304,830 matches
-
16 ani. La Oxford am ajuns abia la 25 de ani, și eram deja scriitoare. Au urmat stagii de experimentare a scrisului ca terapie (simultan cu studiul), apoi Poetryfest, interesul pentru aspectul internațional al scrisului și o carieră paralelă de cercetare. Și acum scriu, public țin prelegeri în diverse locuri despre scrisul ca terapie. Dar nu acolo e esența identității mele. Am acum o bursă de trei ani de cercetare la Oxford Brookes University ca să-mi scriu romanul în versuri, deși
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
interesul pentru aspectul internațional al scrisului și o carieră paralelă de cercetare. Și acum scriu, public țin prelegeri în diverse locuri despre scrisul ca terapie. Dar nu acolo e esența identității mele. Am acum o bursă de trei ani de cercetare la Oxford Brookes University ca să-mi scriu romanul în versuri, deși cartea va fi gata mai repede. Locuiesc cu partenereul meu de viață la țară, la jumătate de oră de Oxford cu mașina. LV. Mulți poeți contemporani citesc din versurile
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
restructuraților Guvernului. Dar ideile favorite ale ministrului Agathon au costat cam mult din banii contribuabilului. Ideile prostești nu intră la categoria abuzurilor în funcție? Ne întrebăm și poate se întreabă și Comisia de specialitate de la Cotroceni care se ocupă de cercetarea abuzurilor miniștrilor. Asta măcar ca să nu creadă o parte a presei, cum spunea dl Iliescu pe vremuri, că singura rațiune de a fi a comisiei cotroceniste e să-l pună sub acuzare pe Traian Băsescu sub motiv că "a vîndut
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
sinteză îi revine Valentinei Sandu-Dediu. Cartea sa, Muzica românească între 1944-2000 (București, Ed. Muzicală, 2002), e o expresie a maturizării tinerilor muzicologi români și, totodată, un reper al istoriografiei noastre muzicale. Valentina Sandu-Dediu s-a remarcat din capul locului prin cercetarea modernității. În diferite studii și mai ales în volumele Wozzeck, profeție și împlinire (1991), Ipostaze stilisti-ce și simbolice ale manierismului în muzică (1997), Dan Constantinescu: esențe componistice (1998, în colaborare cu Dan Dediu), metodele ei de lucru s-au sincronizat
Retrospectivă by Ștefan Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13852_a_15177]
-
pedagogice din periodice), XIII (Scrieri social politice - economice istorice, etnografice). La toate a stabilit, cu exemplară precizie pe care numai greul frecventării asidue a bibliotecilor îl poate asigura, textul și variantele. Calmul benefic al măsurării lui Constantin Mohanu cu timpul cercetării este notoriu în această lume de cifre, de lucidă străbatare a istoriei vremii lui Ioan Slavici, gospodărită de el cu măsura înțelepciunii și străbătută cu tensiunea conținută în însăși poziția scriitorului, cântărită de o parte și de alta a granițelor
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
autorului. M-aș opri, deși pornită pe povârnișul demonstrațiilor, o fac nu fără greutate, la aproape necomentatul text, intitulat }ața Melania. După aprecierea mea, excelent portret prin negație, la care referindu-se, G. Călinescu, mereu vibrant la noutățile descoperite ulterior cercetării din Istoria literaturii, își pune întrebarea cât adevăr biografic ascunde. Echivalentul metaforic al fluidelor neîmpliniri materiale ale femeii, ale cărei câștiguri, de la distanță se vădesc ciorchine în pregnanța materialității lor, mi-a deschis ochii asupra acestei linii interpretative, specifice lui
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
motive de înălțare sau expiație ale scrisului lui Ioan Slavici. Cel mai dur în rostogolirea argumentelor rămâne Pompiliu Constantinescu. Cel mai constant căutător de culmi ale creației se vădește G. Călinescu. Aproape că nu este număr al revistei ,,Studii și cercetări de istorie literară și folclor", în care el își trece rezultatele cercetării ulterioare Istoriei literaturii, să fie lipsit de lunecările sale în pământul reavăn al descoperirilor, imprimând multe adevăruri pregnanței date de el destinului lecturii cu alți ochi a scrisului
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
dur în rostogolirea argumentelor rămâne Pompiliu Constantinescu. Cel mai constant căutător de culmi ale creației se vădește G. Călinescu. Aproape că nu este număr al revistei ,,Studii și cercetări de istorie literară și folclor", în care el își trece rezultatele cercetării ulterioare Istoriei literaturii, să fie lipsit de lunecările sale în pământul reavăn al descoperirilor, imprimând multe adevăruri pregnanței date de el destinului lecturii cu alți ochi a scrisului cu semnătura lui Ioan Slavici. Fără a eluda înfășurarea dreaptă a operei
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
Ion Pop Sub acest titlu a apărut de curând, în limba franceză, la editura L’Harmattan din Paris, o carte a profesorului Gavin Bowd, de la Universitatea scoțiană St. Andrews. Paul Morand et la Roumanie nu e prima sa cercetare dedicată relațiilor franco-române: în anul 2000, el tipărise volumul France-Romania: Twentieth-Century Cultural Exchanges, iar apropierea de acest spațiu de interferențe culturale se dovedește profitabilă și pentru noile incursiuni, servite de asemenea de studiile sale precedente, dedicate lui Louis Aragon: de la
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
remarcabilă (o eroare: Mihai Antonescu, ministrul de Externe al mareșalului, nu a fost frate cu acesta, neexistând de fapt între ei nici o legătură de rudenie), ce valorifică pentru prima oară numeroase pagini de arhivă e meritul său cel mai însemnat - cercetarea profesorului Gavin Bowd luminează pătrunzător un fragment de istorie românească dificilă, situat în contextul european al momentului de o privire echilibrată și pătrunzătoare.
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
recent de Mircea Martin) are aci un aer calm-cultural, al elaborării în biblioteca ultimelor decenii, ale cărei achiziții deschid, natural, perspective diferite de ceea ce oferă imaginile standardizate ale ,,consacrării" ce datează, fixate în speță pe filiera didactică. Numitorul comun al cercetărilor e dat de relațiile dacă nu totdeauna inedite măcar puțin uzitate pe care le stabilește criticul în materia operelor. Relații ce propun o altă anatomie a lor prin divulgarea unei ,,vascularizări" care degajează concepte, teorii, opinii solicitate de pe un întins
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
state de serviciu mai bogate. G. Călinescu mi-a fixat ca lucrare formularea unui răspuns documentat la întrebarea dacă autorul tetralogiei Țăranii, polonezul Wladyslaw St. Reymont l-a influențat pe Liviu Rebreanu când a scris romanele Ion și Răscoala. Rezultatul cercetărilor întreprinse s-a constituit în monografia Reymont (1966), în care originalitatea scriitorului român era demonstrată la obiect cu argumente comparatiste. Acest prim contact cu metodologia literaturii comparate s-a dezvoltat ulterior în paralel cu cea a istoriei literare, disciplină din
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
fiind superficială și acut nedreaptă. Seriozitatea și durata preocupărilor comparatiste, lucrările individuale sau colective publicate, o demonstrează cu priso- sință. După ctitorirea teoretică de către Tudor Vianu, a urmat momentul Alexandru Dima cu contribuții incontestabile în definirea temeiurilor metodologice și organizarea cercetării propriu-zise. În acest răstimp, a luat ființă Comitetul Național de Literatură Comparată și au avut loc trei conferințe naționale cu rezultate semnificative. Volumele tipărite cu aceste prilejuri, alături de nenumărate altele reprezentând inițiative personale, se înscriu pe linia pregătirii participării comparatiștilor
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
la fel de păgubitoare. Acționând pe direcții și cu mijloace contrare, cea dintâi cu drastice restricții financiare, a doua cu înșelătoare promisiuni neonorate, amândouă conduc, paradoxal, spre același rezultat: pierderea tot mai accentuată a speranței de revenire la normal și restrângerea perspectivelor cercetării, implicit a eforturilor investite, mai exact spus, închircirea disciplinei în granițele constrângătore ale unor sponsorizări capricioase, deci nesigure și întâmplătoare. Plasarea literaturii comparate exclusiv sub semnul hazardului ar însemna practic dispariția ei, care ar produce breșe primejdioase în zonele de
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
inițiativele independente ale multor oameni de cultură, care - atrași de tentațiile disciplinei - ajung să își cheltuiască eforturile cu predilecție în această direcție. Căci nu de puține ori, mobilul pecuniar, acaparant și paralizant, este împins în subsidiar de pasiunea și satisfacțiile cercetării. La aceste argumente solide se mai pot adăuga și altele care îndreptățesc optimismul în legătură cu evoluția comparatismului în deceniile care urmează.
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
acel moment - și era în decembrie! - un fascicol de raze cade pe cadran, încât, pentru povestitor nimic nu mai era, din acea clipă, întâmplător. {i cum ceasului solar îi lipsea postamentul, este de la sine înțeles că prietenul nostru va efectua cercetări spre a-l afla, iar de aici pentru cititor începe o perioadă de neliniștită așteptare, ce-i va fi răsplătită. Excelenta nuvelă ne reamintește acea biserică din Copenhaga unde alături de sala de rugăciune se mai afla o alta, de închisoare
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
Stănescu. Atît de beat, încît îl confundă cu oricine întîlnit pe stradă, iar în cele din urmă cu stîlpii și cu pomii pe care îi sărută zgomotos". O formă de entuziasm savant, contras în pretenții scientizante, ne întîmpină în unele "cercetări" care se apropie de marile opere cu limbajul prețioaselor ridicole: "Specialistă în semiotică, știința care se ocupă printre altele de explicarea textelor, Mariana Neț crede că poate analiza cu metodele acestei științe poezia lui Eminescu. Eroare! Este ca și cum cineva ar
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
oameni în preajmă" etc. Pentru aspectul lexical-stilistic al textului, un exemplu destul de caracteristic îl oferă sfera bătăii, esențială în sistemul juridic al vremii. Modul în care textele oficiale prezintă întîmplarea sau metoda bătăii oscilează între tehnicism, normalitate, eufemism și ironie: "cercetarea ce s-au făcut hoțului, atât cu binișorul, cât și cu bătaie"; "l-ar fi bătut până l-ar fi umplut de sânge"; "să se înțelepțească Dinul și cu toege doaă sute"; "să se înțelepțească la două răspîntii ale târgului
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
scurta schiță biografică de pe reversul foii de titlu, cu care ne-au obișnuit edițiile de la Humanitas. S-a născut la Mizil, în 1967, a obținut un doctorat în filosofie la Univeristatea din București, după care a urmat numerose stagii de cercetare în străinătate. Le reproduc pe toate, pentru că numărul și sonoritatea lor sînt o să spun un truism o carte de vizită : Institute for Advanced Study in Humanities ( Edinburgh), Sigurdur Nordal Institute ( Reykjavik), Netherlands Institute for Advanced Studiy in the Humanities and
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
imaginea; sînt numeroase reproducerile din interiorul cărții, ochiul nu poate rămîne indiferent la acestea, la atrocitățile zugrăvite în gravurile și picturile cu canibali în secolele XVI XVIII, textul se citește altfel în prezența acestora. E vecin studiul de față cu cercetările de imagologie în măsura în care urmărește felul în care e construită, mai de grabă independent față de un ipotetic model real și ca o deghizare a propriei identități, imaginea antropofagului: Înainte de orice precizează autorul în această carte este vorba despre noi și despre
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
Apar astfel aici, cu substanțiale date cumulate într-o prezentare sintetică, instituții prestigioase, precum Academia româno-americană, Biblioteca română din Freiburg (principalul depozit documentar al exilului românesc și una din cele mai generoase surse de informație pentru autor), Centrul român de cercetări de la Paris și Centrul de promovare a cărții românești "Hyperion", Comitetul Național Român, Fundația Regală Universitară Carol I , editoare a excelentei Revue des Etudes Roumaines, Liga românilor liberi, condusă de la un moment dat de scriitorul Mihai Fărcășanu (Villara), editorul ziarului
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
Rodica Zafiu Cînd același obiect e descris din perspective metodologice foarte diferite, dinspre paradigme care își au fiecare propria tradiție de cercetare, sînt firești tensiunile și mefiențele. Oricum, în asemenea cazuri e mai puțin probabilă polemica, fiind mai caracteristică ignorarea reciprocă. Interpretările pe care Constantin Noica le-a dat unora dintre cuvintele românești în sistemul său ontologic au fost primite cu o
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
mele de a răspunde unei dorințe cât se poate de firești, din punctul meu de vedere, l-am simțit pe loc. Într-o atmosferă de suspiciune apăsătoare, am fost sfătuită la Academie, fără drept de protest, să-mi văd de cercetarea științifică "de la locul meu", iar scrisoarea mi-a fost confiscată. Era în 1969. Academia reprezenta o instituție a Republicii Socialiste România. Despre acest fond documentar, anevoie de prețuit la adevărata sa valoare și atât de păgubos disprețuit la vremea respectivă
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
Rodica Zafiu Au apărut recent două volume de mare interes pentru lingviști. În ultimele decenii, pragmatica și analiza conversației au atras tot mai multe cercetări, în lume și la noi. Se știe însă că, dincolo de teoretizări, în aceste domenii e importantă cunoașterea comunicării reale, integrate în contextul ei situațional, a fenomenelor autentice de oralitate. Or, pentru limba română cercetătorii dispuneau pînă acum doar de culegeri
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
analiza pragmatică a dialogurilor din textele literare: procedeul e justificat doar în măsura în care presupune o bază de comparare cu dialogul real. În fine, cine voia să studieze dialoguri reale era obligat să le înregistreze și să le transcrie pe cont propriu. Cercetări serioase nu se pot însă face fără un corpus bogat și alcătuit pe principii unitare în vederea acestui scop. Din materialul strîns în ultima vreme, datorită unor proiecte de cercetare de la Institutul de Lingvistică și Facultatea de Litere din București, între
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]