2,130 matches
-
un drept de opțiune între penalitățile de întârziere stabilite de O.U.G. nr. 54/2016 și dobânda legală penalizatoare reglementată de dreptul comun, în raportul dintre cele două categorii de norme urmând a se aplica regula specialia generalibus derogant“. ... 52. Având a cenzura legalitatea acestei soluții, prin prisma motivelor de apel (în care s-a arătat că dreptul comun nu este înlăturat de la aplicare și că dobânzile penalizatoare se solicită, în mod specific materiei răspunderii civile delictuale, de la data săvârșirii faptei
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
legale pe care persoana numită trebuie să le îndeplinească, și anume condiții obiective și condiții subiective, are drept consecință doar admisibilitatea unui control efectuat de instanța constituțională exclusiv în ceea ce privește condițiile obiective. Curtea Constituțională nu poate analiza și cenzura opțiunea Camerei Deputaților, prin cercetarea motivelor pentru care aceasta dispune de prerogativa sa de a numi un judecător la Curtea Constituțională, cu privire la o persoană despre care se apreciază că întrunește cerința înaltei competențe profesionale, în condițiile stabilite de
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
de cazurile prevăzute de lege“. Aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit argumentelor dezvoltate în Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, Curtea Constituțională a cenzurat absența contradictorialității și oralității procedurii instituite în fața judecătorului de cameră preliminară. ... 19. Totodată, pronunțându-se cu privire la lipsa oralității și contradictorialității în procedura reglementată în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea a constatat, prin
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
lege criticat, prin prisma unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 165 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 28 iunie 2018, paragrafele 29-33, Curtea a reținut că prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse, este necesară, de vreme ce respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă
DECIZIA nr. 71 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256589]
-
vreme ce judecătorul de cameră preliminară realizează un control asupra modului în care s-au desfășurat actele de urmărire penală, respectiv un control al soluției dispuse de procuror. Date fiind limitele în care operează acest control, nu vor putea fi cenzurate pe această cale plângerile noi formulate cu privire la alte persoane sau fapte decât cele față de care s-au întocmit acestea. De asemenea, precizează că în procedura soluționării plângerii se verifică actul procesual atacat pe baza lucrărilor și a
DECIZIA nr. 124 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257662]
-
infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. În acest sens, legiuitorul trebuie să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită. Curtea putând cenzura opțiunea legiuitorului numai dacă aceasta contravine principiilor și exigențelor constituționale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 824 din 3 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2016, Decizia nr. 392
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
cuantumul sumelor la care a fost obligat este unul nedovedit, exagerat de mare, în contradicție cu dovezile de la dosar și cu sumele reale avansate de către stat în cauză. Susține că în cadrul contestației la executare nu pot fi cenzurate, sub aspectul realității și corectitudinii cuantumului, sumele menționate în actele de executare silită, întrucât acestea „sunt stabilite prin hotărâri judecătorești“, fiind excluse de la verificarea pe calea contestației la titlu executoriu, în temeiul art. 260 alin. (3) din Codul de
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
legis titlu executoriu, dându-se astfel expresie, într-un domeniu particular, reglementării cu caracter general adoptate de legiuitor în limitele competenței sale constituționale. ... 20. Cu privire la susținerile autorului excepției potrivit cărora în cadrul contestației la executare nu pot fi cenzurate sub aspectul realității și corectitudinii cuantumului sumele menționate în actele de executare silită, întrucât acestea, fiind stabilite prin hotărâri judecătorești, sunt excluse de la verificarea pe calea contestației la titlul executoriu, precum și faptul că nici dispozițiile art. 598 alin.
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
de la urmărire a acestora, și faptul că, potrivit jurisprudenței menționate, aceste măsuri nu afectează dreptul de proprietate privată, întrucât au caracter temporar și sunt justificate de dinamica urmăririi penale; ținând cont că luarea măsurilor asigurătorii de către procuror este cenzurată, în acord cu prevederile art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală, de către judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza pe fond, iar, în cazul în care aceste măsuri
DECIZIA nr. 109 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256887]
-
aceste măsuri sunt luate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanța de judecată, atunci ele vor putea fi contestate, potrivit soluției legislative cuprinse în art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală, astfel cum a fost cenzurată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 24 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 12 aprilie 2016, și, întrucât, în cauză nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenței
DECIZIA nr. 109 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256887]
-
sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completelor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/să valideze compunerea completelor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase stabilirea organului competent în sarcina
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
faptul că „analiza calității lucrării presupune și analiza legalității acesteia“. Această concluzie este contrară prevederilor legale mai sus amintite, care nu permit ca atribuțiile puterii judecătorești să fie cedate unor organe administrative, chiar dacă în final concluziile acestor organe sunt cenzurate de către instanța de contencios administrativ, fiindcă nici această instanță nu este îndrituită să procedeze la verificarea legalității actelor de executare silită, în caz contrar substituindu-se, în mod nelegal, instanțelor de executare silită. Mai mult, această chestiune, atât cea
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
executare), nu poate conduce la o interpretare greșită a textului legal; astfel, legea trebuie interpretată în sensul în care nu se permite ca atribuțiile puterii judecătorești să fie cedate unor organe administrative, chiar dacă în final concluziile acestor organe sunt cenzurate de către instanța de contencios administrativ, fiindcă nici această instanță nu este îndrituită să procedeze la verificarea legalității actelor de executare silită, în caz contrar substituindu-se, în mod nelegal, instanțelor de executare silită. Înalta Curte are în vedere în
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
prealabile, sub aspectul legalității și temeiniciei, de către procurorul ierarhic superior. Aceasta este problema de drept care a fundamentat, în primă instanță, soluția de restituire a cauzei la procuror și care, criticată fiind ulterior pe calea contestației, urmează a fi cenzurată de către instanța de trimitere. Numai între dezlegarea cu titlu prealabil a acestei probleme de drept și soluția ce ar putea fi dată fondului problematicii specifice camerei preliminare parcurse în speță există relația de dependență la care face trimitere art.
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
conformitate cu principiul controlului ierarhic, în condițiile legii. În virtutea acestui principiu, dispozițiile art. 304 alin. (2) din Codul de procedură penală consacră, la rândul lor, ca regulă generală aplicabilă fazei de urmărire penală, dreptul procurorului ierarhic superior de a cenzura legalitatea și temeinicia actelor întocmite de procurorii din subordine. Simetric acestui drept de verificare, legiuitorul național a instituit, tot cu caracter general, și posibilitatea procurorului ierarhic superior de a invalida prin infirmare actele supuse verificării, în cazul în care apreciază
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. În acest sens, Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită, Curtea putând cenzura opțiunea legiuitorului numai dacă aceasta contravine principiilor și exigențelor constituționale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 824 din 3 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2016). De asemenea, Curtea
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
ca fiind încălcate nu poate fi, de asemenea, analizată, pentru că, astfel cum s-a arătat, nefiind încă în vigoare Legea nr. 14/2020, majorarea cuantumului alocației de stat pentru copii nu este decât o opțiune legislativă ce nu poate fi cenzurată de Curtea Constituțională. Prin urmare, nu se poate reține nici încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție în componenta sa referitoare la statul social. ... 31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147
DECIZIA nr. 873 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254597]
-
nr. 50/1990. ... 17. Apelanta-pârâtă a invocat prevederile art. 158 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 în susținerea motivelor de apel și a arătat că adeverințele care atestă activitatea lucrată în grupa I sau a II-a de muncă pot fi cenzurate de casa de pensii, întrucât, potrivit dispozițiilor Legii nr. 263/2010, la stabilirea pensiilor trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru acordarea pensiei, aceasta implicând și verificarea legalității înscrisurilor doveditoare depuse la dosarul de pensie. Pentru a fi valorificată
DECIZIA nr. 47 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260781]
-
pct. 30 din anexa nr. 1 din Ordinul nr. 50/1990, față de prevederile art. 158 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 și faptul că adeverințele care atestă activitatea lucrată în grupa I sau a II-a de muncă pot fi cenzurate de casa de pensii, întrucât îndeplinirea condițiilor legale pentru acordarea pensiei implică și verificarea legalității înscrisurilor doveditoare depuse la dosarul de pensie] și apărările intimatului-reclamant (care a susținut că nu se impune prezentarea altor documente justificative, deoarece încadrarea sa în
DECIZIA nr. 47 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260781]
-
unor drepturi și libertăți și nu se pot adopta prin OUG, conform art. 115 alin. (6) din Constituție, cu atât mai puțin prin HG, conform Deciziei nr. 458/2020 a CCR. Prin urmare, instanța nu își propune să îngrădească sau să cenzureze dreptul universității de a lua măsuri de protecție a sănătății, ci doar constată că temeiul legal invocat de către intimată nu este suficient și nu conține dispoziții de natură a conduce la îngrădirea unor drepturi cetățenești. În acest sens, instanța
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
jurisprudența sa că o asemenea decizie nu poate constitui eo ipso obiect al excepției de neconstituționalitate, fiind, din această perspectivă, inadmisibilă, deoarece instanța de contencios constituțional, în acord cu prevederile art. 146 din Legea fundamentală, nu are competența de a cenzura constituționalitatea hotărârilor judecătorești, indiferent că sunt pronunțate în dezlegarea unor pricini de drept comun ori în vederea interpretării și aplicării unitare a legii (Decizia nr. 409 din 4 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848
DECIZIA nr. 348 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260261]
-
la calcularea soldei de funcție raportat la un coeficient de ierarhizare de 4,70 a fost reprezentat de prevederile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 anterior citate; drept urmare, instanța de recurs nu are a cenzura un eventual raționament de aplicabilitate directă a unora sau altora dintre coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexa nr. 1 la Legea nr. 138/1999. ... 84. Este de precizat că această cerință a procedurii hotărârii prealabile - a legăturii chestiunii de drept cu
DECIZIA nr. 62 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262269]
-
își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 23. În continuare, referitor la dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea reține că, având posibilitatea de a aprecia oportunitatea suspendării cursului judecății, instanța este chemată să cenzureze toate acele cazuri care ar putea constitui pretext pentru tergiversarea judecății. Prin urmare, lăsarea măsurii suspendării la aprecierea judecătorului, atunci când dezlegarea cauzei depinde de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unui alt proces aflat în curs, permite
DECIZIA nr. 514 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262525]
-
este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra cererii principale. Același este și termenul pentru exercitarea căii de atac, chiar dacă se atacă numai soluția dată asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevăzute la art. 988 nu poate fi cenzurată pe calea recursului. “ ... 23. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art.
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenței și imparțialității procurorilor, măsura dispusă de procurorul ierarhic superior, astfel că intervenția procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea și supravegherea urmăririi penale sau în adoptarea soluției poate fi cenzurată de autoritatea cea mai înaltă, înzestrată cu atribuții privitoare la garantarea și asigurarea independenței justiției. ... 179. Afirmația autorilor sesizării în sensul că legea criticată intenționează să creeze mecanisme de control politic asupra dosarelor penale, având în vedere că procurorul general
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]