KorAP: Find »[drukola/base=centralitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...20 >

481 matches

Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387

2.1. Personalitatea /64 5.2.2. Teoriile implicite ale organizației /64 5.3. Articularea variabilelor contextuale și personale /65 Partea a doua. RELAȚIA INDIVID-ORGANIZAȚIE /67 Capitolul 4. Sensul muncii /69 1. Sensul muncii, un concept multidimensional /70 1.1. Centralitatea muncii /70 1.2. Importanța acordată diferitelor aspecte ale muncii /71 1.3. Obiectivul general urmărit în muncă /71 1.4. Poziția în raport cu normele sociale /71 1.5. Identificarea cu rolul profesional /71 1.5.1. Semnificația /72 1.5

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
5.1. Semnificația /72 1.5.2. Orientarea /72 1.5.3. Coerența /72 2. Bilanțul cercetării /72 2.1. Sensul muncii și variabilele personale /72 2.2. Evoluțiile societale /73 2.3. Criza /73 2.4. Valorile culturale și centralitatea muncii /74 2.4.1. Relația dintre individ și colectiv /74 2.4.2. Locul acordat inegalităților de putere și de resurse /74 2.4.3. Voința de a transforma sau nu lumea /75 3. Funcționarea organizațională /76 3.1

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
1. Sensul muncii, un concept multidimensional Atât cercetările clasice, cât și cele mai recente fac din sensul muncii un concept multidimensional. Echipa Meaning of Work (MOW, 1987), coordonată de B. Wilpert, definește sensul muncii prin cinci componente esențiale. 1.1. Centralitatea muncii Este vorba de gradul de importanță pe care-l are munca în viața unui individ. Se distinge o importanță absolută (importanța în sine) de o importanță relativă. Importanța absolută este identificată prin "întrebarea despre loterie". Respondenții sunt întrebați ce

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
pe care individul o acordă diferitelor domenii ale vieții (muncă, timp liber, familie). Se constată că familia este pe primul plan, iar importanța care-i este atribuită rămâne identică în cele două perioade. Se observă, în schimb, o prăbușire a centralității relative a muncii. Rezultate identice au fost obținute în SUA de către England (1991). El a comparat două eșantioane echivalente de 1.002 persoane la un interval de câțiva ani (1982 și 1989). Centralitatea relativă este evaluată cerându-li-se acestor

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
Se observă, în schimb, o prăbușire a centralității relative a muncii. Rezultate identice au fost obținute în SUA de către England (1991). El a comparat două eșantioane echivalente de 1.002 persoane la un interval de câțiva ani (1982 și 1989). Centralitatea relativă este evaluată cerându-li-se acestor persoane să împartă 100 de puncte între diferite domenii ale vieții în funcție de importanța pe care le-o acordă. În 1982, munca obținea 24,5 puncte. În 1989, această activitate își pierde din importanță

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
vieții în funcție de importanța pe care le-o acordă. În 1982, munca obținea 24,5 puncte. În 1989, această activitate își pierde din importanță, scorul ei ajungând la 21,7 (p < 0,001). Aceste date convergente confirmă o anumită diminuare a centralității muncii. 2.3. Criza Cercetările au abordat și sensul muncii la salariații sau la tinerii victime ale crizei care trăiesc într-o anumită precaritate. Verquerre, Masclet și Durant (1999) au studiat valorile și centralitatea muncii la liceenii bine integrați în

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
convergente confirmă o anumită diminuare a centralității muncii. 2.3. Criza Cercetările au abordat și sensul muncii la salariații sau la tinerii victime ale crizei care trăiesc într-o anumită precaritate. Verquerre, Masclet și Durant (1999) au studiat valorile și centralitatea muncii la liceenii bine integrați în dispozitivul școlar și la tinerii aflați în căutarea inserției profesionale. Studiul a cuprins 3.000 de tineri. Se constată că munca este o valoare privilegiată de tinerii aflați în căutarea inserției. Pentru această populație

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
căutarea inserției profesionale. Studiul a cuprins 3.000 de tineri. Se constată că munca este o valoare privilegiată de tinerii aflați în căutarea inserției. Pentru această populație, familia vine pe locul al doilea. Pentru tinerii aflați într-o situație dificilă, centralitatea muncii este semnificativ mai mare decât pentru liceeni. Se pare că accentuata centralitate a muncii este legată de dificultățile de inserție. Funcția muncii este, pentru victimele crizei, în primul rând instrumentală (asigurarea traiului). Nu se pune problema unor valori expresive

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
munca este o valoare privilegiată de tinerii aflați în căutarea inserției. Pentru această populație, familia vine pe locul al doilea. Pentru tinerii aflați într-o situație dificilă, centralitatea muncii este semnificativ mai mare decât pentru liceeni. Se pare că accentuata centralitate a muncii este legată de dificultățile de inserție. Funcția muncii este, pentru victimele crizei, în primul rând instrumentală (asigurarea traiului). Nu se pune problema unor valori expresive precum căutarea dezvoltării și realizării personale. Alte cercetări (Joulain, 1995) demonstrează că valoarea

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
realizării personale. Alte cercetări (Joulain, 1995) demonstrează că valoarea muncii nu a scăzut pentru tinerii în situație precară (tineri șomeri) sau pentru persoanele angajate pe contracte de solidaritate (Joulain, Mergault, Prim, 1998). Toate rezultatele converg în a stabili că o centralitate puternică a muncii răspunde unei situații de lipsă. Vom vedea că ea este afectată și de variabile culturale și organizaționale. 2.4. Valorile culturale și centralitatea muncii Centralitatea muncii se schimbă de la o țară la alta. De exemplu, England (1994

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
de solidaritate (Joulain, Mergault, Prim, 1998). Toate rezultatele converg în a stabili că o centralitate puternică a muncii răspunde unei situații de lipsă. Vom vedea că ea este afectată și de variabile culturale și organizaționale. 2.4. Valorile culturale și centralitatea muncii Centralitatea muncii se schimbă de la o țară la alta. De exemplu, England (1994) constată că ea este semnificativ mai mare în Japonia decât în SUA. La fel, este mai mare în SUA decât în Germania. Urmează să fie explicate

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
Joulain, Mergault, Prim, 1998). Toate rezultatele converg în a stabili că o centralitate puternică a muncii răspunde unei situații de lipsă. Vom vedea că ea este afectată și de variabile culturale și organizaționale. 2.4. Valorile culturale și centralitatea muncii Centralitatea muncii se schimbă de la o țară la alta. De exemplu, England (1994) constată că ea este semnificativ mai mare în Japonia decât în SUA. La fel, este mai mare în SUA decât în Germania. Urmează să fie explicate aceste diferențe

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
transformatoare asupra lumii sunt opuse societăților mai contemplative. Scwartz a realizat o muncă de teren impresionantă care-i permite să plaseze diferite țări după aceste valori. El notează apoi că unele valori colective sunt susceptibile să se îmbine cu o centralitate puternică a muncii: acceptarea inegalității și voința de a transforma lumea. Se constată că aceste valori sunt mai prezente în țările în care centralitatea muncii este ridicată. Astfel, centralitatea muncii s-ar baza pe valori societale compatibile cu dezvoltarea ei

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
aceste valori. El notează apoi că unele valori colective sunt susceptibile să se îmbine cu o centralitate puternică a muncii: acceptarea inegalității și voința de a transforma lumea. Se constată că aceste valori sunt mai prezente în țările în care centralitatea muncii este ridicată. Astfel, centralitatea muncii s-ar baza pe valori societale compatibile cu dezvoltarea ei. 3. Funcționarea organizațională 3.1. Tranziția, organizația și sensul muncii În paragrafele precedente, sensul muncii a fost pus în relație mai ales cu variabilele

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
că unele valori colective sunt susceptibile să se îmbine cu o centralitate puternică a muncii: acceptarea inegalității și voința de a transforma lumea. Se constată că aceste valori sunt mai prezente în țările în care centralitatea muncii este ridicată. Astfel, centralitatea muncii s-ar baza pe valori societale compatibile cu dezvoltarea ei. 3. Funcționarea organizațională 3.1. Tranziția, organizația și sensul muncii În paragrafele precedente, sensul muncii a fost pus în relație mai ales cu variabilele personale (diplomele deținute...) și cu

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
Dar Fraccaroli este interesat și de variabilele organizaționale: tipul de sarcină, salariul, dimensiunile întreprinderii, posibilitățile de avansare în carieră. Un studiu a fost realizat pe 500 de tineri aflați în ultimul an la un liceu tehnic. El a permis evaluarea centralității muncii la această populație. Două grupuri au fost apoi constituite și chestionate peste 2,5 ani: un grup (n = 40) era alcătuit din tineri care-și continuau studiile; al doilea grup (n = 80) era compus din tineri integrați în întreprinderi

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
al doilea grup (n = 80) era compus din tineri integrați în întreprinderi. Este vorba de tineri care au un loc de muncă stabil, pe durată nedeterminată și care este exercitat în mod continuu. Pentru studenți, se constată o stabilitate a centralității muncii între cele două măsurători realizate la un interval de 2,5 ani. Dimpotrivă, pentru angajați, asistăm la o scădere semnificativă a centralității muncii, produsă după intrarea în întreprindere. Scăderea centralității este semnificativ mai mare pentru fete. Ea îi afectează

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
pe durată nedeterminată și care este exercitat în mod continuu. Pentru studenți, se constată o stabilitate a centralității muncii între cele două măsurători realizate la un interval de 2,5 ani. Dimpotrivă, pentru angajați, asistăm la o scădere semnificativă a centralității muncii, produsă după intrarea în întreprindere. Scăderea centralității este semnificativ mai mare pentru fete. Ea îi afectează în special pe tinerii care au avut o inserție rapidă. Centralitatea muncii rămâne identică la tinerii care au avut dificultăți de inserție. Regăsim

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
mod continuu. Pentru studenți, se constată o stabilitate a centralității muncii între cele două măsurători realizate la un interval de 2,5 ani. Dimpotrivă, pentru angajați, asistăm la o scădere semnificativă a centralității muncii, produsă după intrarea în întreprindere. Scăderea centralității este semnificativ mai mare pentru fete. Ea îi afectează în special pe tinerii care au avut o inserție rapidă. Centralitatea muncii rămâne identică la tinerii care au avut dificultăți de inserție. Regăsim aici rezultate apropiate de cele observate de cercetătorii

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
2,5 ani. Dimpotrivă, pentru angajați, asistăm la o scădere semnificativă a centralității muncii, produsă după intrarea în întreprindere. Scăderea centralității este semnificativ mai mare pentru fete. Ea îi afectează în special pe tinerii care au avut o inserție rapidă. Centralitatea muncii rămâne identică la tinerii care au avut dificultăți de inserție. Regăsim aici rezultate apropiate de cele observate de cercetătorii care studiau situațiile de criză. Fraccaroli examinează apoi modul în care funcționarea organizațională schimbă sensul muncii: reiese că posibilitatea de

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
dificultăți de inserție. Regăsim aici rezultate apropiate de cele observate de cercetătorii care studiau situațiile de criză. Fraccaroli examinează apoi modul în care funcționarea organizațională schimbă sensul muncii: reiese că posibilitatea de a progresa în carieră contribuie la menținerea unei centralități mai puternice a muncii. Caracteristicile locului de muncă (tip de sarcină, salariu, dimensiunile întreprinderii) nu au nici o influență asupra centralității muncii. Se pare așadar că această cercetare nu permite să se atribuie o mare importanță funcționării organizaționale în construcția sensului

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
modul în care funcționarea organizațională schimbă sensul muncii: reiese că posibilitatea de a progresa în carieră contribuie la menținerea unei centralități mai puternice a muncii. Caracteristicile locului de muncă (tip de sarcină, salariu, dimensiunile întreprinderii) nu au nici o influență asupra centralității muncii. Se pare așadar că această cercetare nu permite să se atribuie o mare importanță funcționării organizaționale în construcția sensului muncii. Propriile noastre lucrări, realizate pe situații organizaționale particulare, conduc la concluzii diferite. 3.2. Sensul muncii și noile forme

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
conduc la concluzii diferite. 3.2. Sensul muncii și noile forme ale locurilor de muncă: munca la distanță Criza și exigențele de flexibilitate au favorizat apariția locurilor de muncă precare. Am văzut că precaritatea este însoțită de o creștere a centralității muncii. De asemenea, ni s-a părut interesant să cercetăm sensul muncii într-o formă de activitate apărută recent, munca la distanță. Vom spune, împreună cu Vivas (1993) și raportul coordonat de T. Breton, că "munca la distanță este un mod

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
cu ierarhia și colegii. Munca și viața din afara muncii nu mai sunt clar disociate. Salariatul dispune, în plus, de o autonomie relativă la nivelul acțiunii. Am analizat sensul muncii (Louche, Moliner, 2001) în aceste situații particulare de activitate. Am studiat centralitatea relativă și reprezentarea muncii la două populații de femei angajate în sarcini de secretariat (17 într-un loc de muncă tradițional, iar 19 lucrând la domiciliu). Le-am cerut, după procedura grupului MOW (1987), să împartă 100 de puncte între

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
23) este domeniul de activitate cel mai privilegiat. Acest rezultat este clasic. Munca vine cu mult în urmă (media de 22,64 se apropie de cea obținuta cu același instrument de măsură la populațiile de executanți). Pentru salariații la distanță, centralitatea relativă a muncii este excepțional de mare (p < 0,02). În plus, nu există nici o diferență semnificativă între scorul atribuit familiei și cel atribuit muncii. Încă nu suntem în măsură să explicăm acest rezultat. Asistăm oare la un efect de

Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]