737 matches
-
toți evreii ar fi ca tine...” sau „Nu toți evreii sunt răi” definesc o excepție (un evreu e bun) de la regulă (evreii sunt răi). Sau, altfel spus, „evreul real” este rareori bun, În timp ce „evreul imaginar” este Întotdeauna rău. În termenii cerce tătoarei poloneze Alina Cata, acesta este „un mod de a reconcilia realitatea cotidiană cu stereotipul”. „Evreul bun” contra zice stereotipul ; deci primul termen al acestei ecuații trebuie să fie o excepție, pentru că cel de-al doilea termen (stereotipul) este mult
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un loc secetos fără de apă, și mai vârtos vădzând nedreptățile și asuprealele mișeilor carele fac cei neînvățați și neînțelegători, diregătorii și giudeațele de pre la toate scaunele Moldovei, drept aceaia cu multă osârdie s-au nevoit măriia sa de-au cercat pre multe țări, pănă l-au îndireptat Dumnedzău de-au găsit oameni ca aceia, dascăli și filosofi, de-au scos den cărți elinești și lătinești toate tocmealele ceale bune și giudeațele celor buni creștini și svinți împărați, carile ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
aflat, și se a dat noao"60. Ea este darul divin 61 care, tot în Carte românească de învățătură, Iași, 1646, provocând la efort de cercetare și descoperire a sensului Sfintelor Scripturi pe cei ce "s-au cumpătat de-au cercat pănă s-au spodobit de-au găsit izvorul vieții cel nescădzut", evidențiază, prin metafora scrierii-moșie transmisă urmașilor, ideea fundamentală a legatului sapiențial ca formă absolută de moștenire, pentru că ea oferă acces nu numai la bunăstarea materială, ci la însăși sursa
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în urma cărții lui Al. Grama care, am văzut, a cuprins și alți clerici sătmăreni (Vasile Patcașiu). 1) Este un ideal pe care V. Lucaciu l-a enunțat cu putere: "...Dar inima română, doioasă de binele neamului său, cu zel neastâmpărat cearcă moduri și mijloace, cum să facă cât mai mult bine pentru biserica sa, pentru națiunea sa. Pentru aceea mi-am pus de ideal vieții mele deviza: Catolicism și Românism..." (din Cuvântarea la sărbătorirea Bisericii din Șișești, 15 / 27 aug. 1890
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
limbajul propagandistic din anii '80 nu este întâmplătoare, continuând în lipsă discursul "luptei pentru pace" din epoca lui Ceaușescu. Manualul contrazicea fățiș aprecierile critice ale cronicarului, de la care aflăm că "Ștefan vodă, gătindu-se de mari lucruri să facă, nu cerca să așaze țara, ci de războiu să gătiia [...] fiindu Ștefan vodă om războinic și de-a pururea trăgându-l inima spre vărsare de sânge"35. Autorii nu se gândeau la o lectură independentă a surselor istorice primare oricum improbabilă la
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la începutul unui drum care va dura 54 de ani, se orienta cu destulă siguranță și în problemele politice ale vremii, condamnând, de pildă, marile puteri europene (în cazul respectiv Austro-Ungaria și Germania) care, folosind argumente foarte puțin diplomatice, în cercau să limiteze până la anulare „suveranitatea românească asupra cursului Dunării care străbătea țara noastră, folosind ca argumente - ca întotdeauna în relațiile cu statele mai mici - dreptul forței.“ („Vor face rezbel? Nu știu, dar în tot cazul este scârbos acest spectacol pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Loja I și II, 60 de franci; loja III, 30 de franci; fotoliul de orchestră, 20 de franci; stalul de parter, 10 franci; galeria, un franc. (Spectacolul începe la 8 1/2 precis) (fr.). trebuințele ce reclamă un teatru, voi cerca să țin ușile teatrului cât se va putea mai mult timp deschise, voi continua reprezentațiunile stagiunii de iarnă regulate, exacte, îngrijite, cu toată devoțiunea ce am pentru artă, cu tot respectul ce am probat că am pentru publicul român. Aș
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a compromite pe studenți prin provocarea unei bătălii în regulă, totul s'a petrecut în liniște, iar tânărul provocator, rău montat, pricepu că era [să] fie victima unui mișel fără scrupul. Văzându-și planul dejucat, Rudăreanu insultă pe d. Becescu cercând cu ori ce preț a provoca scandalul. Afirmă că d-sa ca președinte a încasat pe socoteală proprie, taxele în bani ce primise de [la] mai mulți membri de onoare ai societăței, care fie știut au primit această, mulțumită numai
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
vei fi ferit de farmece. (Gh.F.C.) în bobul de grîu vezi chipul lui Hristos. (Gh.F.C.) Cine dă foc la stogul de grîu blestemat e de Dumnezeu să nu apuce anul. (Gh.F.C.) Groapă Cînd găsești vreo groapă (mormînt), să nu mai cerci ce-i înăuntru, că nu-i lucru curat și poți muri pe loc. Cînd sapi groapa altuia, să n-o faci largă, că moare din neamuri. Gunoi în ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard ca să vie primă vara mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
an tot strigă în fiecare noapte: „Botez!“ Moroii ies la șepte ani și se arată în vedenii, mai ales cînd e lună, și atunci intră pe fereastră și sug rărunchii copiilor mici. Moși în ziua de Moși de vară se cearcă lut pe lut (se cearcă blidele de-s tari) și Dumnezeu rîde de toți. Dacă plouă în ziua de Moși de vară, are să fie anul bun. Mucenici La Mucenici să te afumi, să dai ocol casei cu treanță aprinsă, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noapte: „Botez!“ Moroii ies la șepte ani și se arată în vedenii, mai ales cînd e lună, și atunci intră pe fereastră și sug rărunchii copiilor mici. Moși în ziua de Moși de vară se cearcă lut pe lut (se cearcă blidele de-s tari) și Dumnezeu rîde de toți. Dacă plouă în ziua de Moși de vară, are să fie anul bun. Mucenici La Mucenici să te afumi, să dai ocol casei cu treanță aprinsă, că e bună de mușcătură de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
culcată, zicînd: „în ist an“; de se scoală vaca, apoi se crede că respectiva se va mărită în acel an; dacă însă nu, o împinge iară, zicînd: „La anu’“ etc., pînă se scoală vaca. în presara Anului Nou, fetele își cearcă viitorul așa: că slobod un ban, de sus, într-un sahan* plin cu apă, după ce au făcut peste ea de patru ori semnul crucii. Dacă sare banul din sahan, atunci este semn că doritoarea de a ști viitorul se va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iau douăsprezece găoci* totuna de mari de ceapă, care se pun pe masă, și în ele, cîte puțină sare mare, pisată, și fiecărei găoci i se dă numele uneia din cele douăsprezece luni ale anului. în dimineața Anului Nou se cearcă care din găoci are mai multă apă, crezîndu-se că acele luni vor fi ploioase, iar care găoci vor fi uscate, că acele luni vor fi secetoase. Semne de vînt și furtuni cu primejdie Dacă zburdă vitele și boloncăiesc cînd se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
istoriei vechi și medievale a românilor, Istoria românilor din Dacia Superioară n-a fost alta decât o asuprire neîntreruptă a românilor din partea ungurilor: o luptă continuă Între aceste două elemente. Nefericirea națiunii noastre a curs din apăsarea ei; iar dacă cercăm cauzele acestei apăsări, acestea le aflăm nu numai În inimiciția străinilor, ci - să mărturisim adevărul - și În deveretatea românilor. Pe drept putem aplecare la români zisa lui Rousseau: că forța i-a aruncat În servitute, iar lașitatea i-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Engels XE "Engels" se folosea și el de analiza situației irlandeze pentru a-și elabora și susține tezele de doctrină politică și social-economică. Într-un articol de sinteză din 1848, intitulat, În mod sugestiv, „O scurtă cuprindere a năpăstuirilor ce cearcă Irlandia de către Englitera”, Bariț XE "Bariț" Își propune să descifreze motivele pentru care mișcarea lui Daniel O’Connel dorește despărțirea Irlandei de Anglia. Același lucru Îl face Engels XE "Engels" În 1845, analizând, În studiul Situația clasei muncitoare din Anglia
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Magyar-román közös múlt șTrecut comun maghiaro-românț, ed. a II-a, Héttorony Kőnyvkiadó, Budapesta, 1989. Marcu, Alexandru, Conspiratori și conspirații În epoca renașterii politice a României. 1848-1877, Editura Cartea Românească, București, 1930. Marcu, Alexandru, Il rinascimento romeno e l’Italia in cerca della latinità dei Romeni, Asociația „Amicizia Italo-Romena”, București, 1940. Marcu, Alexandru, Momente de artă și cultură italiană În România, Editura Fundațiunii „Oliviero Varzi”, Timișoara, 1943. Marcu, Alexandru, Romanticii italieni și românii, Cultura Națională, București, 1924. Marcu, Alexandru, Simion Bărnuțiu, Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XI, 1848, nr. 1-18. „Imaginea celuilalt”, a românilor văzuți de italieni, În aceeași perioadă, a fost analizată (chiar dacă terminologia actuală lipsea) de către Alexandru Marcu, În studiile sale: Romanticii italieni și românii, București, 1924; Il rinascimento romeno e l’Italia in cerca della latinità dei Romeni, București, 1940; Momente de artă și cultură italiană În România, Timișoara, 1943. Pentru analiza detaliată a acestor surse, vezi capitolul anterior „Italia la 1850, În conștiința publică a românilor din Transilvania”. August Treboniu Laurian XE "Treboniu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
p. 167: „Britania Mare”. Ibidem, VII, 1844, nr. 76, 21 sept., pp. 303-304: „Britania Mare”. Ibidem, VI, 1843, nr. 86, 28 oct., pp. 341-342: „Britania Mare”; VII, 1844, nr. 34, 24 apr., p. 136: „O scurtă cuprindere a năpăstuirilor ce cearcă Irlandia de către Englitera”. Ibidem, VIII, 1845, nr. 2, 4 ian., p. 7: „Britania Mare”. Ibidem, IX, 1846, nr. 89, 4 nov., p. 335, nr. 92, 14 nov., p. 368 și nr. 25, 25 mart., p. 98: „Britania Mare”. Ibidem, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Din elegiile lui Simplicissimus (Majorat, Plecarea), Din viziunile Profetului (Sara pe deal), Din „Antologia poeziei de dragoste”, Din tânguirile lui Abélard, Ultima rugă a Cavalerului de la Mancha Don Quijote cel Bun (Sete), Scrisoarea lui Harap Alb către fata Împăratului Roș (Nu cerca). Deși procedeul pare ludic, se exprimă, grav și trist, o stare aproape agonică: „Sub pașii moi e ziua o povară./ Cucuta-i verde-verde. Într-o sferă/ plină cu mercur mă scald. E frig./ E început de eră./ Sunt singurul exemplar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
în volumul Cu timpul meu, mai exact în poemele ce prelucrează temele rusticității, ale originilor: „Boii își rumegă așteptarea domoală,/ Amintirea câmpului înrourat./ Când și când mai nechează caii de smoală,/ Șteampurile copitelor bat./ Pe lângă mânji foiește marea mulțime./ Le cearcă mersul, sveltețea de cerbi,/ Numai de bivoli nu-ntreabă nime,/ Diavoli domestici, în care visuri preistorice fierb.” Inima poetului se simte pierdută/încorporată în dealurile ce par „misterioase morminte” ori resuscită anii petrecuți în incintele sacre ale școlilor Blajului - veritabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
de hexaBond(e) al națiunii (singurele lizibile azi, cele publicate în academicile anale fiind penibile însăilări de citate și opinii), faptul există iar prima sarcină consta în decriptarea strategemelor de limbaj ("copoi hermeneutic" vânând "aluziile subtile pe care auctorii bahluieți cercau a le glisare prin găurile, nu prea largi, ale ciurului cenzorial" precizează Elpi, vezi op. cit., ). În rapoartele sale, acesta nu avea scrupule deontologice, pomenind despre "repetatele vizite" ale unui universitar la Spitalul Socola. Astfel încât mă simt îndreptățit să merg mai
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
pe Cel murit și înviat „după Scripturi”, atunci pe care altul? Același lucru poate fi spus și despre „mișcarea Duhului”; în textele canonice ale Noului Testament întâlnim acest îndemn (I Ioan 4, 1): „Iubiților, nu dați crezare oricărui duh, ci cercați duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulți proroci mincinoși au ieșit în lume”. După care criterii epistemologice ar putea fi recunoscută mișcarea invizibilă a Duhului? Pe scurt, fără referința la Scripturi și la tradiție, noul tip de întemeiere propus de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mě sileam sa-mi amintesc numele, îmi concentram atențiunea asupra feței din Convorbiri, pe care se afla poesia (fața intăia, coloana paremi-se, a doua și o strofă pe a doua față), par'că aș fi avut-o înaintea ochilor și cercam să věd scris acest nume. Dar răndurile și caracterele îmi apăreau confuse și nu puteam descifra nimic. Atăta numai îmi apărea clar: pe fața cea mare și albă a Convorbirilor se urmau niște caractere ce băteau in strofe de căte
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
studiul intertextualătății către o abordare tehnică, dar, în același timp, încura jează deschiderea orizontului, dincolo de tablou: sistemul de limbă, sistemul stilistic, stilul literar tradițional, sistemul prozodic în specificitatea lui, tradiția culturală și istorică, sistemul artistic individual. În lumina modernității critice, cerce tătoarea spațiului liric slavon Elena Loghinovski pare și mai iubitoare de rigoare decât Marina Mureșan Ionescu: Privit în mod consecvent dialectic, ca unitatea și întrepătrunderea elementelor din diferite straturi ale textului, conceptul de "structură", [...] consi derat într-un context mai
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
încă foarte bolnavă, va fi transportată. Ora 2½ plecarea din Sinaia, cu trenul special. Ploaie. Trenul oprește în Băicoi și în Crivina, acolo Fălcoianu. Ora 6 sosirea în Cotroceni, la gară miniștrii, D. Ghica și Brătianu, doamne și multe buchete. Cerc îndelung. Apoi primit pe Brătianu la Cotroceni, discutat mult despre chestiunea Dunării și situația Camerelor. Ora 8½ cinat cu Elisabeta. Seara vreme mohorâtă, ploaie. Recolta e salvată în toată țara, doar că nu trebuie să vină frig. Ploaia e încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]