493 matches
-
Gallimard, 1981]), Corina Neacșu (Poveste albastră, Humanitas, București, 2007 [Conte bleu, Paris, Gallimard, 1993]). Unul din cele două volume de interviuri a fost și el tradus de Elena Bulai (Cu ochii deschiși, Curtea Veche, București, 2007 [Les Yeux ouverts, Le Centurion, 1980]). În mod fericit, primele două apariții în țara noastră sunt transpuneri ale celor mai importante texte ale scriitoarei, elaborate în multe decenii și singurele opere de ficțiune tipărite în ediții princeps după 1945: o mențiune aparte trebuie făcută despre
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a persecutat pe creștini cu moderație, în timp ce în zona dunăreană și în Orient au existat adesea amenințări de pedepse cu moartea și chiar aplicarea acestora. Cu acest prilej au fost martirizați următorii militari: a) în anul 298 a fost executat centurionul Marcellus, care renunțase la gradul său; b) în 299 la Cezareea, în Mauritania Cezareei, ofițerul Fabius a fost trimis la moarte pentru că a refuzat să ducă vexilla legiunii pe durata unei ceremonii solemne; c) în aceiași perioadă veteranul Tipasius, devenit
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
desfășurând servicii de poliție și de pompieri (vigiles), destinați protecției împotriva incendiilor și păstrării ordinii; sau de beneficiarii, care ajutau guvernatorii în administrarea provinciilor; sau de protectores domestici, titluri menționate de scrierile epigrafice, conferite celor care anterior ocupau funcția de centurion: activitatea acestora includea apărarea împăratului, supravegherea prizonierilor, paza transporturilor publice, a poștei și funcții de secretariat. Recrutarea armatei secolului IV dintre fiii legionarilor în serviciu, dintre țăranii de la sate și dintre barbari, ne face să credem că la sfârșitul secolului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se află în contrast cu noua viață morală și religioasă pe care au început-o în acele împrejurări specifice. Neoferind un răspuns direct, Ioan lăsa de înțeles că nu există nici o lege dumnezeiască împotriva meseriei armelor ori a folosirii lor raționale. Când centurionul roman și funcționarul imperial din Cafar-naum s-au prezentat la Isus, unul pentru a cere vindecarea slugii sale (cf. Mt 8, 5-13; cf. Lc 23, 47), celălalt pentru unul dintre fiii săi (cf. In 4, 46-47), Isus i-a primit
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
i-a primit cu bunăvoință și a fost fericit să poată săvârși minunea pentru aceștia, lăudându-le credința, după cum nu a lăudat-o și nici nu o va lăuda la nimeni altul dintre iudeii care îl ascultau. De față cu centurionul, le-a spus: Adevăr grăiesc vouă: la nimeni, în Israel, n-am găsit atâta credință (Mt 8, 10). Ba mai mult chiar, nu a refuzat să intre în casele celor care îl chemau și nici nu a rostit vreun reproș
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mult chiar, nu a refuzat să intre în casele celor care îl chemau și nici nu a rostit vreun reproș împotriva carierei întreprinse de aceștia (Mt 9, 10). Nici sfântul Petru nu a avut nici o dificultate să-l boteze pe centurionul Cornelius din Cezareea și de a-i primi astfel în sânul primei comunități creștine (cf. Fap 10 și 11) pe el, familia și prietenii săi. Sfântul Paul a fost încântat să boteze la Filipi un temnicer și odată cu el, membrii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care a degenerat într-o răscoală politico-religioasă cu puțin înainte de anul 70 p.Chr. ducând la căderea Ierusalimului. Referitor la gândirea lui Isus despre serviciul militar, nu se poate afirma că atitudinea sa față de soldat (Lc 7, 1) ori convertirea centurionului Cornelius (cf. Fap 10) ar demonstra vreo simpatie pentru militarism. Aceste episoade vor să arate numai puterea harului divin care, depășind orice moralism, acționează asupra fiecărei persoane plecând tocmai de la poziția sa socială. Indirect, Cristos își manifestă atitudinea față de serviciul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pentru moment era suficientă și împlântarea steagului lui Cristos în castrele păgâne, mai precis răspândirea Evangheliei. Aceste considerații explică motivul pentru care lipsește aproape întreg materialul antic documentar și, tot astfel, evaluările din partea Bisericii despre soldații creștini. În Noul Testament, istoria centurionului de la Cafarnaum (Mt 8, 5-13; Lc 7, 1-10), a celui de sub cruce (Mt 27, 54) și a celui din Cezareea (Fap 10) etc. nu sunt relatate cu scopul de a lăuda starea soldatului ori de a-i cumpăni toleranța. Faptul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
68, aflăm că acesta a voit să reproșeze creștinilor absența lor din rândurile armatei romane. Potrivit celor afirmate de Cels, până în anul 178, creștinii nu prestau serviciul militar. Evident filozoful păgân nu cunoștea Faptele Apostolilor, 10, unde este scris că centurionul Cornelius, din cohors Italica, aflată pe atunci la Cezareea, s-a botezat împreună cu familia și prietenii lui cei mai apropiați (cf. Fap 10, 24.48), foarte probabil soldați, ca și cei din casa Cezarului (Filip 4, 22). Tot astfel, la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
-și țină coroana în mână, grație unei scutiri speciale. Cultul mithraic s-a bucurat de o largă răspândire printre soldați cantonați în Africa, în care se pare că a fost inițiat într-o asemenea educație religioasă și Tertulian, fiul unui centurion, din moment ce posedă o bună cunoaștere a ritualurilor și a detaliilor mithraismului. Ceremonialul de inițiere mithraică cuprindea șapte grade diferite, asociate simbolurilor celor șapte planete cunoscute pe atunci. La intrarea în noua religie mithraică, în cadrul ceremonialului, candidatul îndeplinea un sacramentum asemănător
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
război nu poate fi plăcut lui Dumnezeu. Căci printre aceștia se afla sfântul David, căruia Dumnezeu i-a oferit o mărturie atât de importantă; se aflau foarte mulți drepți ai acelui timp (din vechime). Unul din aceștia era și acel centurion care îi spusese Domnului... (Mt 8, 8-10). Tot printre ei era și Cornelius (Fap 10, 4-8). Spre deosebire de opinia creștină, favorabilă serviciului militar, maniheii susțineau că folosirea armelor pentru a ucide este potrivnică naturii și în contrast absolut cu spiritul creștinismului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
membrii ai Bisericii, prin stimă și respect reciproc. Stima și respectul soldaților față de Isus au fost determinate de relația și apropierea lor de acesta, pe durata vieții sale pământești. Cel dintâi dintre militarii proveniți din neamurile păgâne a fost un centurion, care și-a mărturisit credința în dumnezeirea lui Isus și a cerut cu multă umilință un miracol în fața mulțimii (cf. Lc 7), arătând prin aceasta că Imperiul și puterea armelor sunt limitate. Ulterior, un alt centurion, cu mult curaj și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
păgâne a fost un centurion, care și-a mărturisit credința în dumnezeirea lui Isus și a cerut cu multă umilință un miracol în fața mulțimii (cf. Lc 7), arătând prin aceasta că Imperiul și puterea armelor sunt limitate. Ulterior, un alt centurion, cu mult curaj și emoție, a proclamat inocența și sfințenia lui Isus pe muntele Calvar (cf. Lc 24, 47) tot în fața celor prezenți. Câțiva soldați au fost martorii oculari ai pătimirii, morții (cf. In 19, 23-34) și învierii glorioase a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
altor clase sau categorii sociale. Viziunea acestei realități viitoare l-a inspirat pe neașteptate și pe sfântul Petru, care, depășind barierele naționalismului ebraic și propriul scrupul religios, nu a ezitat să-i boteze pe unii dintre păgâni, ca în cazul centurionului roman Cornelius, la Cezareea, împreună cu toate rudele și prietenii săi intimi. Acest episod deschidea calea Evangheliei și lumii păgâne, Evanghelie predicată anterior doar iudeilor din diasporă datorită tulburărilor ivite între aceștia și iudeo-creștini pentru moartea lui Ștefan, primul martir, când
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Isus. Și mâna Domnului era cu ei și era mare numărul celor care au crezut și s-au întors la Domnul (Fap 11, 20-21). În Faptele Apostolilor, 10, ni se spune că Dumnezeu a fost cel care a voit convertirea centurionului, probabil datorită apropierii sale de creștinism (cf. Fap 10, 1-2), trimițând la el un înger pentru a-l îndemna să primească botezul. Tot El l-a luminat și pe apostolul Petru aflat la Iope printr-o viziune, insistentă și graduală
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
l-a luminat și pe apostolul Petru aflat la Iope printr-o viziune, insistentă și graduală, prin care îi cerea să înțeleagă puterea Crucii și a Evangheliei și să depășească datinile iudaice strămoșești; i-a impus să meargă în casa centurionului, care tocmai trimisese câțiva slujitori să-l cheme, pentru a-l introduce prin botez în prima comunitate creștină. După convertirea acestuia, Petru a trebuit să înfrunte opoziția iudeo-creștină, geloasă pe patrimoniul Evangheliei; adresându-se comunității creștinilor proveniți din iudaism, le-
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
înfrunte opoziția iudeo-creștină, geloasă pe patrimoniul Evangheliei; adresându-se comunității creștinilor proveniți din iudaism, le-a arătat că paternitatea lui Dumnezeu este universală și se extinde asupra tuturor, chiar și a soldaților, fără nici o excepție (cf. Fap 11, 4-18). Convertirea centurionului Cornelius a urmat la puțin timp celei a lui Paul din Tars (cf. Fap 9), bucurându-se de aceleași intervenții divine, de fenomene cerești și alte modalități asemănătoare, fiind identică până și în finalități. Paul a fost chemat îndată la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe Petru, pentru a veni în casa stăpânului lor; zelul său apostolic nu s-a oprit numai la ai săi din Cezareea, ci l-a făcut cunoscut oriunde a mers după ce și-a încheiat misiunea în acest oraș. Deși numele centurionului ar putea să ne dea iluzia apartenenței sale la ginta romană Cornelia, funcția sa modestă de centurion ne dă un motiv în plus să-l considerăm fiul vreunuia dintre cei 10.000 de liberți degrevați de Lucius Cornelius Sylla (138-78
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
la ai săi din Cezareea, ci l-a făcut cunoscut oriunde a mers după ce și-a încheiat misiunea în acest oraș. Deși numele centurionului ar putea să ne dea iluzia apartenenței sale la ginta romană Cornelia, funcția sa modestă de centurion ne dă un motiv în plus să-l considerăm fiul vreunuia dintre cei 10.000 de liberți degrevați de Lucius Cornelius Sylla (138-78 a.Chr.). Reîntorcându-se la Roma, centurionul Cornelius a săvârșit multe convertiri; din Scrisoarea către Romani (54
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
apartenenței sale la ginta romană Cornelia, funcția sa modestă de centurion ne dă un motiv în plus să-l considerăm fiul vreunuia dintre cei 10.000 de liberți degrevați de Lucius Cornelius Sylla (138-78 a.Chr.). Reîntorcându-se la Roma, centurionul Cornelius a săvârșit multe convertiri; din Scrisoarea către Romani (54 p.Chr.) aflăm că erau numeroși creștinii în capitala Imperiului, lucru confirmat de Scrisoarea către Filipeni (60 p.Chr.) unde ni se spune că exista un nucleu de convertiți chiar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
unii membrii ai ginții Cornelia să se fi convertit la creștinism cu mult mai înainte de sosirea lui Paul la Roma și că Priscila ar fi aparținut acestei familii prin naștere sau ca libertă?. Exprimarea lui Holzner nu împiedică posibilitatea ca centurionul să fi aparținut ginții Cornelia, motivând că numai un aristocrat sau libert roman ar fi putut avea o influență decisivă asupra celorlalți care, la rândul lor, îmbrățișând o religie străină, întrerupeau tradițiile strămoșești ale familiilor lor legate atât de mult
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
unii aristocrați a fost facilitată de obiceiul împământenit, de aderare ori de simpatizare a religiei mozaice: Cornelius era un exemplu dintre atâția cucernici, despre care ne grăiesc Faptele Apostolilor, 10; b) exercitarea unei influențe sociale precise nu pretindea neapărat aristocrația centurionului nostru, deoarece știm că la Roma mulți liberți deveniseră puternici și se bucurau de un mare prestigiu. Deși a fost libert și centurion, Cornelius se bucura și de un anumit prestigiu social elogiat chiar de Faptele Apostolilor, 10, care ne
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
despre care ne grăiesc Faptele Apostolilor, 10; b) exercitarea unei influențe sociale precise nu pretindea neapărat aristocrația centurionului nostru, deoarece știm că la Roma mulți liberți deveniseră puternici și se bucurau de un mare prestigiu. Deși a fost libert și centurion, Cornelius se bucura și de un anumit prestigiu social elogiat chiar de Faptele Apostolilor, 10, care ne informează asupra multor sale fapte de milostenie. Adjectivul multe nu trebuie înțeles doar cantitativ, ci și calitativ: pomenile numeroase și abundente ale centurionului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
centurion, Cornelius se bucura și de un anumit prestigiu social elogiat chiar de Faptele Apostolilor, 10, care ne informează asupra multor sale fapte de milostenie. Adjectivul multe nu trebuie înțeles doar cantitativ, ci și calitativ: pomenile numeroase și abundente ale centurionului ne vorbesc despre om înstărit. Generozitatea sa viza îndeosebi prima comunitate creștină care primea, din partea bogaților convertiți, cele mai ample ajutoare pentru întreținerea diferitelor biserici și comunități creștine, dar și pentru susținerea și propagarea credinței. Este impresionantă dar și semnificativă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creștină care primea, din partea bogaților convertiți, cele mai ample ajutoare pentru întreținerea diferitelor biserici și comunități creștine, dar și pentru susținerea și propagarea credinței. Este impresionantă dar și semnificativă dedicarea a două capitole întregi (Faptele Apostolilor 10 și 11) convertirii centurionului Cornelius! A fost un eveniment extraordinar nu atât pentru că era vorba despre un păgân care se convertea, cât mai ales pentru renumele și influența de care se bucura acesta, aspecte care vor contribui la o tot mai mare credibilitate a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]