiert mâncare, linguri de lemn și alte mărunțișuri.” X. 5 Câteva considerații despre sport, în general și despre fotbal, în special. Un alt mod
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fure, furé și ziua, nu numai noaptea. Cé noaptea te duci tu sé-l pîndești. Știe tot satu’ de-amu. Alexandr nebunu’. - Pune tu ceva de mîncare și mai taci oleacé. - Da’ poți sé-ți pui și singur, cé ai mîini. Uite, ceaunul i-acolo, farfuriile-s acolo, polonicu-i În ceaun. - Ai dat ceva la porc? - Nu, te-am așteptat pe tine cînd vii de la slujbé că sé dai tu. Ar muri porcul de foame dacé n-ai fi tu. - Taci din guré
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
noaptea te duci tu sé-l pîndești. Știe tot satu’ de-amu. Alexandr nebunu’. - Pune tu ceva de mîncare și mai taci oleacé. - Da’ poți sé-ți pui și singur, cé ai mîini. Uite, ceaunul i-acolo, farfuriile-s acolo, polonicu-i În ceaun. - Ai dat ceva la porc? - Nu, te-am așteptat pe tine cînd vii de la slujbé că sé dai tu. Ar muri porcul de foame dacé n-ai fi tu. - Taci din guré. Și vacă ceea, ai muls-o dimineațé? Fé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
în pământ și acoperite cu paie, arătau ca niște ciuperci uriașe, cu tulpina rotunjită și pălăria țuguiată. Era un sălaș țigănesc tradițional. Femeile negricioase, cu fuste pestrițe și basmale de pânză albă, stăteau în fața bordeielor, dărăcind lână și amestecând în ceaunele puse la foc, pe pirostrii. Toată așezarea avea douăzeci de case, iar sălașul, cu țigani cu tot, pentru că îi aparținea unui boier de prin partea locului, se numea Țiganii lui Chicoș. Zogru a intrat repede în vorbă cu niște femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
într-un concert la Eforie. Au dansat, nopți în șir, în tot felul de discoteci, s-au bălăcit nebunește în apa caldă a mării. Noaptea, când se întorceau din perindări, făceau foc lângă cort, prăjeau cartofii și învârteau mămăliga în ceaun. Într-una din zile s-au plictisit și s-au întors acasă. La începutul lui septembrie, Renar și Oliviu au venit să-și ia la revedere. Se întorceau la Timișoara. Începea școala. Prima zi de școală a cam dat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în cinstea lui Theo, Fii binevenit, băiete! i-a urat lui Theo, primindu-l în cinul pictorilor de biserici, nu voi uita însă zâmbetul melancolic al lui Theo, nu se bucura?! Eu așez între meșteri cu multă băgare de seamă ceaunul cu mămăliga caldă, preparată de fratele Rafael, castronul cu brânza de oaie răzuită e pe masă și fratele Rafael aduce slănina sfârâind încă în tăpsie și mie mi-a îngăduit părintele să mănânc cu meșterii, Theo își pune un strat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să strig, dar mi-am dat seama că eram deja departe, afară, În ger. Cred că am leșinat, pentru că nu-mi mai amintesc nimic după aceea. Când am deschis ochii am zărit un foc care ardea Într-un fel de ceaun mare. mă găseam Într-un iglu, Învelită În ceva, nu puteam să-mi dau bine seama În ce, părea să fie un sac de dormit, pentru că nu simțeam frig, deși sacul era așezat pe zăpadă. Nasul și ochii Îmi erau
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
prînz (2); proteină (2); rece (2); sarmale (2); shaorma (2); tigaie (2); vegetarian (2); vițel (2); abator; afumată; alarme; alimentație; alimente; aripă; aripi; bătută; blanch; boală; borș; bou; bucată; caiet; cal; cancer; canibalism; capră; cartofi; cașcaval; ceafă de porc; la ceaun; cîrnaț; cîrnați; coaptă; Crăciun; cuptor; cuțit; delicioasă; deliciu; dezgust; dietă; fermă; fibre; ființă; fin; forță; fragedă; frigider; de găină; a găti; gătită; gras; grețos; halcă; inapetent; a se informa; ingredient; instinct; împuțită; înghiți; îngrășare; însîngerată; leu; liniștit; lună; lux; macră
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
18); caldă(17); pîine (16); foame(15); gustoasă(13); hrană(13); bunica(11); friptură(9); cu brînză(8); bună(8); acasă(7); fierbinte(7); gustos(7); moale(7); Moldova(6); bun(5); lapte(5); România(5); terci(5); bunici(4); ceaun(4); tradițional(4); țară(4); sărăcie(4); carne(3); casă(3); ceapă(3); bleg(3); sat(3); ață (2); brînză cu smîntînă(2); bunică(2); căldură(2); casa bunicilor(2); cir(2); gustare(2); jumări (2); lingură(2); moldovean(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
steaua; tata; telemea; tînără; tocană; țară; urît; urîtă; vară; venit; vițel; zdravăn; zoofilie (1); 804/163/50/113/0 oală: mîncare (221); vas (56); cratiță (55); spartă (40); ciorbă (39); lut (31); sarmale (30); tigaie (20); mare (16); supă (16); ceaun (18); capac (11); bucătărie (10); apă (9); goală (9); borș (6); ceramică (6); de lut (6); farfurie (6); cană (5); castron (5); gătit (5); obiect (5); adîncă (4); fasole (4); fierbe (4); plină (4); recipient (4); smîntînă (4); veselă (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
proaspăt (2); prospețime (2); Protex (2); rufe (2); scump (2); soluție (2); a spăla (2); acuratețe; adînc; albastru; alunecare; aspru; baby; bacterii îndepărtate; baie, curățenie; balonașe; balsam; Brotex; buchet; bucurie; bule de săpun; bun; cafeniu; Camay; casă; de casă; cearșaf; ceaun; clăbuc; de corp; cosmetic; cosmetice; cremă; curată; curățare; curățire; denigrare; deodorant; des; dreptate; evrei; fag; față; fin; frecare; frînghie; frumos; grăsime; grăsimi; imaculat; instrument de curățare; închisoare; să fie lichid; lipsă; lubrifiant; mașină; menaj; microbi; minciună; miros frumos; miros plăcut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
obiect (10); sticlă (9); ulcior (9); cratiță (8); Titanic (8); spart (7); gol (6); veselă (6); călătorie (5); de croazieră (5); ocean (5); porțelan (5); adînc (4); cu apă (4); borcan (4); bucătărie (4); căldare (4); lighean (4); ambarcațiune (3); ceaun (3); frumos (3); iaht (3); marinar (3); sînge (3); de sticlă (3); suport (3); alimente (2); ancoră (2); butoi (2); cadă (2); ciorbă (2); colorat (2); epavă (2); foame (2); greu (2); larg (2); lemn (2); libertate (2); loc (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lupii, spre inima codrilor tainici, năpădiți de omăt. Pînă au biruit muntele, se înserase de-a binelea. Trei dintre ei rămaseră în urmă înainte de a ajunge sus. Doar bătrânul Maftei și Cocoș ciobanul ieșiseră pe buza hăului în formă de ceaun care se căscase pe culmea ca un crater al muntelui Humpleu 9999. În mijlocul prăpastiei, astfel încât stâncile din jur să-i ascundă lumina, ardea un foc. Alături de el, lângă o colibă încropită în mare grabă, ședea un bărbat tânăr. Nemișcat, privea
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
prepară combinând o parte șampanie și cinci părți din celebrul vin alb german Liebfraumilch. Zurracapote: cocteil tradițional spaniol din sudul provinciei Navarra, constând într-un amestec de vin roșu, suc de fructe, zahăr și scorțișoară. Ingredientele se fierb într-un ceaun în timpul fiestelor. Waltzing Matilda: cocteil ce și-a primit numele după celebra melodie australiană. Se prepară din 100 ml vin alb sec, 30 ml gin, o linguriță de lichior Curaçao, 40 ml punci de fructe, apă minerală și coajă de
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
de vreun amant schilod"- p. 33). Într-un mic filigran poetic parcă s-ar întrezări ceva din chipul lui Topîrceanu ("Mă-ntorc în fiecare an în Nordul bun/ Cu fete sănătoase și biserici/ În care fierb, ca-ntr-un imens ceaun,/ Babe cuminți și preoți cadaverici" - p. 49) sau din retorica virilă a baladistului din Cercul de la Sibiu, Radu Stanca ("Răcoros, orașul mă cuprinde-n brațe/ Ca o absolventă de liceu stil vechi,/ Brusc îmi crește barba, mi-am lăsat mustață
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
foarte de mult. Las mașina nu departe și mă străduiesc să nu cad pe bucățile de ghiață ce domină trotuarul. E frig, e umed, e ceață. Dau colțul de pe străduța mică și pustie și văd o mare de oameni, un ceaun imens cu vin la fiert - simt și acum aroma lăsată de bucățile mari de mere roșii, frumoase - oameni pe treptele librăriei, în fața ei. Mă blochez puțin și începe să-mi devină limpede faptul că înaintarea îmi va fi grea. Recunosc
După ziua de miercuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13195_a_14520]
-
fi fost, nu știu, la Academie, ținând un discurs despre morală, despre un nou început, despre umanism aș fi foarte de acord: i s-a întâmplat! Pur și simplu, un accident de familie, dar câtă vreme erai acolo, în același ceaun, în complicitate. Nu te poți disjunge de fotografia aia, de momentul istoric. Ești la grămadă, acolo, în același ceaun. Mai e ceva, despre demisie vorbim. Mi-ar fi fost ușor, spune dânsul. Eu pot să cred că acesta este un
Bercea-Băsescu. Mircea Diaconu. Traian Băsescu a ratat un moment istoric by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28452_a_29777]
-
foarte de acord: i s-a întâmplat! Pur și simplu, un accident de familie, dar câtă vreme erai acolo, în același ceaun, în complicitate. Nu te poți disjunge de fotografia aia, de momentul istoric. Ești la grămadă, acolo, în același ceaun. Mai e ceva, despre demisie vorbim. Mi-ar fi fost ușor, spune dânsul. Eu pot să cred că acesta este un accident nefericit pentru un om politic de vârf, pot să cred asta, dar când în 2012 un vot uriaș
Bercea-Băsescu. Mircea Diaconu. Traian Băsescu a ratat un moment istoric by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28452_a_29777]
-
Și picitarca / Pe mic mundur / Nu se suie” = Cloșca și motanul; “Titirișca-prișca / Se poate sui pe titirișcoi-priscoi”... = Coțofana pe porc); o lungă enumerare (“Lată peste lată...” etc.) e decodată printr-un șir de termeni: “fața casei, cu vatra, focul, pirosteile, ceaunul, apa din el, mălaiul și făcălețul”. Aceste mecanisme ale comunicării ritualizate au fost deja descrise în lucrările mai vechi. În prefața studiului lui G. Pascu, de exemplu, este citată pe larg mărturia unui amic folclorist din județul Botoșani: acesta constată
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
important al istoriei noastre. Așa că, dacă-n statul român mult prea conform cineva a considerat că omul merită banii cheltuiți și efortul depus pentru a-i ridica o statuie, e o barbarie s-o dai jos ori să-i pui ceaunul în cap, cum au făcut niște neghiobi prin București. Închei cu exemplul turcilor. Care, în ciuda faptului că și-au mierlit în istorie niște premieri, i-au îngropat pe toți, chiar și pe cei declarați neconformi, laolaltă. Într-un cimitir unde
"Evreul" Ciutacu nu crede că Bolcaș va fi numit la CCR. Vezi de ce by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/55787_a_57112]