2,059 matches
-
am numit noi, inventați de mine, vor duce mai departe această dragoste de viață, care face ca Pământul să trăiască. Privind la întâmplările de pe scenă, bucurându-vă de excelenții interpreți, lăsați-vă învăluiți, dragi copii de toate vârstele, de muzica celestă a celui iubit de Dumnezeu - pentru că aceasta semnifică numele lui, Amadeus.”. Apreciată pentru multiplele niveluri la care poate fi percepută, celebra operă este adaptată, în viziunea regizorului Cristian Mihăilescu, nivelului de înțelegere pe care-l au copiii cu vârsta cuprinsă
OPERA COMICĂ PENTRU COPII A INTRAT ÎN CIRCUITUL NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR 2015 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431756520.html [Corola-blog/BlogPost/341606_a_342935]
-
măr, Pentru a lumina, tainică colinda mea! AM RĂMAS Am rămas un înger părăsit de dor, La marginea unui pământ multicolor, Am rămas un cântec în albastrul serii, Topit de amurgul trist al tăcerii. Am rămas cu gândul la lumina celestă, Uluit de a ta frumusețe angelică neștirbită. Am rămas uitând că visul s-a închis, Eu care-n iarnă inima mi-am deschis. Am rămas la poarta vieții țintuit de al tău dor, Tu care nu-mi lăsai durerea să
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1484169294.html [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
pierdut. NU TE MAI GĂSEAM Nu te mai găseam mamă, prin casa pustie Iubirea ta aici, o regăsesc azi doar prin mine, Deși ai plecat ,ai plecat... În venele mele clocotește un fluviu din tine, Izvorăște emanația luminii din sfere celeste. Când am sosit iar acasă, nu te mai găseam, Dar în noaptea de freamăt te văd iar la geam, O noapte mai deasă pierdută prin geamătul surd A copilului născut în crivăț de fum, Căci fum este viața! La drum
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1484169294.html [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
Pe culmi, făcînd sufletul mult prea bun! AM RĂMAS Am rămas un înger părăsit de dor, La marginea unui pământ multicolor, Am rămas un cântec în albastrul serii, Topit de amurgul trist al tăcerii. Am rămas cu gândul la lumina celestă, Uluit de a ta frumusețe angelică neștirbită. Am rămas uitând că visul s-a închis, Eu care-n iarnă inima mi-am deschis. Am rămas la poarta vieții țintuit de al tău dor, Tu care nu-mi lăsai durerea să
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1484169294.html [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
devenirii... Angelică poate fi doar delicatețea, tandrețea, feeria spiritului limpezitor, care emană din marile și rarele inimi. Fragilitatea înnăscută a pruncului-om, este, paradoxal, secretul care va perpetua evoluția, devenirea, smulgerea din artehipul entropic. Poete, sub degetele tale, vibrează Armoniile celeste, pe invizibila claviatură, tastatura melodioasă a acestei tandreți, ci nu a „infernului tandreței” (Yourcenier), nici a „infernului discutabil” (Ioan Alexandru). A plăsmui este fie a fi bântuit, fie a ți se revela. Scrii, transcrii ( transa) (remeber Hașdeu) - ceea ce din astral
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_taina_scrisului_9_necesit_eugen_evu_1343213297.html [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
că, “Mahomed, pe când dormea în casa lui de la Meca (sau în incinta moscheii) împreună cu Omheni, soția sa - în realitate, verișoara), a fost trezit de arhanghelul Gabriel, însoțit de ajutoare, pentru a-l purifica pe profet ca să-l pregătească pentru ascensiunea celestă: îi deschide pieptul, îi scot inima și-o spală cu apă de la izvorul din Zamzam într-o cupă de aur (care conține, pe deasupra Înțelepciune și Credință). Apoi îi pun inima la loc și închid incizia... Mai târziu, în ascensiunea celestă
GLOBALIZARERA ROMÂNIEI ŞI PERICOLUL ISLAMIZĂRII EUROPEI. CINE NE FURĂ CULTURA. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1360228217.html [Corola-blog/BlogPost/341398_a_342727]
-
celestă: îi deschide pieptul, îi scot inima și-o spală cu apă de la izvorul din Zamzam într-o cupă de aur (care conține, pe deasupra Înțelepciune și Credință). Apoi îi pun inima la loc și închid incizia... Mai târziu, în ascensiunea celestă, profetul este trecut prin cele 8 ceruri și purtat de Gabriel până la Tronul lui Dumnezeu, unde Dumnezeu însuși își pune mâinile pe creștetul umbrei Profetului. Acest gest îi provoacă lui Mahomed o stare de stupoare extatică, iar Dumnezeu îi comunică
GLOBALIZARERA ROMÂNIEI ŞI PERICOLUL ISLAMIZĂRII EUROPEI. CINE NE FURĂ CULTURA. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1360228217.html [Corola-blog/BlogPost/341398_a_342727]
-
a curățat locul și pe mine m-a refăcut, așa cum fusesem și cum sunt acum.” (Experiențe ale extazului de Ioan Petru Culianu) Oamenii de știință, elita intelectuală și scriitorii, ar trebuie să dea un răspuns la aceste fenomene de ascensiuni celeste. Sunt ele de natură pământeană? Extraterestră? Altfel, spre rușinea noastră, cu tot premiul Nobel înființat în Europa de peste 100 de ani, vom rămâne doar niște popoare de europeni adormiți și handicapați, fără să știm vreodată de unde venim, cine suntem și
GLOBALIZARERA ROMÂNIEI ŞI PERICOLUL ISLAMIZĂRII EUROPEI. CINE NE FURĂ CULTURA. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1360228217.html [Corola-blog/BlogPost/341398_a_342727]
-
de după chirurgia făcută de Zeus și de armata-i de bune asistente-zeițe asupra oamenilor-sfere (botezați de heladici drept „androgini“), desigur, pentru o „absolută“ iubire de numai un an („cosmic“), fie la nuntirea telurică a idealei perechi, Cosânzeana - Făt-Frumos, în nășirea celestă a sacrei perechi secunde din tedrada Zalmoxianismului, Lună - Soare; „binomul erotic“, emisferele Yin - Yang etc. au „corespondent lirico-semantic-sincretic“ - de-a lungul / latul acestor douăsprezece cicluri de poeme danielogifuane - perechea pronominală Ea - El („deschiderea“ anului iubirii făcându-se prin Ea / Elle
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” by http://revistaderecenzii.ro/ion-pachia-tatomirescu-emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-cantarea-cantarilor/ [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
lucrurile devin fantasme se îmbracă în idei / și așteaptă la răspântia cerului lumina / la porțile orașului suspendat / îngenuncheate sunt doar așteptările cerșetorilor” Motivele cosmice sunt prezente (cum altfel?) - în aproape orice poem, și e firesc așa, fiindcă suntem legați de celest, mai mult decât de teluric. Locuitor al țărânei, omul e mulțumit, doar atunci când își îndreaptă ochii spre cer. Acolo e viața, dorul, mântuirea, veșnicia. Desigur, există persoane legate cu rădăcini adânci în pământ, legați de obiecte, de locuri, de oameni
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_pe_trepte_de_frumos_spre_i_cezarina_adamescu_1337068293.html [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
nu discerne, munculița altora. Se observă, încă de la început, o încremenire în proiect: revistele „centrale” sunt esențe și chintesențe, lapte și miere, ambrozie și nectar, unde „profesioniștii”, „care își respectă statutul”, îngeri literari, arhangheli hermeneuți, heruvimi-tătici, fac ordine, bat monedă celestă și împart pașapoarte de nemurire. Revistele „provinciale” sunt stupide, depășite, anacronice, primitive, cu veleitari, cu neaveniți, pentru că nu au „profesioniști”, ca la „Centru”. Câteodată, imperturbabilul dârmon din căpșorul ȚAȚEI NIMENI face mici concesii, decretând că unele articole, din acest tărâm
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1408407756.html [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
ne uimește cu câtă tenacitate și-a urmat visul său de-a face totul pentru tinerii studioși, fiind alături de ei cu vorba înțeleaptă și cu fapta. Când în ziua înmorată de 6.X.2008, iubitul dascăl a pășit spre lumea celestă, eternitatea i-a întins mâna ca unui bun creștin, iar eu am reușit să-i aduc omagiu, cu ochii înlăcrimați, dargului meu vâlcean care în 2002 scria în cartea mea „FLOWER CROWNS FOR THE EROES - Cununi de flori pentru eroi
ÎN MEORIAM ION SMEDESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1451309572.html [Corola-blog/BlogPost/368254_a_369583]
-
cerul își pierde sfinții. Norii se plimbau în cămăși cu mânecă scurtă. Mihai Niculițăe doctor în inginerie civilă și poet de ferestre zidite, de ceruri fluide și de poze de nuntă lângă pomi din curți voivodale. Voi cita poemul-rugăciune TURME CELESTE: Mă persecută și acum privirea tragicilor miei,/ Duși spre tăiere, se uită cu speranță-n ochii mei. Ascunde-i Doamne, în ieslea cea cu paie,/ Să nu-i găsească ucigașii, să îi taie.// Du-i Doamne, la păscut prin cerul
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1397137001.html [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
de-o clipă), CXXIX ( Nu pot s-ajung până la tine, Doamne !), CXLV (Cu pana deznădejdii scriu o carte), CLXVI (Neîmplinitul stă în mâna sorții), CLXXIII ( Îmi bate cineva la ușă...Vântul!), CCXIV (Sigur de Tine, încă nu de mine...), CCLXVIII (Celestule Sonet, îți sărut glasul), CCLXXXIV (Poeți, credeți-mă, el este totul), CCCLXV (Un an întreg ți-am fost, Sonet, aproape), CCCLXVI (Ultim Sonet! Sunt viu după coridă!). Titina Nica Țene este poeta bucuriei lucrurilor simple din preajmă, a pietrelor de
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1397137001.html [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
Nu-mi lipsește! Ce-ar putea face ea în viața mea? Cu un recviem posac o petrec, nu-i cum vrea ea! Sensurilor fără sens le voi solfegia prohoduri, Rătăcită-n amnezie, frâng banale dezacorduri Și în frac de vis celest mă îmbrac a câtă oară, Căci arcușul altui dor se răsfăța pe vioară. Insolente amăgiri se-mbulzesc a ma strigă, Creionez, sfințind penelul, maci albaștri. De-ar pleca... Referință Bibliografica: Șoaptă unei vechi ispite / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN
ȘOAPTA UNEI VECHI ISPITE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1417073434.html [Corola-blog/BlogPost/371844_a_373173]
-
tot ce văd, mă opresc într-un loc ca un sâmbure, îmi înalț lujerul și privesc minunăția în care mă aflu. Devin o coloană fără sfârșit cu unghiuri dispuse pe toate laturile fără să le măsor farmecul, capăt o înțelegere celestă Asemeni celui care-și caută înțelepciunea cum gânditorul de la Hamangia, port în cap un întreg univers pe care nu-l pot stăpâni, îmi ofer ajutorul fără să mă desprind din gânduri și plutesc pe nori de lumină. Citește mai mult
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
Ipostaze > EMINEACU Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Nemuritor și rece. Pe bolta albastrà și seninà Prin spațiu infinit ceresc, Luceafàrul ne dà luminà Prin graiul neaoș românesc. Din spațiul nesfârșit celest Poetul nostru nepereche Ne dà speranțele modest, Prin pilda gloriei stràveche. Poetul nostru nepereche De pe Luceafàrul luminà Nu vrea ca țara, sà-ngenunche In fața hoarde-i rea, hainà. El vede azi, ce-ntuneric, Se lasà greu pe biata țarà Vàndutà
EMINEACU de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Emineacu_constantin_enescu_1389606296.html [Corola-blog/BlogPost/363791_a_365120]
-
GAND" (versuri), a poetei adjudene Elenă Păduraru. „Reverberând ancestrale doruri - sete de echilibru, letargie, vis ubicuu, romantism feminin - versurile Elenei Păduraru împletesc toate aceste stări ființiale în culorile unui spectru liric aparte. Convertindu-se pe sine în strigatul zborului către celeste înălțimi, autoarea construiește picătură cu picătură, puls cu puls, un univers propriu, un timp astral, în care eul capătă împlinire, prin ardere în miezul de foc al cuvântului așternut în poezie. O carte surpriză, din partea unui om al cifrelor - iremediabil
UNIVERS DE GÂND (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/Colectia_lirik_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1344009244.html [Corola-blog/BlogPost/340884_a_342213]
-
autorului, relevă abilitățile acestuia în încondeierea aspectelor esențiale ale unei creații lirice. Iată ce frumos creionează portretul POEZIEI: „În vara din tine / e-atâta lumină, / aud glas de îngeri zburând peste tină. // În vara din tine-s / petale de floare, / celest curcubeu / armonii de culoare. // În vara din tine / e-atâta grea rugă, / păcatele-s fum / pregătite să fugă. În vara din tine / e-atâta durere, / senin de privire / și cerul ce geme. // În vara din tine / e-atâta credință, / un
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
cum și ce să-i facă lui Isus, E prea aproape, prea prezent, prea Sus Și e în fiecare muritor de rând Ce-L poartă pân-la nesfârșire-n gând Și care tot așteaptă să Se-ntoarcă Într-o sublimă și celestă arcă Pe El, pe Marele Isus Hristos Cel Bun, Cel Drept și Cel Milos. E iarăși Paști, aicea , pe Pământ, În suflete, în aer și-n cuvânt. E iarăși Paști, Hristos a înviat Ca niciodată mai hulit și-nsângerat. Nicolae NICOARĂ-HOREA
LIRICĂ PASCALĂ 2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_lirica_pascala_george_roca_1334332536.html [Corola-blog/BlogPost/351164_a_352493]
-
publicat la Editura InfoRapArt în anul 2014, este o colecție de poeme deosebite șlefuite cu o coloristică impresionantă în care doinește natura, timpul, iubirea și divinitatea. Toate aceste elemente sunt veșmântul sufletului său nobil care soarbe din pocalul de lumină celestă pentru a cunoaște înălțimi neînchipuite. Autoarea are o excelentă abilitate de a-și valorifica versurile, atât prin grafica sugestivă, cât și prin stilul care o definește și care denotă stăpânirea cuvântului și o putere interioară admirabilă. Creațiile sale sunt mărturii
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1460294223.html [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
una. Una singură. Credeți că eu, Penelope, dumneavoastră, facem excepție? Nici vorbă. Una singură am spus, iar lista e mult mai cuprinzătoare decât am redat-o. Priviți în oglindă fără să trișați și îmi veți da dreptate. În propriile aspirații celeste, în căutarea adevărului, noi ne izbim de noi... E monstruos, absurd, paranoic - și totuși, real. Odată, am vrut să fac o glumă și am parafrazat titlul unei piese Lake of Tears, "So fell autumn rain". Am scris, cu referire la
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1435946842.html [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
măsuri El timpul îl oprește în lacrima-mi ce plânge. Tu, dulce amintire te-ai închegat în suflet, Mărite Gând --- forță universală ! În orișice suflare-mi îți simt ușorul umblet, Când hoinărești cu mine în lumea cea stelară... Străbatem lumi celeste, esenț' filosofale, În matematici pure găsim sunet de liră... Și despicăm istorii cu epoci triumfale, Tu, gând, mi-așterni pe chip când zâmbet... când altul ce se miră... Putere ce exiști în slujba omenirii, Unică, creatoare de la-nceput de ere
ODĂ GÂNDULUI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1447499562.html [Corola-blog/BlogPost/377524_a_378853]
-
care o transmite și care un poate fi trucată. Ultima parte a volumului cuprinde datini din Árdeal, “Colinzi din satul meu” - o încântătoare poezie tradiționalistă românească ce reînvie atmosfera sfântă a sărbătorilor de iarnă. Autorul își numește local nașterii “Sat celest” , “cu luna-n deal”, învăluit în “liniște patriarhală”: “Și-n liniștea patriarhală, / În greu miros de prună coaptă, / Viața și moartea, în urzeală, / Se-mbucă, îngânate-n șoaptă.// Curând, cea pace o să cadă / Pe satul meu secat de lume, / Uitarea
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
patriarhală, / În greu miros de prună coaptă, / Viața și moartea, în urzeală, / Se-mbucă, îngânate-n șoaptă.// Curând, cea pace o să cadă / Pe satul meu secat de lume, / Uitarea-și face largi hotare / Peste ce-a fost odat' minune (Sat celest). Autorul mărturisește ce efect are Puterea trecutului asupra conștiinței sale și că, prin această putere a primit și el virtuțile dreptății, curajului și abnegației exercitate întreaga viață. “De-atâtea ori trecutul, cel scurs pe-al meu pământ, / Icoana-i de
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]