387 matches
-
axa cranio-caudală precum și simetria bilaterală a embrionului. Procesul de aastrulație se realizează pornind de la o structură ce apare median, în epiblast, în apropierea porțiunii caudale a discului aerminal bilaminar, denumită linia primitivă. Extremitatea cefalică a liniei primitive prezintă depresiunea primitivă cefalică înconjurată de nodulul primitiv epiblastic. Extremitatea cefalică reprezintă zona în care celulele epiblastice proliferează, se detașează și apoi miarează în spațiul epiblastic și hipoblastic. O parte dintre aceste celule invadează hipoblastul, ale cărui celule se deplasează, înlocuindu-l cu un
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Procesul de aastrulație se realizează pornind de la o structură ce apare median, în epiblast, în apropierea porțiunii caudale a discului aerminal bilaminar, denumită linia primitivă. Extremitatea cefalică a liniei primitive prezintă depresiunea primitivă cefalică înconjurată de nodulul primitiv epiblastic. Extremitatea cefalică reprezintă zona în care celulele epiblastice proliferează, se detașează și apoi miarează în spațiul epiblastic și hipoblastic. O parte dintre aceste celule invadează hipoblastul, ale cărui celule se deplasează, înlocuindu-l cu un strat de endoderm definitiv. Alte celule epiblastice
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se formează o parte a dermului scalpului, actului, trunchiului; -sclerotoame - ce stau la baza formării corpilor și arcurilor vertebrale precum și a unei părți din craniu. Datorită fenomenelor și ritmurilor diferite de creștere pe care le prezintă componentele corpului embrionar, reaiunea cefalică și cea dorsală, își măresc rapid volumul; șanțul limitant amâne relativ fix. Creșterea rapidă a nevraxului determină o basculare a plăcilor cefalică și caudală. Procesul de înrulare face ca marainile cefalice, caudale și laterale ale discului aerminal să fie aduse
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
părți din craniu. Datorită fenomenelor și ritmurilor diferite de creștere pe care le prezintă componentele corpului embrionar, reaiunea cefalică și cea dorsală, își măresc rapid volumul; șanțul limitant amâne relativ fix. Creșterea rapidă a nevraxului determină o basculare a plăcilor cefalică și caudală. Procesul de înrulare face ca marainile cefalice, caudale și laterale ale discului aerminal să fie aduse împreună de-a lunaul liniei mediane ventrale. Fiecare strat (endodermic, mezodermic, ectodermic) al discului embrionar fuzionează cu cel corespondent de partea opusă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
creștere pe care le prezintă componentele corpului embrionar, reaiunea cefalică și cea dorsală, își măresc rapid volumul; șanțul limitant amâne relativ fix. Creșterea rapidă a nevraxului determină o basculare a plăcilor cefalică și caudală. Procesul de înrulare face ca marainile cefalice, caudale și laterale ale discului aerminal să fie aduse împreună de-a lunaul liniei mediane ventrale. Fiecare strat (endodermic, mezodermic, ectodermic) al discului embrionar fuzionează cu cel corespondent de partea opusă; astfel, embrionul are o formă externă cilindrică tridimensională. în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a alobulelor roșii). Scheletul osos al corpului este format din schelet axial, reprezentat de coloana vertebrală, la care se adauaă ca anexe coastele și sternul formând împreună trunchiul osos. La scheletul axial se adauaă scheletul membrelor precum și cel al extremității cefalice. OSTEOGENEZA Osteoaeneza este procesul prin care se formează oasele, astfel încât să ajunaă proaresiv la forma, dimensiunile și structura care le caracterizează. La vertebratele superioare scheletul nu este format în perioada embrionară și fetală din țesut osos, ci este de natură
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pielosul gâtului, țesutul celular subcutanat și pielea; - posterior: vine în raport cu sternul, coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul pectoral peretele anterior al axilei; - marginea infero-laterală: realizează marginea anterioară a axilei; - marginea supero-laterală: are raport cu mușchiul deltoid, vena cefalică, ram din artera toraco-acromială. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul toracelui mușchiul realizează adducția brațului, mai ales când acesta este la orizontală; - participă la proiecția anterioară a umărului; - realizează rotația internă a brațului - când ia punct fix la nivelul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiului mare pectoral. Mușchiul prezintă raporturi: - extern: este acoperit de piele; - intern: acoperă mușchiul supraspinos, mic rotund, mare rotund, subscapular și indirect articulația scapulo-humerală - anterior: formează împreună cu marginea superioară a mușchiului mare pectoral șanțul delto-pectoral în care se găsește vena cefalică și ramura acromială din artera toraco-acromială. Acțiunea: - fasciculele anterioare realizează proiecția înainte și rotația internă a brațului; - fasciculele mijlocii acționează în abducție fără a fi depășită orizontala; mișcarea de abducție este începută de mușchiul supraspinos și continuată dincolo de orizontală prin
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
musculatura brațului în întregime. Proximal continuă fasciile mușchilor marele pectoral, infraspinos, deltoid și cu cea axilară. Distal se inseră la nivelul celor doi condili humerali precum și pe olecran, de unde se continuă în jos cu fascia antebrahială. Raporturi: - superficial cu: venele cefalică și bazilică, ramurile senzitive ale nervilor radial, cutanat brahial, axilar; - intern cu planurile musculare. Din fascia brahială se desprind două septuri conjunctive care separă cele două loje ale brațului: - septul intermuscular lateral al brațului cu inserție la nivelul șanțului intertubercular
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
simpaticului asupra celulelor parietale și indirectă asupra celulelor antrale stimulând activitatea celulelor G de secreție a gastrinei. Reglarea umorală se realizează în principal de către gastrină și histamină. Legat de ingestia de alimente, reglarea secreției gastrice se realizează în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală. a. Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
asupra celulelor antrale stimulând activitatea celulelor G de secreție a gastrinei. Reglarea umorală se realizează în principal de către gastrină și histamină. Legat de ingestia de alimente, reglarea secreției gastrice se realizează în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală. a. Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prin exocitoză. Activarea enzimelor are loc apoi în lumenul intestinal (fig. 10). Reglarea secreției exocrine pancreatice Reglarea secreției pancreatice se realizează atât nervos cât și umoral. In cursul reglării se disting, ca și în cazul controlului secreției gastrice, trei faze: cefalică, gastrică, intestinală. Reflexele locale, secretina și colecistokinina (CCK) stimulează secreția intestinală. Secretina stimulează secreția pancreatică și biliară. CCK determină o secreție pancreatică bogată enzimatic și stimulează eliberarea din vezica biliară a bilei. Faza cefalică este predominant nervoasă. Excitanții conditionați și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cazul controlului secreției gastrice, trei faze: cefalică, gastrică, intestinală. Reflexele locale, secretina și colecistokinina (CCK) stimulează secreția intestinală. Secretina stimulează secreția pancreatică și biliară. CCK determină o secreție pancreatică bogată enzimatic și stimulează eliberarea din vezica biliară a bilei. Faza cefalică este predominant nervoasă. Excitanții conditionați și neconditionați, similari cu cei care declanșează secreția salivară și gastrică, intervin și în această fază stimulând secreția pancreatică. Vagul prezintă fibre destinate pancreasului și a căror stimulare determină o secreție pancreatică bogată în enzime
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
asemănătoare cu a H.I.V.. 4. Afectarea de ambii viruși a parotidei. 5. Meningita se întîlnesc de asemeni în evoluția ambilor tipuri de viruși. 6. Tabloul clinic în ambele infecții este similar . „ greață și vomă, intoleranță digestivă, stare de rău curbatură cefalică și tulburări ale senzitoriului - cu delir și agitație moderată.” Boli infecțioase Mircea Cioltan Editura Medicală 7. Infecția cu virusul mumps dă imunitate pe viată. Am întîlnit un caz în care pacientul prezenta imunitate la H.I.V.(a avut oreion în copilărie
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
fiziologic, nu servesc la nimic. Atunci când primește semnalul gustativ „dulce”, el se pregătește să primească alimente bogate În energie și secretă insulină pentru a le degrada. Ceea ce se ingerează nu corespunde cu ceea ce așteaptă organismul, care reacționează prin „reflexul insulinic cefalic”, cu alte cuvinte, senzația de foame, Însoțită de o ronțăială permanentă recunoscută ca fiind responsabilă de obezitate. Produsele afumate Menționăm aici În special carnea și peștele afumate, care sunt puternic cancerigene ca urmare a prezenței unor substanțe nocive, benzipirenele, la
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
Vena are un traiect extrapericardic mai lung și unul intrapericardic mai scurt. Lungimea vasului este de 6-8 cm, are pereți subțiri, putând fi comprimată cu ușurință de procesele de vecinătate. Prin vena cavă superioară drenează sângele venos sistemic din extremitatea cefalică, membrul toracic drept, membrul toracic stâng, hemiperetele toracic drept, stâng și viscerele toracice (cu excepția cordului). Este în raport intim cu nervul frenic și vasele pericardo-frenice, fiind înconjurată de ganglioni limfatici (ganglionii paratraheali și pretraheali drepți - grupurile 2 și 3, ganglionii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
venoase. Tulburările fiziopatologice din teritoriul venos cav superior sunt o consecință a creșterii presiunii hidrostatice. Odată cu creșterea presiunii în vena cavă superioară sau în unul din trunchiurile venoase brahiocefalice, se produce retrograd o creștere presională pe venele afluente din extermitatea cefalică și membrele superioare. Presiunea crescută se răsfrânge până la nivelul venulelor, respectiv a capilarelor venoase și rețelelor capilare. Creșterea presiunii hidrostatice capilare are drept rezultat mărirea transudatului transparietal cu creșterea volumului de apă în interstițiu, apărând edemul. O creștere de presiune
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
reprezentările procentuale ale diverselor segmente, în raport cu restul corpului. Proporțiile procentuale acupate de segmentele importante ale corpului uman, la adult sunt multipli de 9 ceea ce l-a condus pe Wallace și Pulaski la formularea regulei cifrei 9 (fig.15.1): extremitatea cefalica reprezintă 9%, fiecare membru superior câte 9%, fiecare membru inferior câte 18%, fata anterioară a trunchiului 18% față posterioara a trunchiului 18%, perineul 1%. Aceasta rămâne o metodă orientativa, utilă pentru o apreciere rapidă și imediată în urgență. Regulă multiplului
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
CRITERII DE REZECABILITATE ȘI TEHNICI CHIRURGICALE CANCERUL DE CAP DE PANCREAS Introducere Duodenopancreatectomia cefalică (DPC) reprezintă procedura chirurgicală standard pentru neoplasmele periampulare și implică rezecția capului pancreatic, a duodenului, a veziculei biliare, a segmentului distal al căii biliare principale, cu sau fără rezecția antrului gastric. Este foarte important ca în timpul intervenției chirurgicale să se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
nutrițional, atât la externarea cât și la doi ani de la operație [8]. Trebuie concluzionat că datele actuale nu indică nici o diferență între DPC-KW și DPC-PP [5]. Evaluarea rezecabilității Dezvoltarea mijloacelor imagistice actuale permite stadializarea cu acuratețe crescută pentru tumorile pancreatice cefalice, astfel încât laparotomia exploratorie nu mai este necesară pentru a determina rezecabilitatea unei tumori pancreatice. Utilizarea computer tomografiei (CT) cu protocol pancreatic permite evaluarea cu acuratețe a relațiilor tumorii cu artera mezenterică superioară (AMS), vena mezenterică superioară (VMS), cu confluența VMS
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
cu artera mezenterică superioară (AMS), vena mezenterică superioară (VMS), cu confluența VMS - venă portă (VMSVP), cu artera hepatică și cu trunchiul celiac (tabelul 144). CT evidențiază de asemenea variantele anatomice ale vascularizației de la acest nivel, cu importanță în efectuarea duodenopancreatectomiei cefalice (DPC), cum sunt artera hepatică dreaptă accesorie sau înlocuitoare (cu originea în AMS), drenajul venei mezenterice inferioare direct în VMS, prima venă jejunală cu traiect anterior de AMS către VMS. Pentru a obține informații de calitate privind stadializarea tumorii pancreatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
2 metaanalize) despre limfadenectomia extinsă versus standard nu dovedesc nici un beneficiu privind supraviețuirea, dar dovedesc creșterea morbidității asociate (în special diareea și evacuarea gastrică întârziată) [13- 19]. Concluzia acestor studii este că duodenopancreatectomia standard este intervenția de ales pentru adenocarcinomul cefalic pancreatic (tabelul 145) [5]. DPC cu rezecția confluentului venos portomezenteric Între 20-30% dintre pacienții cu cancer pancreatic cefalic prezintă invadarea joncțiunii porto mezenterice [20]. Motivele pentru care există rețineri în a efectua o rezecție vasculară venoasă asociată duodenopancreatectomei sunt complexitatea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
în special diareea și evacuarea gastrică întârziată) [13- 19]. Concluzia acestor studii este că duodenopancreatectomia standard este intervenția de ales pentru adenocarcinomul cefalic pancreatic (tabelul 145) [5]. DPC cu rezecția confluentului venos portomezenteric Între 20-30% dintre pacienții cu cancer pancreatic cefalic prezintă invadarea joncțiunii porto mezenterice [20]. Motivele pentru care există rețineri în a efectua o rezecție vasculară venoasă asociată duodenopancreatectomei sunt complexitatea operației, creșterea complicațiilor postoperatorii și lipsa unui beneficiu clar privind supraviețuirea. Astăzi este clar că adăugarea rezecției vasculare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
de aproximativ 2 ani. Aceasta nu diferă de supraviețuirea pacienților care suferă o duodenopancreatectomie clasică și este superioară pacienților considerați nerezecabili și tratați nonoperator [20, 22]. Cea mai largă metaanaliză privind rezecția sincronă de venă portă-venă mezenterică superioară în duodenopancreatectomia cefalică cuprinde 52 de studii în care au fost incluse 1646 pacienți [23]. Numărul mediu de pacienți pentru un studiu care au suferit o rezecție vasculară a fost de 23 (4-172). Timpul operator mediu a fost de 513 (168-1740) minute. Pierderea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
și procentul crescut de ganglioni invadați tumoral fac ca vindecarea să fie improbabilă chiar în cazul unei rezecții radicale ce include și vena portă-vena mezenetrică superioară [5]. Morbiditatea și mortalitatea asociată DPC Fistula pancreatică reprezintă „călcâiul lui Ahile” pentru duodenopancreatectomia cefalică (tabelul 146) [5]. Această complicație poate fi legată de tipul reconstrucției digestive, care în general se face prin pancreaticojejunostomie sau pancreaticogastrostomie. O metaanaliză din 2007 a inclus 3 studii randomizate controlate și 13 studii observaționale [24]. Toate studiile observaționale au
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]