559 matches
-
alta, imboldul unui prea-plin trupesc, al senzualității pofticioase, agrementate cu capriciu, în care se răsfăța artista. Ne aflăm, așadar, în același cerc al dominației bărbatului de către soție, bărbat legat (și) cu funiile de matase ale meșteșugitelor verbe... Programul zilnic al Cellei este încărcat peste poate. E programul unei femei de lume, de-o energie debordanta, a cărui relatare e laconica și nervoasă, presărată cu mici ironii și autoironii, al unei femei ce-și cunoaște prețul, dorlotîndu-se în succesul sau: "Ieri am
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
ne apuce oră 1 și jumătate! Dobrovicii păreau copleșiți de atîta muzică. Figură lui Sto se mărise de încîntare muzicală. Zarifopolii pluteau în eter de care duc atîta lipsa. Surorile mele completau atmosferă atît de plăcută". Familiară cu Casa regală, Cella înfățișează cu naturalețe secvențele privilegiatei sale relații: "Iubitule - plecăm la ora 2 cu trenul regal la Sinaia, apoi la Brăila - plimbare de la 4 la 14 - Mocionny - Prinții Hohenzollern etc. etc. - fără nici o femeie în afară de Elisabeta și de mine. Prin urmare
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
bunul simț, ca îndur mai greu decît tine necazurile materiale". Desigur, bunăstarea e apărată că o cucerire personală, eventualul arivism topindu-se în cultură, în muzică, în scriitura literară. Deoarece avem a face aci, neîndoios, cu un condei de scriitoare, Cella e, aidoma tatălui său, o natură artista multiplă (Barbu Delavrancea era nu doar prozator, dramaturg, orator, ci și un iscusit desenator). E capabilă a surprinde literar dulceața existenței sale boierești, a ne-o comunica în chip vibrant. Notarea sensibilă a
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
intervențiile nu vor avea efect (voi avea rezultatul definitiv luni) va trebui să repete clasa sau să continue liceul în particular, ceea ce este un dezastru din toate punctele de vedere". Noblețea obligă! Să mai menționam încă două aspecte ale personalității Cellei Delavrancea, care, în scrisorile sale, ni se descoperă mai mult decît oriunde, în spectrul sau de "aristocratizare" recentă, dinamica și critica, al cărei blazon autentic (salvator) îl constituie vocația și conștiința estetică. Cu o bună intuiție, ea își îngroașă acele
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
dirijat de Furtwängler), prietena o vreme cu Nae Ionescu (la Băneasa se găsea vila filosofului), nu se dă în lături a admira nazismul incipient, în manifestările căruia își va fi oglindit propria năzuința similimasculină, de autoritate și dominație. Iată impresiile Cellei, din iulie 1937, cînd participa la o serie de spectacole muzicale de la Bayreut: În timpul pauzelor oamenii se îmbulzesc în fața unei ferestre la etaj și toată lumea strigă în cor: ăwir wollen un-ser Führer-se-henă pînă cînd acesta deschide fereastră și salută cu
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
dramatic. Nu mai putin, circumscrierea unei Germanii ideale, pentru care "trebuie făcută o propagandă", răspunde unei fibre intime a marei pianiste, care își vadea astfel propensiunea energetică, ofensiva, valentă masculină, care i-au îngăduit a străluci într-un chip particular. Cella Delavrancea - Scrisori către Filip Lahovari, ediție bilingva, ediție îngrijita și cuvînt înainte de Constantin Mateescu, traducere de Dan Mateescu, Ed. Jurnalul literar, 1998, 196 pag., preț neprecizat.
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
apropiat de mine și mi-a atins umărul stâng. Acum te am aici - mi-a spus, ținând palma strânsă, ca și cum ar fi ascuns în ea o pasăre gata să zboare...). De-a lungul vieții, nu am fost un donjuan - cu Cella din Toxicologia am avut o legătură de 13 ani - însă am apreciat întotdeauna frumosul, eleganța, sinceritatea. Am iubit pe de-a-ntregul fiecare ființă care mi-a luminat existența. Voi muri și tot voi simți nevoia de afecțiune. Dar a trecut
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
Era furios. Va să zică n-ai citit decât paginile referitoare la D-ta. Să mi se usuce mâna dacă ți-oi mai da vreodată o carte". Această mâhnire apare destul de frecvent în Agendele lui, vizați printre alții fiind Rebreanu, Mihail Sebastian, Cella Serghi. Timida Lucia Demetrius îl vede în două ipostaze contrastante: "E. Lovinescu nu închidea ușa în fața nimănui, dar nici nu acoperea de laude pe oricine. în general era ponderat, ironic, rece... Răceala lui mă îngheța". Vizitându-l, când criticul era
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
și căminul". A urmat apoi o altă "demascare": Pînă mai ieri revista ș"Femeia și căminul"ț se bucura și se mai bucură și astăzi de colaborarea unei ilustre gazetare, romanciere și patroane de bar."42 (Acuzația nu era nemotivată. Cella Serghi relatează în cartea ei episodul: "șSuccesul literarț n-a împiedicat-o să deschidă, într-o magazie pe marginea mării, la Mangalia, un bar, apelînd la toți prietenii scenografi, decoratori, să-i deseneze pereții, să-i picteze, să-i decoreze
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
ar fi introdus pe Nae Ionescu în roman, căci, din felul cum rezumă biografia erotică a filosofului, reiese limpede că a comprimat informațiile și evocările orale ale Henriettei Yvonne Stahl. Cum alte amănunte putea primi de la fratele prozatoarei, ori de la Cella Delavrancea și Anton Dumitriu, care frecventau salonul perechii Stahl- Dumitriu. La care se adaugă chiar "expunerile verbale" ale lui Vinea însuși: " Mi-a cerut detalii despre profesorul Nae Ionescu..." . Iar despre mefistofelismul filosofului vorbea absolut toată lumea, fiind un loc comun
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
nu este cu totul imposibilă. De un real ajutor în această operație sînt, pentru intervalul 1939 1949, ce interesează aici cu precădere, cîteva texte memorialistice, printre care unul se impune în mod deosebit atenției. E vorba de "capitolul" pe care Cella Serghi i-l consacră Soranei Gurian în cartea sa, intitulată Pe firul de păianjen al memoriei. Trecînd peste portretul extrem de sugestiv al prietenei cunoscute în cenaclul lovinescian, precum și peste lecția de "strategie" în raporturile cu criticii, pe care i-o
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
o singură autorizație. Noi am primit o sută cu semnătura dumneavoastră. Numai asta ni s-a părut suspectă."18 La antipodul celor declarate de Sorana Gurian în interviul acordat ziaristei franceze în 1953 ori în Les Mailles du filet, versiunea Cellei Serghi ar putea fi suspectată, mai ales că ediția I a volumului său apare în anii ’70, sub cenzură comunistă. Dar verificarea ei nu este chiar imposibilă. Anunțul menționat de memorialistă a apărut într-adevăr la mijlocul lunii iulie 1943 și
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
Comandamentului Sovietic». Ce are de spus d. Lugoșianu?"25 "Demascarea" aceasta este scrisă neîndoielnic de un jurnalist versat. Ea mustește, precum se vede, de ură și cîteva informații sînt vădit distorsionate. Însă altele, foarte detaliate, coincid cu cele furnizate de Cella Serghi, încît s-ar zice că autoarea Pînzei de păianjen a avut sub ochi acest text, ceea ce e greu de crezut. Și, de asemenea, cu cele din "agendele" Sburătorului. În acestea, E. Lovinescu menționează cîteva vizite pe care i le
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
mai mult cu cât destui dintre ei sunt, de nu direct scriitori, măcar oameni ai condeiului. Lista completă îi cuprinde pe Ion Agârbiceanu, Archibald (pseudonim al gazetarului Gh. Rădulescu), Paul Bujor, Marius Bunescu, Luca I. Caragiale, Al. Davila, Barbu Delavrancea, Cella Delavrancea, Victor Eftimiu, Gala Galaction, Ioan D. Gherea, Octavian Goga, D. Gusti, G. Ibrăileanu, Șt. O. Iosif, Ioan I. Livescu, Ecaterina Logadi, C.I. Nottara, Cincinat Pavelescu, Horia Petra-Petrescu, N. Petrașcu, Radu D. Rosetti, Vintilă Russu Șirianu, M. Sevastos, Ioan Slavici
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
stereotipe, n-ar mai prezenta interes. Regina conținu?s?fie ?dr?oștit?de concerte (particip?chiar la unele repetiii), de literatur?i teatru, av?d o mare capacitate de a se bucură de art? ? ascult?adesea c?ț?d pe Cella Delavrancea i George Enescu. Acesta execut?(la pian) opera Oedip Rege, care i se pare "grandioas?. Nu o dat? exclam?entuziast: "Eu eram ? culmea fericirii ? privina muzicii - la punctul maxim". Ăă cum se ție, ea ?s? scriitoare, care "iubea nespus
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
să îi „caute” numărul de telefon... Maestrul nu înțelege egoismul multora, lipsa lor de recunoștință și are ceva nume care îi datorează măcar un telefon! Am ascultat împreună o înregistrare de la o reprezentație „Marco Polo”, în care cânta alături de Cella Tănăsescu. Așa cum face adesea, mi-a explicat câteva secrete de impostație vocală, m-a îndemnat să cânt o arie de operetă pe care a cântat-o și el... Fericit este că are cui povesti din experiența lui profesională, iar eu
Constantin Dr?ghici by Ioana SANDU () [Corola-journal/Journalistic/84320_a_85645]
-
colaboratoare, așa cum se prezintă ziarul lui Camil Petrescu - Cetatea literară. Nici Bilete de papagal, aflat sub direcția lui Tudor Arghezi, nu manifestă vreun interes față de operele publicistice ale sexului frumos; printre puținele femei care publică în această gazetă se numără Cella Delavrancea și Otilia Cazimir, căreia îi este dedicat un întreg număr în anul 1928. Din „medalionul” realizat de Arghezi, aflăm și de ce: d-ra Otilia Cazimir se deosebește în totul de intelectuala desgustată de sex și evadată din feminitate într-un
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
Dorința mea de a termina studiul într-un singur an, ca să epatez în fața lui Armand se îndepărtează la fel ca Unirea Cea Mare, spre... Fără nicio legătură cu starea de grevă, îmi vine în minte un articol al prietenei noastre Cella: Vacanța este o dulce Monică... ce îl iubește pe Dănuț și Ionel Teodoreanu este La Medeleni-ul nostru. Fără Monica, Olguța și Dănuț, vacanțele ar fi ca... fără soare. Mai citește cineva această carte ce aduce suflul verii în sufletele
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
în plină descompunere. Și, în această desfacere, fac prostia, pe jumătate inconștientă, de a angaja oameni, care, necunoscîndu-mă, ^marșează^ cu o bună credință de care ar trebui să-mi fie rușine. De exemplu, de ce am dus așa departe gluma cu Cella Seni" (E vorba de scriitoarea Cella Serghi, n.n.). 29 August 1938: , Se va culca fără îndoială cu el. (Se referă la Zoe, un nou flirt al lui, care-l făcuse gelos, n.n.). Toate astea, ar trebui să-mi fie perfect
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
desfacere, fac prostia, pe jumătate inconștientă, de a angaja oameni, care, necunoscîndu-mă, ^marșează^ cu o bună credință de care ar trebui să-mi fie rușine. De exemplu, de ce am dus așa departe gluma cu Cella Seni" (E vorba de scriitoarea Cella Serghi, n.n.). 29 August 1938: , Se va culca fără îndoială cu el. (Se referă la Zoe, un nou flirt al lui, care-l făcuse gelos, n.n.). Toate astea, ar trebui să-mi fie perfect indiferente. La urma urmelor, povestea noastră
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
Universul poeziei, V) 7 Alias Mișu Văcărescu, portreturat în Sub pecetea tainei (cf. Opere, p 151), - unde culoarea părului său postiș nu este, însă, precizată. 8 "șI. L.ț Caragiale era întins pe pat, acoperit cu garoafe - floarea lui preferată." (Cella Delavrancea, apud Alexandru George, Mateiu Caragiale, Ed. Minerva, București, 1981, p. 58) 9 "Sous la rčgne de Pépin le Bref, des phénomčnes fort singuliers se montrčrent publiquement en France. L'air était plein de figures humaines, le ciel reflétait des
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
se afla ghemuit într-o latură a canapelei din piele verde, decolorată. Era înalt, slab, adus de spate și avea o voce șoptită pe care și-o dregea tot timpul ca un tic, intervenind în conversație cu observații severe. Prezența Cellei Delavrancea era ca accentul subtil punând în valoare cromatica unui tablou. Purta o rochie verde din stambă cu mâneci scurte și fusta lungă, amplă. Figura ei, cu trăsăturile înmuiate în pielea șifonată, era susținută de atenția concentrată cu care îi
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
Lovinescu Pe Doamna Ioana Pârvulescu am remarcat-o destul de tîrziu, și asta nu din pricină că a sosit mai tîrziu în cenaclul nostru, ci pentru că a avut lipsa de inspirație de a se așeza în colțul ocupat invariabil de doamnele Hortensia Papadat-Bengescu, Cella Serghi, Ioana Postelnicu și de celelalte distinse prezențe feminine. Mărturisesc acum un lucru care nu m-a preocupat niciodată în mod conștient, dar faptul că el se manifestă ascuns și are consecințe neplăcute arată că importanța sa nu este neglijabilă
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
Faifer este el însuși un memorialist: el evocă acum, cunoaște prea bine faptele și, de aceea, le îmbracă în faldurile povestirii: Ion Ghica, Iorga, dramaturgi interbelici (Victor Eftimiu, a cărui imensă operă e contabilizată nu fără maliție, Victor Ion Popa, Cella Serghi, M. Sebastian, Al. Kirițescu sînt profiluri de dramaturgi dintr-o posibilă și probabilă istorie a dramaturgiei noastre), Paul Celan ("văzut" prin lentila memorialisticii lui Petre Solomon) reprezintă țintele evocării povestitorului: iată o pagină și semnificativă, și prețioasă: "București, primii
Hermes și istoria literaturii by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/10089_a_11414]
-
în largă parte "admirabilei echipe de nuveliști și (...) de nuveliste care au creat nuvela de tip analitic și a universului citadin, precum și nuvela fantastică", echipă alcătuită din Anton Holban, Mircea Eliade, Henriette Yvonne Stahl, Lucia Demetrius, Ovidiu Constantinescu, Oscar Lemnaru, Cella Serghi, Ioana Postelnicu, Dan Petrașincu etc. Nu mai puțin probant ni se înfățișează reproșul adus romanului "modern" de a-și fi trădat aspectul cheie, care e personajul. Dacă romanul, "gen proteic, atoate primitor", s-ar putea defini drept "patria personajului
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]