736 matches
-
șoarec speriat, semănînd cu vechiul meu profesor de literatură cînd îl ridica în slăvi entuziasmul unei recitări, ședea cu buza lăbărțată pe muștiuc. Sclipind din ochelari, dirijorul desemna în aer cu bagheta de care se agățau roți lucitoare în lumină. Cerca parcă să prindă muștele muzicale suflate din instrumente. De la spectacol ieșeam plin de o emoție curată. Peste acoperișe cerul așternea teroarea unor nori ale căror burți violete se înfuriau ca o gușă de cocoș. Deasupra turlelor unei biserici evolua un
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mișcările fetei, dar nauzeam decît foșnete grăbite urmate în sfîrșit de glasul ei voios. - Gata, poți să te întorci. În ciorapi de mătasă, picioarele parcă îi țîșneau de sub fustă. Cu gura plină de spelci, își desfăcuse părul înfoiat. Cînd am cercat să mă apropii, ea se mlădie ușor, punînd între noi masa. Mînios, m-am întors la fereastra unde zăcea o carafă prăfuită. Jos, în curte, două babe se sfădeau. Tîmplele îmi bubuiau. Arătînd că-mi citește nerăbdarea, fata mi-a
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
întrulocarea rîpelor, pescari improvizați ciurubuiau apa cu crîsnicul. După cum îmi explică învățătoarea, acolo putea să cadă crapul. La participanții mai în vîrstă, acest pescuit se bucura de un anume ceremonial. Doar la deal de pîrîu femeile, copiii și cîțiva țigani cercau să prindă numai cu căușul palmelor caracuda. Cu dispreț față de improvizații, pescarii adevărați se ațineau la dolii, înfipți ca niște bîtlani în apă. Din cînd în cînd indiferența lor se însuflețea de trasul rar și liniștit al crîsnicului la lumină
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
au trecut zece ani de când am dat ochii cu el. Însă mă voi păstra În spiritul lui. Sus, ca titlu, cu un D plin de cârligele și Întorsături de condei, scria: Declarație. Ceva mai jos, În dreapta, se lăfăia un motto: „Cercând cu degetul amar muiat În tină / să-i pipăi trupul Celui Bun de Sus. / Mi se-arătă-n suiș, de gânduri / pe Cruce răvășit, Iisus...”. Apoi se revărsa grosul. „Cu aur, smirnă și tămâie Îmi plămădeam versul În trudnicu-mi sălaș, căci În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Deci socotind... că... ce mai întăi trebuință de a să pune la cale, pentru ca și domnii să aibe unde să șază și supărare a să lua casăle unora și altora pentru ședere domnii să lipsască, n-am lăsat a nu cerca toate chipurile ce s-ar pute afla mai lesnitoare spre punere la cale aceștii neurnite trebuință, și după cercările ce s-au făcut, fiindcă a să face la loc curțile vechi trebuia o mare cheltuială altu mai lesnitor chip nu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
rânduri să vadză cum scrie. Iar acel copil, fiind telpiz (viclean n.n) bun, au scris... Nu este mai mare blăstămat în lume decât omul cela ce are o fărâmă de pâine în mână și o leapădă pe acee și cearcă să afle altă mai mare>. Și au dat la Dumitrașco-vodă. Iar Dumitrașco-vodă cetind, au dzis copilului: <Hai ghidi cahpol> (Ce pușlama vicleană ești!)... Și n-au mai spus lui Șeremet ce-au scris copilul, fiindu-i rușine, numai ce-au
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Vasili Pleșca treti logofet” are necazuri cu iazoviții. De aceea Antioh Cantemir voievod trimite la 14 iulie 1700 (7208) vornicii de poartă la fața locului. Aceștia, după cercetare, fac anaforă către vodă, în care scriu: „Deci am pus de au cercat cu sapa și am aflat pari vechi pe unde au fost gardul lui Iane Hadîmbul și au făcut iazoviții altu gardu nou pe urma parilor celor vechi”. Parcă nu-i pentru prima oară când aud că iazoviții împresoară locurile vecinilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mic Sandului băcal, socrul lui Constantin Cojocea, ș-au luat cu sufletul lui pe unde au fostu gardul ogrăzii acestui loc, și pe unde au arătat acest Toma siman (seimen=soldat folosit pentru garda curții domnești) am pus de au cercat și s-au găsit și parii ogrăzii...am măsurat locul acesta a lui Costantin Cojocea...și după cum am hotărît și am stîlpit, am făcut...această mărturie hotarnică la mîna lui Constantin Cojocea”. Nici Cojocea n-a mai vrut să stea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
urmă „trei jidovi bătrîni” au jurat că așa s-au petrecut lucrurile cu focul care a ars zapisul, fapt luat în seamă și de „egumenul ot Aron vodă”. Atunci jidovii știindu-se cu dreptate „s-au sculat de s-au cercat și la catastiful tîrgului ce este pre mîna șoltuzului’ și s-au aflat scriși cu adevărat...din veleat 7178 (1670) iunie 15, în dzilele Io Duca voievod”. Despre hudiță scrie în catastif: „Venit-au Marco,...și au vîndut o casă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
hotărăște: „Dacă am văzut hrisovul... părintelui domnii mele de miluire ce au făcut cu aceste svinte mănăstiri (Frumoasa și Sinai de la Muntele Athos)... am întărit... pe venitul acestei pârcălăbii ca să aibă egumenul a pune pârcălab pe cine va socoti să cerci acel venit a pârcălăbii să-l strângă pe obiceiul vechiu”. În timp ce mă luptam cu acest hrisov, s-a auzit glas îndepărtat de corn. „E sfinția sa. A terminat de pregătit mâncarea. Să mă grăbesc, ca să nu-l fac să aștepte”. Am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
altceva: "Nea Petrică!... Nea Petrică!..." Strigătele și înjurăturile răbufneau când ici, când colo. Furia țâșnea din ochi și din gâtlejuri ca un abur otrăvit, încingînd sutele de oameni în aceeași ceață invizibilă. Coase, topoare, furci, sape se învîrteau în aer, cercând parcă să sperie și să oprească prin amenințări apropierea primejdiei. Glasuri ascuțite de femei și copii spintecau lărmuirea bărbaților ca împunsături de ace într-o pânză groasă de câlți. În vreme ce țăranii se vânzoleau, coloana de soldați se târa pe șosea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai comune trăsături este prezența Arcei Torei (care conține sulurile Scripturilor), deasupra căreia apar frontonul arcuit și cercul. Cercetătorii au remarcat că arta ebraică funerară a integrat deseori reprezentări influențate de templul lui Irod, pictate frecvent cu frontoane arcuite și cerc sau rozetă. În săpăturile din mormintele ebraice de la Bet Șearim din Galileea s-au descoperit aceleași motive artistice. Încă o dată găsim Arca Torei în vârful căreia se află frontonul deasupra cercului (sau rozetei), pictat pe o piatră sigiliu. Modelul de
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
uită așa, am impresia că lușează, le explică celorlalți. Ca să nu mai fie silit să privească spre gheridonul Profesorului, musafirul a luat în palmă nereida roz, voluptuos răsturnată într-o scoică și cu picioarele rotunde ușor desfăcute. Deși a mai cerce tat-o de atâtea ori pe furiș, abia acum se întreabă dacă este într-adevăr posibil să faci obiect de artă și lux dintr-un detaliu al vieții rușinoase și animale. Firesc ar fi, după părerea lui, să se departajeze
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ocolit până acum? ― Mi-a fost frică, a răspuns surâzând cu tristețe. ― Frică? de cine? Mi-a șoptit, lipindu-și obrazul de al meu ca să n-o văd, și în același timp o tresărire i-a zgâlțâit făptura: ― De mine! Cercam s-o privesc, ochi în ochi, o rugam să-mi repete uluitoarea mărturisire. Ea nu voia și, ascunzând capul după umărul meu, tăcea ori mă strângea cu brațele, ca să nu mă lase s-o privesc. ― Adevărat, mă iubești așa de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
că nu le vom ajunge niciodată. Și să nu fim sceptici? Atâta lucru, cele mai multe puteri sfărîmîndu-se în van, în lupte sterile, cele puține - descurajate, amețite de strigătul gunoiului ce înoată asupra apei. Îmi place să citesc printre șire. Deși dmv. cercați a râde în Copii, totuși adesea văd descurajarea internă, conviețiunea amară că nu veți putea ajunge la ceva cu ele - căci e o generațiune aceea cu care vă luptați. Între corespondențele redacțiunei am văzut un răspuns cătră V. Dem. Daca
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și asupra mizeriilor generațiunii prezente în parte. Scrierea e complectă ca roman ce s-atinge de scenele de sentiment, de descrierile locurilor etc., necom//plectă ca studiu, astfel încît cartea mea de notițe e plină de cugetările cu care [20] cerc a mă clarifica pe mine însumi și cărora le-am destinat de pe-acuma locul în seheletul romanului. E-ntitulat: Naturi catilinare. Astfel, deși el poartă signatura timpului, totuși am cercat a pune în el și un sâmbure, care să fie
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mea de notițe e plină de cugetările cu care [20] cerc a mă clarifica pe mine însumi și cărora le-am destinat de pe-acuma locul în seheletul romanului. E-ntitulat: Naturi catilinare. Astfel, deși el poartă signatura timpului, totuși am cercat a pune în el și un sâmbure, care să fie mai consistent decât părțile ce se așează împrejurul lui. Am citit Electoralele și mi-a plăcut foarte mult, însă cu toate astea nu știu dacă nu e prea locală în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în deșertăciunea sa; iar agentul ce le desface este simpatia sămănată mai dinainte în iubitorii artelor. Să mă repet puțin. Nu vă rog pentru o protecțiune necondițională, nu, va să zică, pentru un om nedemn de ea. Cum am spus, veți putea cerca pe cale privată demonul care 44 {EminescuOpXVI 45} trăiește în acest om, după părerea mea un demon viguros, și armonic mai cu samă. Restul va fi o consecuență care poate chiar d-voastre vă va fi, de nu ușor, cel puțin
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
dumitale foarte m-am bucuratu și am mulțămit lui Dumnezău milostivul dentru a cărueși milă vrând. Și pentru mine a ști mă aflu cu sănătate, pentru Gheorghie, ce scrii dumneata să ți-o trimatu cu cinste, vei ști că am cercat și l-am găsit aice la Eși și au zis că și el să află venit călare le Eși... Cafe încă ți-am luat 2 ocă, adică una ocă cafe eminu, de ace bună, pe care s-au dat 2
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să pun mâna pe hrisov și să încep a silabisi: „Io Grigorie Ghica voievod...domn al Țării Moldova. Facem știre cu această carte a domnii mele tuturor...că iată văzând noi supărare orășenilor de aice din Iași de lipsa morilor, cercând morile pe la Prut și la alte locuri depărtate și socotind odihna și folosul obștii, am făcut aceste două roate de mori aice lângă târgu, în apa Bahluiului; dar pentru stare lor ca să nu se strice această pomană niciodată, am socotit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
domnia mea la dregătoriul ținutului... Facem știre că domnia mea am socotit ca să scriem stare locului de la acel ținut. Pentru aceasta v-am trimis și zapciu. Deci pe însemnarea aceasta ce vă trimitem, să căutați dumneavoastră cu amăruntul și să cercați și să întrebați prin oamenii cii bătrâni de prin toate satile, care știu toată starea locurilor, numele locurilor și a tuturor pricinilor ce sânt în izvod. Să trimiteți...oamenii dumneavoastră să cerce, așijderea și dumneavoastră însuși,...și să aflați tot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
trimitem, să căutați dumneavoastră cu amăruntul și să cercați și să întrebați prin oamenii cii bătrâni de prin toate satile, care știu toată starea locurilor, numele locurilor și a tuturor pricinilor ce sânt în izvod. Să trimiteți...oamenii dumneavoastră să cerce, așijderea și dumneavoastră însuși,...și să aflați tot adevărul, toate pre rând, după izvodul ce vă trimitem. Și cum mai în grabă și fără zăbavă, cu zapciul ce vi s-a trimis... Ce dar, după cum scriem dumneavoastră să urmăriți. * Hotarăle
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
plein-airist nărăvit. Nu putea suferi adăpostul. I se părea că în casă e prizonier, spionat. De pe când de mic fugea de-acasă, îi rămăsese ca tuturor vagabonzilor dragostea de a trăi pe drumuri. Mai târziu, meseriile variate pe care le cercase le alesese tot drumețe. Dar mai de preferința stase totdeauna în vacanță de orice ocupație: hai-hui și rentier, deoarece nu se lăsa niciodată fără 5 lei în buzunarul pantalonilor, ca fond inalienabil Pnten Hstfe! cheltui tot prisosu! Viața asta his
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și tâlhar, se zbătu cu cel nevolnic și cinstit. Sfârși prin a demasca doctorului Răut mizeriile lui de soț-eonsorte. Doctorul, prudent, socoti că, deoarece bolnavul nu poate pleca, ce] mai bun lucru e să dureze cât mai mult pe loc. Cercă deci să-1 convingă că Leysins se putea amâna fără riscuri. Căută sa temporizeze. își aplică tratamentul mai intensiv, transformă încă mai mult apartamentul în laboratoriu. Adesea, scoborând scara de marmoră, făcea planuri de amenajare a întregului palat, se lăsa tirîț
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nu se asfixiase complet, dar trebuise ca însuși doctorul Rim, cuprins de panica unei văduvii neașteptate, să ajute babei s-o aducă în fire. Sia dispăruse și se întorsese abia seara, târziu, pe furiș iar. Când a doua zi Lina cercase să zbiere la ea, nu avusese putere și nici nu vrea să moară pentru o "strigoaică", cum îi zicea acum. îi spusese numai să plece din casa ei, uitând chiar pe Lică. Intervenise însă Rim ca pacificator, cu demne cuvinte
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]