385 matches
-
de procedură civilă din 1865, a dorit instituirea unei căi de atac particulare, care se califică ca fiind o cale specifică de retractare. Întrucât aplicarea amenzii constituie un incident procedural, ea va fi aplicată de către judecătorii învestiți cu acțiunea principală. Cenzurarea încheierii de stabilire a amenzii de către instanța care a dispus sancțiunea este firească, deoarece aplicarea amenzii nu implică o judecată de fond. Dacă cererea de reexaminare este admisă ca urmare a constatării faptului că sancțiunea a fost aplicată fără temei
DECIZIE nr. 243 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 2, art. 30 alin. 4, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) şi art. 108^5 alin. 1 şi 3, art. 155^1 alin. 1, art. 183 şi art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252896_a_254225]
-
posturilor care au o audiență semnificativă, deoarece acestea prezintă oricum avantaje economice pentru operatorii de cablu, care le introduc în oferta lor de programe pe principii economice. Curtea reține că aceste aspecte țin de marja de apreciere a legiuitorului, astfel încât cenzurarea acesteia în lipsa vreunei condiționări prevăzute de Constituție excedează competenței Curții Constituționale. Susținerile potrivit cărora statutul must-carry se dobândește prin simpla cerere a titularului postului, fără a fi făcute verificări dacă postul respectiv justifică prin conținutul său necesitatea de a fi
DECIZIE nr. 266 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 din Legea audiovizualului nr. 504/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253413_a_254742]
-
dispozițiilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 ca neîntemeiată, reținând că prevederile ordonanței permit instanței de contencios administrativ ca, în cadrul acțiunii în constatare cu care a fost sesizată, să procedeze la cenzurarea "Notei de constatare" și să uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevărului. Prin Decizia nr. 815 din 19 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, Curtea Constituțională a
DECIZIE nr. 1.517 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238152_a_239481]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
DECIZIE nr. 1.558 din 7 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 şi art. 44 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229807_a_231136]
-
să modifice ajutoarele de stat. 72. Prin urmare, norma de drept european interpusă în cadrul controlului de constituționalitate celei de referință consacrate de art. 148 alin. (4) din Constituție nu poate constitui temei al controlului de constituționalitate și nici temei al cenzurării actului normativ intern din perspectiva unei încălcări a Legii fundamentale. 73. Pentru aceste considerente, Curtea constată că obiecția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea și completarea Legii
DECIZIE nr. 157 din 19 martie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261030_a_262359]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
DECIZIE nr. 148 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260806_a_262135]
-
actelor [... ] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
DECIZIE nr. 674 din 20 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266803_a_268132]
-
conține informații de interes public, și urmărește să lămurească dacă o astfel de situație constituie refuz justificat de comunicare către terți, care nu sunt autorizați să prelucreze date cu caracter personal, a tuturor informațiilor cuprinse în document sau se impun cenzurarea informației prin anonimizarea datelor personale și comunicarea lor în această din urmă formă. 36. Celelalte condiții sunt, de asemenea, îndeplinite deoarece chestiunea de drept este ridicată în cursul judecății în fața unui complet al curții de apel învestit cu soluționarea cauzei
DECIZIE nr. 37 din 7 decembrie 2015 referitoare la sesizarea formulată privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept referitoare la datele cu caracter personal (doar numele şi prenumele) definite de către Legea nr. 677/2001 şi refuzul de eliberare a fotocopiilor de pe documente cu date personale chiar şi cu informaţiile respective anonimizate (înnegrite cu markerul, acronimizate). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268657_a_269986]
-
urgență a Guvernului nr. 34/2006 . 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate instituie un real și primejdios obstacol în calea apărării drepturilor în instanță de către operatorii economici și deopotrivă în calea posibilității cenzurării actelor nelegale ale autorităților contractante. Totodată, se arată că nu fluidizarea procedurii a reprezentat obiect de preocupare pentru executiv la momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2014 , ci chiar împiedicarea operatorilor economici de a-și exercita drepturile
DECIZIE nr. 766 din 10 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268139_a_269468]
-
din Constituție și continuând cu celelalte dispoziții legale incidente, în special art. 3 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , prefectul nu poate formula o acțiune având ca petit impunerea unei "obligații de a face" pentru aceste autorități, în scopul cenzurării "refuzului nejustificat" de soluționare a unei cereri a prefectului sau a altei persoane. VII. Jurisprudența instanțelor naționale și opiniile exprimate de acestea 18. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 11
DECIZIE nr. 26 din 10 octombrie 2016 privind interpretarea sistematică a prevederilor art. 3 din Legea nr. 554/2004 , prin raportare la dispoziţiile art. 123 alin. (5) din Constituţia României şi la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 340/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277958_a_279287]
-
angajator, sindicate) procedura încadrării locurilor de muncă în baza unor verificări tehnice, fără a institui condiția parcurgerii unei proceduri administrative cu caracter obligatoriu, finalizată prin emiterea unor avize cu caracter constitutiv de drept, și fără a reglementa căi speciale de cenzurare jurisdicțională a modului de derulare a respectivei proceduri pentru fiecare etapă. 39. După cum s-a arătat în sesizare, legislația națională adoptată, începând cu Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, a urmat politica legislativă a Uniunii Europene de
DECIZIE nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului, având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
limitează la termenul pentru care a fost încheiat contractul, ci reprezintă perioada în care părțile pot invoca efectele juridice generate de executarea sau neexecutarea clauzei. O interpretare restrictivă a acestor dispoziții ar permite valorificarea unei clauze contractuale, fără posibilitatea de cenzurare a legalității sale. 54. Ca atare, într-un dosar în care se solicită restituirea plăților efectuate în temeiul acestei clauze, instanța poate pune în discuție și analiza, printr-un act de judecată propriu, legalitatea clauzei, fără a fi ținută de
DECIZIE nr. 17 din 13 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea art. 1, art. 21 şi art. 26 lit. h) raportat la art. 64 din Legea nr. 94/1992 , a dispoziţiilor art. 132, art. 138 alin. (5), art. 142, 148, 151 şi 152 din Legea nr. 62/2011 şi a prevederilor art. 229 alin. (4), art. 254 şi 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
conferințe în materia Noului Cod de procedură civilă, organizată în luna februarie 2015 la București, în sprijinul acestei opinii invocându-se împrejurarea că excepția este nemijlocit legată de fondul litigiului, iar a admite invocarea ei în fața instanțelor de recurs și cenzurarea argumentelor folosite în susținerea excepției, din perspectiva motivelor de casare reglementate de art. 488 din Codul de procedură civilă, ar echivala cu transformarea instanței de recurs în instanță de fond. X. Jurisprudența Curții Constituționale 27. Curtea Constituțională s-a pronunțat
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
instanțe. Or, pe acest aspect a rezultat, din verificările efectuate, existența unei singure hotărâri de speță a instanței supreme, în care s-a pus problema naturii juridice a procesului-verbal întocmit de executorul judecătoresc, dar sub un alt aspect (al posibilității cenzurării cuantumului cheltuielilor de către instanță) decât cel care interesează obiectul sesizării. De asemenea nu a reieșit existența unei jurisprudențe consistente și neunitare a instanțelor, apte să contureze posibilitatea declanșării unui alt mecanism de unificare a practicii, acela al recursului în interesul
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
DECIZIE nr. 340 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276250_a_277579]
-
cât, în aceste perioade de timp, a existat reglementat un mecanism legal care să permită trecerea bunurilor, mai exact a terenurilor cu destinație forestieră, din domeniul public în cel privat al statului. Curtea reține, de asemenea, că excedează competenței sale cenzurarea opțiunii legiuitorului în favoarea unei soluții legislative sau a alteia, ambele deopotrivă constituționale. 28. În schimb, Curtea subliniază faptul că bunurile proprietate publică nu pot fi înstrăinate, sub nicio formă, însă legiuitorul a prevăzut, astfel cum s-a arătat anterior, un
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
care, potrivit art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea acesteia, asigură controlul de constituționalitate prin raportare la prevederile Legii fundamentale. Curtea a statuat în jurisprudența sa că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de instanțele de judecată, controlul judecătoresc realizându-se, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "(...) prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege", astfel încât urmează să respingă și excepția de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 764 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi a dispoziţiilor art. 12, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) şi art. 191 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269196_a_270525]
-
acest ansamblu trebuie conceput în acord cu exigențele unei economii de piață stabile și a unei concurențe sănătoase. Este de necontestat dreptul consumatorilor și asociațiilor sau autorităților pentru protecția consumatorilor de a avea acces liber la instanțele de judecată pentru cenzurarea practicilor abuzive, însă neconstituționalitatea textului este dată de posibilitatea modificării în bloc a unui portofoliu contractual, indiferent de poziția clienților consumatori și indiferent de impactul unor astfel de măsuri. 14. Posibilitatea modificării unor portofolii contractuale constituite anterior intrării în vigoare
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
de politica penală a statului, însă aceste măsuri nu se bucură prin ele însele de o prezumție absolută de constituționalitate, din contră, astfel cum s-a arătat mai înainte, acestea trebuie să respecte în primul rând drepturile fundamentale. De altfel, cenzurarea opțiunii legiuitorului de a dezincrimina o infracțiune nu este novatoare, sens în care arătăm că pentru rațiuni ce au ținut de protejarea unor drepturi și libertăți fundamentale, instanța de contencios constituțional a înțeles să sancționeze intervenția legiuitorului referitoare la scoaterea
DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273681_a_275010]
-
dispoziție a primarului municipiului București, pe motiv că din actele depuse nu reiese calitatea de persoană îndreptățită a notificatorului-reclamant. 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prevederile de lege criticate permit Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor cenzurarea tuturor actelor care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii emise de entitățile învestite, fără ca legiuitorul să fi prevăzut vreo distincție în sensul exceptării de la această verificare a acelor acte la baza cărora a stat o hotărâre judecătorească. Se ajunge
DECIZIE nr. 112 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a) şi art. 21 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272024_a_273353]
-
legale care reglementează căile extraordinare de atac. Or, mecanismul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile nu permite Înaltei Curți de Casație și Justiție rezolvarea de principiu a unei chestiuni de drept deja soluționate printr-o hotărâre penală definitivă și nici cenzurarea modului în care aceasta a fost rezolvată. Ca atare, în raport cu cele anterior reținute, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind prima întrebare din încheierea de sesizare este inadmisibilă. 2. Cea de-a doua întrebare cuprinsă în încheierea de sesizare, "în
DECIZIE nr. 14 din 18 mai 2016 sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia penală prin Încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.427/262/2015, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
diferite), apreciază că aceste aspecte țin de aplicarea în concret a legii, putând fi cenzurate de instanțele judecătorești. De aceea, apreciază că motivele invocate nu constituie motive de neconstituționalitate ale dispozițiilor legale criticate, deoarece nu intră în atribuțiile Curții Constituționale cenzurarea modului de aplicare a legii într-o cauză concretă. 14. Avocatul Poporului, în ceea ce privește termenul "prejudiciu", consideră că acesta nu contravine principiului clarității și previzibilității legii, fiind stabilit de către instanța de judecată, în baza probelor administrate în timpul procesului. Totodată, partea interesată
DECIZIE nr. 258 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi alin. (3) raportat la art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274410_a_275739]
-
stabilesc că executarea silită a unui titlu executoriu reprezintă o abatere disciplinară gravă a executorului judecătoresc, ce poate fi sancționată, în funcție de gravitatea faptei, chiar cu excluderea din profesie a acestuia. Ca o noutate absolută în sistemul de drept din România, cenzurarea actelor de executare nu mai constituie o prerogativă a instanței judecătorești, ci reprezintă o abatere disciplinară a executorului judecătoresc, care poate fi exclus din profesie în urma constatării și sancționării abaterii disciplinare în condițiile Legii nr. 188/2000 . În consecință, apreciază
DECIZIE nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) şi (5), art. 38^9, art. 41^1 şi art. 41^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269969_a_271298]
-
că montarea era prea estetizantă, formalistă și poetică, și că nu respecta redarea realistă a acțiunilor, folosind „artificiile teatralității” - fiind cele care au predominat. În 2012, regizorul Alexandru Berceanu și regizoarea Ioana Păun au conceput o instalație pornind de la istoria cenzurării spectacolului Mireasa desculță. În 1958-1958. Instalație submersivă și subversivă, primim niște instrucțiuni de folosire a materialelor așezate ordonat pe o masă, semnăm un proces verbal, citim o bandă desenată (creată de Sorina Vazelina), pe care putem să o cenzurăm, facem
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
lor publicului. Primul apare cu o reclamă care i-a făcut pe mulți să-l acuze pe Griffith de rasism. Afișul filmului prezintă un personaj care este membru al Ku-Klux-Klan-ului, fapt ce a dus la proteste de stradă și la cenzurarea filmului. Griffith nu este de acord cu poziția oficială și-n următorul an produce "Intolerance" ca un răspuns dur celor care au făcut atâta "zgomot". Griffith, împreună cu actorii "Douglas Fairbank, Mary Pickford și Charlie Chaplin, au fondat în anul 1920
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]