811 matches
-
a. funcții centrate pe dimensiunea sarcină: • analiza-diagnoza; • organizarea (realizată la începutul ciclului managerial, dar cu acțiune pe întreg parcursul acestuia); • proiectarea (cu subfuncțiile: planificare și programare); • implementarea programelor (cu subfuncțiile: conducere operațională, control și evaluare secvențială); • evaluarea finală. b. funcții centrate pe dimensiunea umană: • organizarea grupurilor (realizată la începutul ciclului managerial, dar cu acțiune pe întreg parcursul acestuia); • formarea echipelor. ¬ Funcții cu acțiune constantă pe întreg parcursul ciclului managerial: a. funcții centrate pe dimensiunea sarcină: • decizia; • circulația informației (necesară construcției alternativelor
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
operațională, control și evaluare secvențială); • evaluarea finală. b. funcții centrate pe dimensiunea umană: • organizarea grupurilor (realizată la începutul ciclului managerial, dar cu acțiune pe întreg parcursul acestuia); • formarea echipelor. ¬ Funcții cu acțiune constantă pe întreg parcursul ciclului managerial: a. funcții centrate pe dimensiunea sarcină: • decizia; • circulația informației (necesară construcției alternativelor implicate în luarea deciziilor). b. funcții centrate pe dimensiunea umană: • motivarea oamenilor; • participare, dezvoltare personală a fiecărui individ; • negociere; • prevenirea și rezolvarea conflictelor. Acțiunea acestor funcții, calitatea manifestării lor în structura
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
la începutul ciclului managerial, dar cu acțiune pe întreg parcursul acestuia); • formarea echipelor. ¬ Funcții cu acțiune constantă pe întreg parcursul ciclului managerial: a. funcții centrate pe dimensiunea sarcină: • decizia; • circulația informației (necesară construcției alternativelor implicate în luarea deciziilor). b. funcții centrate pe dimensiunea umană: • motivarea oamenilor; • participare, dezvoltare personală a fiecărui individ; • negociere; • prevenirea și rezolvarea conflictelor. Acțiunea acestor funcții, calitatea manifestării lor în structura organizației depind în mare măsură de manager. Ciclul managerial debutează cu analiza resurselor, corelată cu date
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
alocarea unor forme de sprijin (în cele mai frecvente cazuri acestea sunt de natură financiară). „Strategia câștigătoare” în cazul acestor politici este cea în care se reușește implicarea activă a comunității. O bună politică în domeniul sănătății înseamnă o viziune centrată cel puțin pe menținerea, dacă nu și pe îmbunătățirea stării de sănătate a membrilor comunității. Acest tip de viziune este susținută de o abordare proactivă, total opusă abordării reactive, specifică politicilor tradiționale axate, în principal, pe tratarea bolilor și prescrierea
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Mesajul-cheie al reformei este în întregime în concordanță cu apelurile pentru un nou ethos al serviciului public și în favoarea unui nou tip de serviciu public profesionist, care să-și poată desfășura activitățile descentralizat. Schimbarea culturii, precum și consolidarea competențelor necesare abordării centrate pe cetățean sunt provocări care nu pot fi subestimate. Este responsabilitatea atât a autorităților publice, cât și a celor politice să se concentreze asupra dezvoltării culturii comunității pentru ca această abordare să devină funcțională. Membrii comunității se vor angaja cu adevărat
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
său, ceea ce conduce la postularea noțiunii de echilibru general, structural și funcțional. Atunci când studiem un teritoriu anatomic atât de complex cum este zona coloanei vertebrale, descoperim repede că este imposibil să înțelegem funcționarea sa printr-o observație selectivă. Rezultatul examenului centrat exclusiv pe o zonă lezată sau suferindă nu lămurește nici cauza, nici nu indică o soluție terapeutică eficace pe termen lung. Mai mult decât oricare altă parte a corpului, coloana vertebrală rămâne un dispozitiv biomecanic genial pentru că permite realizarea unui
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
și eficiente), iar angajații vor fi remunerați având în vedere evoluția companiei. Realizarea acestui obiectiv va conduce și la dezvoltarea responsabilității față de mediul înconjurător și față de societate în general. 1.2.2.1. Cele cinci tipuri de legături ale companiei centrate spre crearea de valoare<footnote C. Ciora, „Value creation through sustainable development”, Calitatea - acces la succes, supliment, anul 11, No. 111, 2010. footnote> Companiile sunt definite printr-un set de relații: legătura companiei cu angajații, legătura dintre companie și furnizori
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
care compania își desfășoară activitatea și față de care trebuie să aibă o atitudine responsabilă. Astfel, putem discuta despre cinci tipuri de legături importante aflate în sfera de influență și interdependență a companiei. Figura 1.4 prezintă aceste legături ale companiei centrate spre creare de valoare. Anumiți autori numesc aceste tipuri de legături ca fiind părțile interesate ale companiei (eng. stakeholders). O companie poate să adopte decizii cu privire la fiecare tip de legătură, cu scopul final de a crea valoare atât pentru acționarii
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
René Thom și-a manifestat interesul pentru grup, dar noi am simțit numaidecît nu principiul de individuație, ci individualismul: omul își avea propria traiectorie, propriile idei. Nu a fost niciodată membru al grupului. B.C. Începînd cu 1975, au loc întîlniri centrate mai mult pe critica manuscriselor: pe 2 decembrie 1975 au fost discutate cel al lui Attali, La parole et l'outil (Cuvîntul și unealta), și cel al lui Joël de Rosnay, Le Macroscope (Macroscopul). J.R.Aceste întîlniri dezvăluie o orientare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
fi dezvoltată aceasta; - cuprinsul - dezvoltarea aspectelor tematice evidențiate prin paragrafe distincte: fiecare paragraf cuprinde precizarea aspectului vizat și relaționarea acestuia cu tema, urmate de o dezvoltare sistematică: informații noi, explicații adecvate, detaliere susținută cu dovezi, cu referințe explicite; textul rămâne centrat pe temă, fără divagații, informațiile adiacente și sursele exacte fiind precizate în note de subsol sau în note finale; informațiile/ideile și implicit paragrafele sunt ordonate logic (demers inductiv - de la simplu la complex, sau deductiv - de la general la particular) și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
palierul narativ (al evenimentelor rememorate din care se reconstituie „anotimpurile“ poveștii de iubire) și cel analitic, în care sunt „radiografiate“ stări de conștiință, se analizează „patologia“ geloziei, se formulează judecăți de valoare. Al doilea plan este cel al realității obiective, centrat mai întâi pe existența societății bucureștene antebelice, apoi pe evenimentele declanșate de intrarea României în război - „cronică“ veridică a campaniei din Transilvania, în Primul Război Mondial, validată de experiența nemijlocită a sublocotenentului Camil Petrescu. Textul propriu zis al romanului este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
poate observa cu ușurință că și aici contextualismul promovat cu insistență de către Dilthey este articulat tocmai pe cele două concepte pe care le avem în vedere în capitolul de față. Am menționat de asemenea că și "sistemele culturale" sunt autonome ("centrate" în ele însele, după expresia autorului) și au propriul lor sens (vezi II, 2Bj). "Corelația acțiunilor" e dublată, firesc, de "corelația scopurilor" (Zweckzusammenhang). "Scopurile vieții umane spune Dilthey în Einleitung... sunt forțele constitutive ale societății", iar "ultimul reglementator al acestei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
au forjat" filosofiile și teoriile (de regulă, anglo-americane) ale istoriei. Cum să nu fii supărat pe Foucault, când acesta "atacă" osatura filosofică și istoriografică a comunității intelectuale anglo-americane? Și tocmai când Occidentul (1950-70) "și-a desăvârșit" sistemele de putere intelectuală (centrate îndeosebi pe interpretare printr-o instrumentalizare lingvistică, întotdeauna politică, și pe narativitate, ușor asimilat!) vine "opera" acestui Foucault, care le întoarce pe dos, dar tot printr-o "codificare" de limbaj intelectual, ceea ce a făcut din gândirea foucauldiană mai mult un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
motivația pe termen lung, centrată pe autoafirmare, devine de asemenea necesară. Bunul simț ne arată, însă, că excesul privitor la acest tip de motivație, nu poate duce decât la consecințe de nedorit. S-a demonstrat, de exemplu, că exagerarea motivației centrate pe autoafirmare poate genera suficientă anxietate spre a submina învățarea. Acelaș exces poate conduce la aspirații școlare și profesionale, profund nerealiste care mai târziu, sunt urmate de eșecuri răsunătoare și de prăbușirea respectului de sine, fie de debarasarea de sarcinile
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
care le observă, esențe care se relevă astfel, prin multiplicarea ideilor clare și distincte, cu garanția divină a realității intuițiilor perceptive și a adevărurilor lumii, deoarece rațiunea umană este reflexul rațiunii divine". Cultura noastră, în acord cu cea tradițională, trebuie centrată astfel pe repere axiologice ferme, străine de fantasmele banului și ale divertismentului exclusiv. Tiberiu Brăilean nu exaltă gratuit o retorică a complementarității; el reclamă, dimpotrivă, returul la acea simplitate originară, integratoare, a marilor narațiuni care legitimau altădată ordinea priorităților, gustul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
în economia politică Preocupările științifice pe care le întîlnim la economiști par să se îndrepte spre un ansamblu de concepte avînd un cert fundament individualist. Cu atît mai mult cu cît o unitate metodologică vine să se adauge prescripțiilor politice, centrate esențialmente pe libertatea comerțului și o slabă intervenție din partea statului. Această preeminență a individualismului nu este totuși comună tuturor abordărilor. Din acest punct de vedere, mercantiliștii sunt mai individualiști decît fiziocrații. Obiectivul lor este îmbogățirea monarhului. El nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
puțin de o treime în aria zonei temperate (subtropicale), influența factorilor fizico geografici fiind una auxiliară. Într-adevăr, proximitatea Tropicului de Nord determină oferta unei mari cantități de radiație solară, precum și dinamica generală atmosferică controlată de brâul de mare presiune centrat pe Tropic, ce generează circulația maselor de aer dinspre nord-est, sub forma alizeelor. Doar extremitatea nord-vestică a Maghrebului și regiunile din estul Mării Mediterane intră sub influența periodică a vânturilor de vest de la latitudinile medii și a ciclonilor mediteraneeni retrograzi
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de organizare a spațiului în Maghreb constituie o schemă regională cu particularități proprii de evoluție și cu configurarea anumitor trăsături specifice pentru fiecare din statele regiunii - Algeria, Maroc, Tunisia, Libia. În perioada precolonială, aici a existat o societate eminamente rurală, centrată exclusiv pe spațiile interioare și “întoarsă cu spatele” către viața maritimă. Comunitățile autohtone din regiunile montane ale Alasului au dezvoltat o societate rurală sedentară, iar cele de pe marile platouri deșertice alcătuiau o societate agro-pastorală nomadă sau seminomadă, al cărei liant
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în poezia italiană și de Gilberto Lonardi, Leopardism, se remarcă prin complexitate și prin capacitatea excelentă a autorilor de a sintetiză numeroasele fațete ale fenomenului.1 Celor două li se adaugă un număr mare de alte cercetări cu subiect similar, centrate însă în jurul operei unui singur emul sau al unui curent.2 În paginile lor se demonstrează felul în care nume mari sau mici ale literaturii din peninsulă italica (Giovanni Pascoli 1855-1912, Enrico Thovez 1869-1925, Umberto Saba 1883-1957, Giudo Gozzano 1883-1916
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și-l depășească, printr-un discurs critic mai puțin riguros. Cu timpul, în istoria legăturii hipotextului cu hipertextul, s-a produs o parțială suprapunere conceptuală intertextualitate-intertext: Laurent Jenny desemnează prin intertext "textul care absoarbe o multiplicitate de texte, toate rămânând centrate pe un sens" (Poétique: 1976, 277), dar Michel Arrivé lărgește sfera: "ansamblul textelor în raport intertextual". Michael Riffaterre acceptă ca intertext doar textul la care se face trimitere, în timp ce Pierre Malandain critică această dimensiune "obiectuală": "putem vedea în intertext mai
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
fragmentar" a textului în discuție fiind tratată ca "o emblemă a naturii textului în sine, ca o emblemă a acelui text parțial, care se apropie cel mai mult de statutul textului general. Fragmentul contrazice însăși ideea de totalitate, de structură centrată, de limită. Fragmentul evidențiază, prin excelență, ideea de ruptură, de discontinuitate, opusă organicismului tradițional"71. J. Hillis Miller ne explică (după Nietzsche) dezarmant de "elementar" mecanismul de interpretare a unui astfel de text, deconstructivist, fragmentar și neterminat: Existența interpretărilor infinite
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
150mm, cu mijloacele laturilor conectate la axele X și respectiv Y, pentru a fi centrat și pentru a putea fi eventual modificat ulterior simetric. - extrudam în sus pe o înălțime de 25mm - desenăm pe față superioară un alt pătrat (tot centrat) cu latura de 50mm, pe care il extrudam apoi în sus pe distanță de 120mm. - rotunjim colțurile pătratului de la bază cu rază de 10mm. - realizăm o gaură cu comandă CUT prin toată piesă; Ajungem la ecranul. - înclinam cu ajutorul volanului la
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
urma concluzia derridariană conform căreia deconstrucția filosofiei trebuie să conducă la o practică filosofică nouă, iar "moștenirea" nietzscheană și heideggeriană pe care și-au asumat-o le-a conturat importanța diferenței, a diseminării sensurilor în fața închiderii în totalizare sau sisteme centrate. De aici au apărut noi modalități de scriitură, teoria postmodernă fiind și cea care a celebrat desființarea granițelor dintre anumite discipline, cum ar fi filosofia, literatura, critica culturală, teoria socială. De asemenea, accentuarea importanței diferenței, a elementelor culturale marginale și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
între filosofie și literatură. Importanța termenului este legată și de locul central conferit limbajului atât de teoriile literare și semiotice, cât și de întreaga mișcare postmodernă. De altfel, postmodernismul poate fi înțeles ca o "funcție discursivă", ca un mănunchi ne-centrat de practici discursive aflate în mișcare intertextuală și nu ca un sistem rigid de idei. Deplasarea către problematica limbajului devine vizibilă în foarte multe domenii (inclusiv știința poate fi considerată doar un tip de limbaj) și conduce la consecințe și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
poate încă vedea în scriitor un agent provocator și chiar manipulator al receptorului, dar în condiții textuale bine definite. Caracterul contradictoriu al postmodernismului este încă o dată relevat prin intermediul acestor decupaje conceptuale: simultan cu "detronarea fastuoasă" a autorității și a gândirii centrate se reînnoiește, la un alt nivel și sub o altă formă, un interes subteran pentru ele. În aceeași mișcare de înlăturare a conceptelor "tari" se încadrează și înlocuirea lecturii reconstructive, care ar recrea un spațiu al semnificaților incluși de autor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]