559 matches
-
pe Mihai Popovici; Antonescu a refuzat pe Mihai Popovici” (Iuliu Maniu i l-a oferit pe Mihai Popovici; Antonescu l-a refuzat pe Mihai Popovici); Pag. 363:„... consolidarea a monezii naționale” (... consolidare a monedei naționale); Pag. 373: „Venea regina Maria, Cella Delavrancea și Măriuca Cantacuzino, prietene intime, cvartet feminin...” (Veneau regina Maria, Cella Delavrancea, Măriuca..., trio...); Pag. 376: „Rezibil quintet muzical politic alcătuit de regina Maria, Elena Lupescu, Veturia Goga și Mița Antonescu” (Rizibil cvartet muzical politic...); Pag. 388: „Așa a
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
l-a oferit pe Mihai Popovici; Antonescu l-a refuzat pe Mihai Popovici); Pag. 363:„... consolidarea a monezii naționale” (... consolidare a monedei naționale); Pag. 373: „Venea regina Maria, Cella Delavrancea și Măriuca Cantacuzino, prietene intime, cvartet feminin...” (Veneau regina Maria, Cella Delavrancea, Măriuca..., trio...); Pag. 376: „Rezibil quintet muzical politic alcătuit de regina Maria, Elena Lupescu, Veturia Goga și Mița Antonescu” (Rizibil cvartet muzical politic...); Pag. 388: „Așa a Început iubirea, aventura, suferința despărțirii...” (Așa au Început...); Pag. 394: „Fusese, Întâi
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
o săptămână"; " Extraordinară conversație cu o minoră de 16 ani la telefon"; "Telefon E.P. Extrem de obositoare. Se impune ruptura"; "E.P., liberă, se propune!! Sit. penibilă. Scap râzând"; 22 april. 1938: "Popea plecată 1, 40 Sibiu. Mare melancolie"; 12 nov. 1938: "Cella Serghi disponibilitate amoroasă"; 30 dec. 1938 (în chenar, n.n.): "Popea 6-8. Delicious. Reapărută după o săptămână. Primo baccio"; 13 febr. 1939: "Popea [...] Totul devine oficial. Trebuie limitat urgent"; 23 iun. 1939: Popea (spaimă dacă vreau să o alung). Mă înduioșez
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în 1951. La începutul anilor '50, traduce împreună cu Eugen Ionescu câteva texte caragialiene: I.L.Caragiale, Théâtre. Une nuit orageuse. M'sieu Léonida face à la réaction. Un lettre perdue, care sunt publicate de editura L'Arche abia în 1994. Împreună cu Cella Minart, sub pseudonimul comun Claude Jaillet, semnează traducerea jurnalului lui Miron Radu Paraschivescu (Journal d'un hérétique) în 1976, la cinci ani după moartea autorului. A traduce înseamnă a transfera semnificații dintr-o limbă în alta concomitent cu adaptarea lor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fie profund depresivi, realizând chiar suicidul. În delirul de filiație, persoana respectivă se crede urmașul unor celebrități, a unor familii renumite, care au avut sau care au o situație economică, socială sau culturală deosebită. Este memorabilă, în acest sens, evocarea Cellei Delavrancea care, amintindu-și de asiduele preocupări ale lui Mateiu Caragiale de a-și demonstra cât mai convingător obârșia lui italiană, ne oferă câteva pagini memorialistice de o fină observație și ironie, care avertizează asupra periculozității unei exaltări a productivității
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cu legionarii în tinerețe, amintește de 4 mari dascăli ai neamului: B.P Hașdeu, V. Pârvan, C.Z. Codreanu și Nae Ionescu, ultimii doi fiind în conducerea legionară (Pica, 2003). Profesorul Nae Ionescu, un răsfățat al femeilor, printre care și Cella Delavrancea, l-a ajutat pe Mircea Eliade să plece în India, să-și definitiveze studiile. Constantin Noica a fost și el discipolul lui Nae Ionescu, fapt relatat în cartea „Cum e cu putință ceva nou?” ; la fel și Emil Cioran
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de poante" iar în continuare, în expoziție și în viață a stat d-na prof. Cleopatra Mociuțci, “mămica” din timpul facultății ...și unii membri și prieteni ai familiei Ce am învățat de la dascălii mei Viața este o “Pânză de păianjen”- Cella Serghi “Din chaos, Doamne,-am apărut Și m-aș întoarce-n chaos... Și din repaos m-am născut, Mi-e sete de repaos”- Mihai Eminescu “La noi sunt codri verzi de brad Și câmpuri de mătasă; La noi atâția fluturi
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
rețeta fericirii absolute și, în același timp, "doctrina torturii ființei umane de către un Creator decis să ne vindece de cele pământești", își îngăduia să noteze, cu prilejul primului Paște în detenție, în aprilie 1960: "Mi sembra che in questa seconda cella accada qualcosa di simile a ciò che dovrebbe essere accaduto durante il cammino per Emmaus. Il Redentore non c'è più tra i Suoi, lo sposo è partito. Ma tu, uomo, devi dimostrare fedeltà ad un nuovo tipo di felicità
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
fac pentru cei dispăruți în încleștarea cu monstrul, dar e nevoie de mai mult încă. E nevoie de studiul sistematic al faptelor și împrejurărilor, pentru ca acestea să fie livrate istoriei în termeni de precizie și relevanță. Cuvintele scrise de venerabila Cella Delavrancea, curând după revoluție, despre tinerii pe care aceasta i-a jertfit ar trebui să rămână un motto pentru orice efort recuperator: "Plâng pierderea atâtor vieți. Sângele lor limpezește pământul patriei, umilit de distrugerea onoarei și credinței. Mă rog Domnului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
erorii pe care am mai amintit-o în legătură cu entuziasmul lui E. Lovinescu la apariția schițelor semnate "D-na T." Complexitatea eroinei deschide perspectiva unei alte idei, credem inedite. Contemporanii lui Camil Petrescu au conchis că prototipul d-nei T. ar fi Cella Serghi sau, și mai incitant, Martha Bibescu. Adevărul îl aflăm în Note zilnice. Pentru autorul însuși, femeia din realitate, care se apropie până la a se confunda cu personajul, este Cecilia Constantinescu. Bizar lucru însă, pe aceasta o va cunoaște abia
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie (1984); Premiul Asociației Scriitorilor din Iași pentru poezie (1990); Premiul Asociației Scriitorilor din Iași pentru poezie (1996); Premiul Salonului de Carte Iași pentru traduceri (1997); Premiul Salonului de Carte Cluj pentru Aeneis (1998); Premiul Fundației "Cella Delavrancea" pentru Opera omnia (1998). În ciuda varietății formulelor stilistice abordate de-a lungul a patru decenii, poezia lui Nicolae Ionel este de o rară și derutantă unitate. Practic, indiferent dacă alege ca manifestare metrica populară sau cea ermetică, dicțiunea epurată
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
d'elle-même, enveloppée par le triple reflet de son être, qu'elle trouvait charmant, ravie de se voir, saisie d'un plaisir égoïste et physique devant să beauté, et la savourant avec une satisfaction de tendresse presque aussi sensuelle que celle des hommes" [Maupassant, Notre cœur, p.85-86]. "Mais cet amour d'elle-même, c'était le secret de son charme et de son pouvoir sur leș hommes. A force de s'admirer, de chérir leș finesses de șa figure et leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
textului literar. "Le "stéréotypé" se situe à l'opposé de "l'événementiel", ce dernier se présentant comme quelque chose d'inconnu, assez souvent comme un phénomène innatendu, peu ordinaire, n'ayant pas de fonction de régulation, mais jouant au contraire celle de modificateur. Dans certains cas le sujet ne consent pas à la rupture du stérotypé par l'événementiel" [Bondarenco, p.168]. 153 "La représentation instaure donc un écart par rapport à l'objet, écart qui est au principe de l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de stereotip. "Le "stéréotype" se situe à l'opposé de "l'événementiel", ce dernier se présentant comme quelque chose d'inconnu, assez souvent comme un phénomène inattendu, peu ordinaire, n'ayant pas de fonction de régulation, mais jouant au contraire celle de modificateur. Dans certains cas le sujet ne consent pas à la rupture du stéréotype par l'événementiel" [Bondarenco, p.167-168, subl.n.]. 241 O putem califica că aventuriera și imprevizibilă. "Des gaietés nerveuses la prenaient, dés caprices prodigieux, dont
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
comment on pourrait définir une poétique de l'intertextualité.] 39 [sous sa forme la plus explicite et la plus littérale, [...] la pratique traditionnelle de la citation (avec guillemets, avec ou sans référence précise) ; sous une forme moins explicite et moins canonique, celle du plagiat (chez Lautréamont, par exemple), qui est un emprunt non déclaré, mais encore littéral ; sous une forme encore moins explicite et moins littérale, celle de l'allusion, c'est-à-dire d'un énoncé dont la pleine intelligence suppose la perception
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
avec guillemets, avec ou sans référence précise) ; sous une forme moins explicite et moins canonique, celle du plagiat (chez Lautréamont, par exemple), qui est un emprunt non déclaré, mais encore littéral ; sous une forme encore moins explicite et moins littérale, celle de l'allusion, c'est-à-dire d'un énoncé dont la pleine intelligence suppose la perception d'un rapport entre lui et un autre auquel renvoie nécessairement telle ou telle de ses inflexions, autrement non recevable]. 40 Annick Bouillaguet La Pratique
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
miopie groaznică. E foarte aprofundat în gînduri și-ntotdeauna distrat. Vorbește puțin răgușit. Poartă întotdeuna baston gros și e îmbrăcat bine, niciodată însă la modă. Nu e frumos și totuși e simpatic." Din perioada berlineză datează un rafinat portret datorat Cellei Delavrancea: "Așa l-am pomenit: cu pălărie largă în margini, cu veston adesea maroniu și jiletcă de catifea sau de tricou frumos lucrate. Ochii lui castanii erau mari, rotunzi, și privirea scăpăra de o inteligență ironică la fel cu talentul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
refugiul în lumea trecutului", preferînd izolarea de "cei care i-ar fi putut leza mîndria." Bineînțeles, se adaugă și ceea ce intuise T. Vianu ("un instinct aristocratic care îl ținea departe de toate formele zgomotoase ale publicității") și constatase pe viu Cella Dealavrancea armura aroganței pe care o îmbracă încă din tinerețe gheața aroganței atît de potrivnică relațiilor de prietenie și de familie: Ne uluia știința lui în privința blazoanelor tuturor familiilor nobile din Europa [...] ...grăia cu tremur în glas: "Eu cobor din
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de dimineața pînă seara" și farmecul nopților berlineze atît de propice pentru cel care adevărată pasăre de noapte urăște zorile: "pe măsură ce se așterne vălul serii, renasc" căci "știu a prețui noaptea ca nimeni altul." În această atmosferă își desfășoară față de Cella Delavrancea și de tatăl său întreaga manie a unei imaginare grandori nobiliare: Se plimba prin salon cu mîinile la spate, ridica bărbia, își țuguia buzele [...]. Se oprea brusc, ne măsura condescendent, își ferea gîtul de gulerul înalt și scrobit, și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
că ar fi vrut să-l facă beneficiarul jefuirii soțului ei, aflat o clipă în pericol de a fi răpus de o boală grea." Pe fiica lui Delavrancea o amintește doar pentru a se preamări pe sine: "O văd pe Cella care îmi vorbește de admirația numitului Barbu pentru romanul meu"; numitul Barbu e reputatul scriitor B. Șt. Delavrancea statornic prieten al lui Ion Luca, "detestat de Mateiu, încă din tinerețe, cînd se afla silit să-i rabde lecțiile de morală
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
chiar cu subiectul Caragiale: ilustrul meu criticant, Junele Doktor (lipscan) Horică. Prin rebotezare rezultă că Nicu Gane nu îi era la fel de simpatic (Liki Ganef), relație de care se bucura actorul Anestin: Frate Anestine, dragă Tizule, frate Iancule sau foarte tînăra Cella Delavrancea de care a fost și îndrăgostit (Cellica, Aghiuță) deși pe tatăl acesteia ținea să-l supere puțin imitîndu-i "sistemul" prin semnătura pe o scrisoare ce i-o expedia din stațiunea Travemunde: Delabaltica. Rangurile nu-l impresionează pe noul botezător
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
pot să-l scap.") din care Mateiu va face și o atroce armă de răzbunare. Așa cum s-a răzbunat și prin poza pe care o prezintă cînd sosește la Berlin să-și vadă tatăl răposat, rostind emfatic, în franceză, către Cella Delavrancea: "Am venit să-l văd pe răposatul tată-meu" avînd în memorie cuvintele tatălui care, pipăindu-i creștetul îi spunea cu orgoliu plebeu: "Nu vezi că strămoșii noștri au purtat tablaua cu plăcinte?" Nu va fi uitat nici invectiva
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
I. L. Caragiale, Editura Minerva, 1972 Șerban Cioculescu, Caragialiana, Editura Eminescu, 1987 Pompiliu Constantinescu, Scrieri, E.P.L., 1967 Ov. S. Crohmălniceanu, Literatura română între cele două războaie mondiale (I-III), E.P.L., 1967 Ovidiu Cotruș, Opera lui Mateiu I. Caragiale, Editura Minerva, 1977 Cella Delavrancea, Scrieri, Editura Eminescu, 1982 Alexandru George, Mateiu I. Caragiale, Editura Minerva, 1981 Paul Goma, Jurnal pe sărite, Nemira, 1997 G. Ibrăileanu, Scriitori români și străini, E.P.L., 1968 Silvian Iosifescu, Momentul Caragiale, E.P.L., 1963 Silvian Iosifescu, Dimensiuni caragialiene, f.a. Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
départ de l'ouvrage La société roumaine d'aujourd'hui a été de connaître les valeurs représentatives pour notre culture, cherchant à découvrir les valeurs prioritaires des roumains et de construire la chaîne de valeurs en Roumanie, en comparaison avec celle d'autres pays ou régions du monde. Les valeurs ont été l'unité d'analyse dans cette démarche d'analyse, mais elles n'ont pas été abordées en tant que telles, mais en liaison avec le contexte thématique culturel en
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
tău). Conștientizând vechile credințe ale lumii conform cărora „lumea e suferință”, menirea noastră nu rămâne alta decât zbaterea întru ieșire din „lațurile” ei, zbarerea întru purificare. și astfel, vom ajunge să murmurăm precum Giuseppe rngaretii: „Nu mă părăsi, rămâi suferință!” Cella Delavrancea Ochii pianistei 125 de ani de la nașterea artistului și scriitorului CELLA DELAVRANCEA 0ă urmăresc vrăjită peste veacuri, fixându-mă încă îndrăzneț și curios ochii unei octogenare celebre. CELLA DELAVRANCEA. Era în primăvara anului 1980. Intrasem în sanctuarul reginei pianului
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]