3,834 matches
-
cercul ei magic, se dezbrăca fără sfială în umbra pipărată a cedrului ce-și juca zdrențele de lumină pe umerii ei rotunzi și cărnoși și, de pe malul înalt, ca de pe-o trambulină, vegheată de pânda Tudorei și de ochiul cerbului Tudor, se-arunca-n adâncimile de gheizere reci ca gheața ale "bulboanei lui Tudor". Poiana largă se deschidea înverzită lângă bulboană. Soarele bătea în ea încălzind-o ca pe-o tipsie de aur. Lângă brad, în fața sa, în celălalt capăt al poienei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
aur. Lângă brad, în fața sa, în celălalt capăt al poienei, se-nălța un stejar bătrân, rotat, atât de fastuos și măreț în frunzișul lui des că arunca o umbră neagră împrejur. Neagră-albăstruie, încât, iarba părea de petrol. Acolo-i plăcea cerbului să-și întâmpine și să-și înfrunte adversarii. Acolo, în largul poienii însorite, aștepta totdeauna cea mai frumoasă căprioară a pădurii, cu sfârcurile urechilor albe, sfârșitul turnirului dat în cinstea ei. Cedrul, în umbra căruia veghea Tudora, era atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
el, i-a spus senin că i s-a prelungit osânda la douăzeci și cinci de ani. A doua zi ieșea din temniță, era eliberat, dar șocul acela n-avea să-l uite. Ninsoarea cădea acum atât de deasă că pierdu urmele cerbului. Îl auzi chemând-o: "Haide! Mai repede! Ce-ntârzii atâta!" "Vin, vin!", îi răspunse ea-n gând. Ninsoarea, în pornirea ei mătăsoasă, cernită toată noaptea din cavalcada de nori lăsați cu burțile peste pădure, înflori copacii, blagoslovindu-i pe fiecare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Un gând zănatec o îmboldea să-și lepede șuba de lup și tot ce-avea pe ea, și, goală, ca-n toiul verii, să se arunce în copca desferecată, să se închine izvoarelor din adâncul altarelor de gheață, dar chemarea cerbului o zorea. Dincolo de poiană se-ntâlni cu pădurarul Ghiță. Aide repede, doamnă! Știați? Ce să știu? Atunci de ce veniți încoace? A fost Tudor și m-a chemat! M-a scos din casă. Nu știu ce vrea să-mi arate! Pădurarul izbucni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Nu ți-am spus? De la Tudor. Dacă asta-i vestea, mi-a adus-o Tudor în dimineața asta, da încă n-am deslușit-o... Ha! Ce Tudor! protestă pădurarul. Eu grăiesc de domnul Tudor și matali mă iei cu Tudor, cerbul! Am scrisoare! izbucni ea neputându-și stăpâni țipătul de bucurie și surpriză. A venit scrisoare! Ce scrisoare! se hurducă de plăcere din tot trupul lui masiv pădurarul Ghiță scuturându-și căciula și netezindu-și fruntea nădușită. A venit el, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lui masiv pădurarul Ghiță scuturându-și căciula și netezindu-și fruntea nădușită. A venit el, ce să-ți mai trebuiască scrisoare!! Doamne! Ține-mă, Ghiță! Adevărat? Nu mă minți? Păi te-aș minți eu, doamnă, da să te mintă și cerbul? Las că m-a mai păcălit o dată. Aceea-i altceva! Știu când. Când a venit tovarășu șef de la gară și i-am dat vin de coacăze negru, de nu mi-o adus nici-acu sticla-napoi. Atunci, Ghiță, atunci! Și lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
frumos, nici n-ai zice că vine de-acolo! L-am lăsat dinainte c-o cană de puterea-ursului și-o pulpă de păstramă... Cred că n-am greșit? Nu mă iei la sfadă pentru asta! și-am dat zor după cerb, că mă gândeam să nu te dai dusă. Vino să te pup, Ghiță! Ce veste mi-ai adus, n-am să te uit toată viața! Apoi că nici eu, doamnă, glumi Ghiță întorcându-i obrazul curat. Că și eu de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de crengi și-mproșcată-n zăpadă, să-i cadă cocul și să i se desfacă părul pe spate. Zbura fâlfâind, cântând, cu păru-n ninsoarea deasă, prin avalanșele de troiene spulberate din crengi, ca o coadă de păun, zărind ici-colo, lângă urmele cerbului, urmele pădurarului. O muzică dulce o purta. O bucurie cum nu mai cunoscuse. Totul în ea înflorea și tresălta în beția ușoară. Totul o ademenea și-o împingea înainte. Neliniștită, nervoasă,cu mințile rătăcite, ajunse. Cerbul, întors cu spatele spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
zărind ici-colo, lângă urmele cerbului, urmele pădurarului. O muzică dulce o purta. O bucurie cum nu mai cunoscuse. Totul în ea înflorea și tresălta în beția ușoară. Totul o ademenea și-o împingea înainte. Neliniștită, nervoasă,cu mințile rătăcite, ajunse. Cerbul, întors cu spatele spre ea, cu capul slobozit în zăpadă, lingea un drob de sare. Soarele juca pe spinarea lui făcând tumbe de clovn. Se apropie și-l îmbrățișă, mângâindu-l între coarne, dar Tudor se scutură bătând cu copita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a trupului lui. Ai venit cu-adevărat? șopti palidă, abia mai ținându-se pe picioare, deschizând ușa odăii. Bărbatul sări de la masă. O prinse în brațe să nu cadă. Cu-adevărat! Și detot? Detot? gemu Cerboaica, zărind prin geam coarnele cerbului ce ridicase capul și privea spre ea, și se lăsă fără vlagă, la pieptul bărbatului, sorbind adânc în nări damful iute ce țâșnea de la subțioara lui. Detot, detot, o liniști Tudor. Numai că nu știu ce-o să ne facem, râse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-și piepturile și gurile. Își lepădă șuba din spate, lăsând să-i alunece la picioare, și tot așa făcu cu tot ce-avea pe ea, sufocându-se, până rămase într-o cămașă moale de in. Se uită pe geam afară. Cerbul dispăruse. Se uită la bărbatul de lângă ea și-și lepădă și cămașa. Se zări, îmbujorată, în oglinda din perete, de deasupra patului. Tudor se repezi spre ușă. Să-nchidem ușa, se neliniști el. Las-o așa! șopti ea. Cerbul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
afară. Cerbul dispăruse. Se uită la bărbatul de lângă ea și-și lepădă și cămașa. Se zări, îmbujorată, în oglinda din perete, de deasupra patului. Tudor se repezi spre ușă. Să-nchidem ușa, se neliniști el. Las-o așa! șopti ea. Cerbul a plecat după ciuta lui. Tudora e-n poiană. Toată pădurea nuntește. Bine-ai venit, Tudore! Sfârșit Sinaia-București-Valea Vinului-Bârnova: 1975-1976-2005. CUPRINS CAPITOLUL 1 5 CAPITOLUL 2 14 CAPITOLUL 3 20 CAPITOLUL 4 32 CAPITOLUL 5 38 CAPITOLUL 6 63 CAPITOLUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și eroziunii vântului; așa au rezultat Turnurile Mălăiești și Țigănești, Acele Morarului, Colții Pietrei Arse, Sfinxul și Babele ș.a.; - relief glaciar reprezentat de: circuri complexe, dezvoltate în jurul nodului orografic Vârful Omu; văi glaciare ce pornesc radiar din jurul aceluiași nod (Văile Cerbului, Morarului, Țigănești, Mălăiești, Găuri); interfluvii sub formă de custuri (creste zimțate), cum este Creasta Padina Crucii (dintre Văile Țigănești și Mălăiești); morene (pe Valea Ialomiței); - praguri structural-litologice în care s-au dezvoltat cascade, de ex. Urlătoarea ș.a.. Clima este condiționată
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Omu. 4. Bușteni - Creasta Urlătorilor - Cabana Piatra Arsă - Cabana Caraiman - Cabana Babele. Marcajul este făcut cu triunghi albastru, iar timpul de mers este de circa 6-7 ore. Prezintă priveliști interesante asupra platoului Bucegi și a abruptului Caraiman. 5. Bușteni - Valea Cerbului - Cabana Omu. Marcajul este realizat printr-o bandă galbenă, iar timpul de mers este de 5-6 ore. Constituie un traseu foarte pitoresc pe Valea Cerbului, cu priveliști interesante spre Acele Morarului și o panoramă din Vârful Omu. Evaluare 1. Definiți
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
6-7 ore. Prezintă priveliști interesante asupra platoului Bucegi și a abruptului Caraiman. 5. Bușteni - Valea Cerbului - Cabana Omu. Marcajul este realizat printr-o bandă galbenă, iar timpul de mers este de 5-6 ore. Constituie un traseu foarte pitoresc pe Valea Cerbului, cu priveliști interesante spre Acele Morarului și o panoramă din Vârful Omu. Evaluare 1. Definiți noțiunea de patrimoniu turistic natural. 2. Prezentați principalele elemente ale reliefului cu valoare turistică. 3. Localizați principalele regiuni cu relief carstic. 4. Enumerați cinci posibile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
areale de interes cinegetic fiind Delta Dunării și zona montană. Speciile de animale vizate diferă de la o regiune la alta, cele mai valoroase fiind prezente în etajul forestier. Pădurea adăpostește majoritatea speciilor de mamifere supuse vânatului, cum ar fi mistreți, cerbi, urși, cât și specii de păsări, precum cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn. În zona stepică și silvostepică, mai important este vânatul cu pene, reprezentat de prepelițe, potârnichi, fazani și, mai rar, de mamifere (iepurele, vulpea și mistrețul), iar
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
agențiile de turism autohtone. Principala atracție este Casa Vlad Dracul, cea mai veche construcție civilă din piatră aflată în cetate, care a rămas în memoria localnicilor ca locație în care s-a născut Vlad Țepeș. Alte obiective sunt Casa cu Cerb (denumită după capul de cerb fixat la o extremitate a imobilului), construcție robustă din piatră, ce găzduiește o pensiune modernă, un restaurant cu mâncăruri tradiționale și un centru cultural; Casa cu Șindrilă, imobil reprezentativ pentru meșteșugarii de odinioară; Complexul hotelier
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
atracție este Casa Vlad Dracul, cea mai veche construcție civilă din piatră aflată în cetate, care a rămas în memoria localnicilor ca locație în care s-a născut Vlad Țepeș. Alte obiective sunt Casa cu Cerb (denumită după capul de cerb fixat la o extremitate a imobilului), construcție robustă din piatră, ce găzduiește o pensiune modernă, un restaurant cu mâncăruri tradiționale și un centru cultural; Casa cu Șindrilă, imobil reprezentativ pentru meșteșugarii de odinioară; Complexul hotelier „Sighișoara”, vechea primărie a orașului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
anumit domeniu (muzică, teatru, cinematografie, satiră și umor), în aceeași perioadă din an, cu participare națională sau internațională. Cele mai cunoscute festivaluri din țara noastră sunt: Festivalul George Enescu, la București (muzică simfonică), Festivalul Callatis, la Mangalia (muzică ușoară), Festivalul Cerbul de Aur, la Brașov (muzică ușoară). După modelul practicat în Europa de Vest, în ultimii ani, și în țara noastră se desfășoară festivaluri medievale la Sighișoara, Brașov și Râșnov. 4. Pelerinajul religios concentrează anual un număr mare de persoane, atât practicanți ai
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
la Tansa când a făcut inspecția. Aici, în vârful dealului, în pădure, era cantonul pădurarului. Prin fața cantonului trecea un drum, iar la marginea drumului lângă canton era și fântâna de unde lua apă. În acești codri încă mai era legendarul Bour, cerbul carpatin, căprioare, lupi și mistreți cu părul ca sârma. Anii au trecut. A uitat și Ciolac de întâlnirea cu flăcăul cu boi din poiană, numai că flăcăul nu a uitat, ba mai mult, s-a aprins în el flacăra și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
își astâmpără setea cu apa cea rece și bună. Păsările se întrec în cuibăritul lor, iar cântecul de privighetoare se aude cât e ziulica de lungă. Ca să nu mai vorbim de cântecul cucului! Porcii nu lipsesc nici ei, până și cerbul carpatin mai face câte o vizită prin aceste păduri pline de legende și basme, că și pe aici trăiesc oameni ai locului, oameni buni și oameni răi, că Dumnezeu a lăsat și uscături. Pe drumul ce urcă spre cimitirul satului
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ani, tot liniștea o căutai! Din toate părțile venea. Se insinua ca o neîmplinire într-o lacrimă mare, arcuind brațele în așteptare. Devora rafinat clipele ce trec neizbândă a sufletului întreg; s-a viclenit în lumină și ceară așteptând ca cerbii apa de izvoară. Rugăciune sau ca o tăgadă te apasă cu ființa ei de zăpadă? Ilustrata a venit târziu, mi-a rănit gândul și inima și nu mai știu! Fără muzică, fără linii secrete redarea directă sună a pustiu. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
s-a înnoit, a crescut pe vatră, pietrele au tresărit în prund, sub amforele de lut se ascund. Coroane de spini au crescut, pe capetele rămase în somn sub portretul de glorii ale bătrânului domn. Am visat o pădure de cerbi! Aveau ramurile umbroase și dure, bătrâni ca a lunii petală de argint clătinată în salbe duceau cu ei pădurile albe. Un colind de vânătoare întârzia la ferestre, unde o fată, cât o mărgea, a murit ferecată. De atunci, colindul celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
pădurile albe. Un colind de vânătoare întârzia la ferestre, unde o fată, cât o mărgea, a murit ferecată. De atunci, colindul celor plecați la vânătoare urcă sus, la margini de lumi, fără soare în oglinzile mătuite de brumă. Pădurea și cerbii au pierit în apele negre ale ierbii, spunea Dan, poetul, au tot crescut în nămol lăsând în lumină un gol. Când bat clopotele la Athos, se înalță în cer mănăstirile, cetăți ale credinței, harfe de voal, lumini de cristal își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
febră, este bântuită de voci sinistre: Vocile zburau în jurul capului,/îmi cuprindeau mâinile/în semn de adio! Obosită în permanență, pasăre cu aripile rănite, pândită de moarte, poeta se retrage în vârsta perfectei candori. Își amintește, bunăoară, un vis cu cerbi: Aveau ramurile umbroase/și dure, bătrâni ca a lumii petală/ de argint clătinată în salbe;/ duceau cu ei pădurile albe. Retrăiește, în alt vis, vechea cetate de la Ada Kaleh: Am visat, peste noapte, că mă plimbam/prin grădinile din Ada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]