900 matches
-
sădit măcar un pomișor, degeaba ai mai trăit." Ioniță Andrei - cls. a III~a E La bunici Într-o zi călduroasă de vară Petrică a plecat la bunici, Într-un sat de pe malul Argeșului. Casa bunicilor avea În față un cerdac țărănesc de lemn. În spatele casei era o grădină de legume model pentru toți vecinii. Acolo el s-a Întâlnit cu verii lui: Andrei și Mihai erau de aceeași vârstă cu el, iar Florin era cu trei ani mai mare. Bunicul
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
a spus lui Tudor ce a văzut. După mine! a făcut Tudor semn la zece panduri. Și, împreună cu căpitanul, au galopat până la conacul boierilor Bălșescu. Boierule, norodul îți poruncește să scoți oamenii de la osândă! a strigat Tudor, oprind calul în fața cerdacului. Nu vreau! a urlat boierul, și a pus mâna pe pușcă să tragă asupra lui Tudor. Lasă arma, boierule! Că noi avem flinte mai bune și mai multe,.. Într-adevăr, văzând zece flinte pandurești, toate ațintite asupra lui, Bălșescu a
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
lui Tudor. Lasă arma, boierule! Că noi avem flinte mai bune și mai multe,.. Într-adevăr, văzând zece flinte pandurești, toate ațintite asupra lui, Bălșescu a lăsat arma în jos. Și așa, cum i-a poruncit Tudor, a coborât din cerdac și a dezlegat oamenii osândiți la afumare. A început cu Tinca. Pandurii au descălecat și-au ajutat-o să scoată gâtul din jug, să răsufle aer proaspăt și să se spele ca să scape de usturimea fumului de ardei. Nu putea
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
pe un drumeag veșnic Înnămolit, un fel de râpă străjuită de gard de cătină. Urcau cu greutate căruțele, dar și oamenii. Școala era plasată În fostele atenanse ale unui conac boieresc, acum dispensar. Erau trei camere ce dădeau Într-un cerdac lung. Într-una, mai Încăpătoare, era sala de clasă, În a doua trebuia să fie cancelaria și așa era numită, iar a treia era alocată ca locuință pentru familia Învăță torului cu cei patru copii. Mama era mereu concediată și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
noul regim. Situată la capătul aleii care urca din fața mănăstirii, pe lângă stăreție, impunea prin arhitectura țărănească și poziție, dominând valea. Veneau acolo cercetătorii din institutele Academiei, plăteau un preț modic, poate ajungeau și cei câțiva academicieni de la Iași. Avea un cerdac generos În jur, o livadă Întinsă În spate și un mirador unde ascultam seara Europa Liberă. Profesorul nu auzea prea bine, Îmi tot cerea să dau mai tare, se auzea până jos la mănăstire, dar s-a Întâmplat să nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
neurolog, Curtea Veche Publishing, București, 2009, p. 10. 311 Ibidem, p. 126. 312 Ibidem, p. 124. 313 Pierre-Yves Brandt, Des enfants dessinent Dieu, Editions Labor et Fides, Genève, 2010, p. 8. 314 Ibidem, p. 9. 315 Cezar Dumitru, Dintr-un cerdac de templu, Nepalul esențializat în Piața Durbar din Kathmandu, în National Geographic Traveler, vol. XVI, 2013, p. 14. 316 Ibidem. 317 Nichifor Crainic, Nostalgia paradisului, Editura Moldova, Iași, 1994. 318 ***, Religiile lumii, trad. Filip Bernadette, Editura Aquila, București, 2008, p.
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
am onoarea...” Când a fost la Cotnari, își dau cu părerea autorii studiului citat, nu se poate ca Eminescu să nu fi intrat într-un han obscur sau în curtea vreunui gospodar pentru a bea pe prispa unei case cu cerdac, o ulcică de vin, făcând mare cinste gazdei. Dar cum timpul distruge ceea ce nu este îngrijit, învățătorii de la școala vizitată, spun că până nu de mult mai exista într o condică veche de inspecție procesul-ver bal scris de poet când
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
după ce am urcat pe jumătate pi eptul dealului și am poposit pe un fel de platou, într-o ogradă imensă, umbrită de copaci groși cât roata carului, printre care abia apăreau hambarele, grajdurile, cramele enorme și în fund de tot, cerdacul conacului boieresc, mi s-a părut că pătrund într o altă lume, într-o altă viață... Conu Manole mergea încet (avea 90 de ani n.n.), oprindu-se la tot pasul. Voia numai să mi dea răgaz să admir în voie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de oșteni, așteptând sosirea Voievodu lui Ștefan cel Mare, spre a i conduce la biruință în bătălia cu năvălitorii. Tot atunci mi-am reîmprospătat imaginea cu călătoriile pe care le făceam cu tata spre a ajunge la casa mică cu cerdac, unde locuiau bunicii și unde, în fața unei s ticle cu Cotnari și a două ulcele, bunicul a ținut să mi spună răspicat, sp re ținere de minte, tata dând mereu afirmativ din cap: „Noi, măi băiete, Hatmanii ăștia, cu tot
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de redresare. Și fiind vorba de viticultură, s a început cu o pivniță model. Darclee locuia într o casă obișnuită, de țară, așezat ă între vii, pe latura de către Horodiște a satului. Urcai două trepte mari de piatră într un cerdac vechi, cu deregi rămași fiecare pe cont propriu. O casă bătrână, cu patru încăpe ri și cu obișnuitul gârlici de pivniță într-o coastă. Până la acel gârlici de piatră tristă se întindea în ograda largă un covor moale de troscot
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
celebre de acolo, pentru readucerea lor în me moria ce lor vii: Artur Gorovei „Deși viața lui se confundă cu Fălticenii, prima data l-am întâlnit la Cotnari, într-o toamnă parfumată de aromele viilor gata de cules. Stătea în cerdacul căsu ței de l a via pe care o avea și unde mi a mărturisit că petrecea măcar o săpt ămână în fiecare toamnă binecuvântată de roadele pământului. Se inaugura o pivniță de stat și era zarvă mare la Cotnari
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prezentare a hanului și a atenanselor sale: „Casele cu două rânduri din fata menționatei uliți... conțin: în etajul de gios, două dughene, câte o odaie și un beci dedesupt, iar deasupra acestor dughene, patru odăi, cu o sala prin mijloc și cerdac în față și la dos; în ogradă o pivnită cu gârliciu arge și o hrubă pietruită, precum și (alta) șapte odăi de rând, căci celelalte beciuri ce mai sunt acolo au a se desființa". Hanul fiind bine întreținut și aprovizionat, serviciile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au dus o campanie activă, vizibilă de avertizare a populației. Casele țărănești din zonă mai păstrează elemente din arhitectura locuințelor vechi apărând sub forma caselor cu 2 camere, tindă la mijloc și pridvor sau case cu trei, patru camere și cerdac. Foarte puține case mai au acoperișul din paie sau stuf (vezi foto 2), majoritatea (40%) fiind acoperite cu azbest, țiglă în aproximativ 35% din cazuri, și restul cu tablă. Majoritatea caselor au temelia construită din ciment și prundiș și pereții
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
celelalte scrieri, în care autorul abordează specii poetice la modă în epocă: Poezii. Epistole (1871), Fabule, glume și anecdote (1873) sau poeme și drame istorice, precum Un ajutoriu la timp (1863), Berchea, rămasă într-un periodic din 1865, Rarișa sau Cerdacul lui Ferenț (1869), dar mai ales comedii - Secretu pentru sexu frumos (1869), Muza și casieria (1870), Tronc Lude Măscărescu sau Ministru Tirtiflichi (1875) etc. Cu o exprimare facilă, supralicitând clișee prozodice și de conținut, T. e doar o prezență în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290102_a_291431]
-
literară, identificabilă în vremea sa în special pentru atitudinea vehementă față de tarele și nedreptățile sociale. SCRIERI: Poezii, Iași, 1862; Un ajutoriu la timp, Iași, 1863; Brândușe române, Iași, 1868; Secretu pentru sexu frumos, îngr. V. Botez, Iași, 1869; Rarișa sau Cerdacul lui Ferenț, Iași, 1869; Muza și casieria, Iași, 1870; Poezii. Epistole, Iași, 1871; Odagiul și rândașul grădinei primăriei, Iași, 1872; Fabule, glume și anecdote, Iași, 1873; Odagiul socru sau Vasilică, dragul tatei, Iași, 1873; Tronc Lude Măscărescu sau Ministru Tirtiflichi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290102_a_291431]
-
internatul copiilor ce frecventau școala de 7 ani Oncești, astăzi fiind local pentru școala primară și casa Gheorghe Ciuche care a fost sediu al G.A.C.-lui. Acest local se mai păstrează și astăzi, având înfățișarea unui conac boieresc, cu cerdac în fața casei, cu turnuri pe creasta acoperișului. O veche piatră funerară veghează mormântul unei femei stinsă la vârstă fragedă, în cimitirul satului Tarnița - Făgheni. Pe una dintre fețele acesteia este sculptată în relief o cruce. În partea de sus este
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sunt îmbătrânite și neproductive, creându-se plantații cu vie altoită, atât pentru struguri de vin, cât și pentru struguri de masă (Feteasca Albă, Riesling italian, Fetească Regală, Sarba și Afuz-Ali) pe o suprafață de 50 de ha la Satu Nou, Cerdac, Cioara, Dealu- Perjului, îngrijite de pasionați viticultori cum ar fi Gheorghe Ionașcu, Vasile Tătărășanu, Toma Tabarcea, Gheorghe Trandafir, Spiridon Sava, Ion Hâncu sau Tănase Tătărășanu. Producția de struguri, care era recoltată cu ajutorul elevilor în proporție de 90 %, era valorificată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și var, nalte și largi, cu întinse ogrăzi.” Tipul reprezentativ al caselor cu vechime medie ce datează din prima jumătate a secolului al XX-lea este cel cu două camere și tindă centrală. Aceste case au prispă pe trei laturi, cerdac în fața tindei și un chiler lateral. Ferestrele sunt mari, în două sau trei canaturi, iar ușile sunt duble. Acoperișul, în patru ape, era din tablă muchită sau reacoperit cu eternită. Tot acum apar casele-prăvălii, având una dintre încăperi mai mare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
apar casele-prăvălii, având una dintre încăperi mai mare, în partea din față. Construcțiile ridicate de la jumătatea secolului al XX-lea și până astăzi fac parte din arhitectura nouă. Au un număr mare de încăperi, comparativ cu cele tradiționale. În locul cerdacului a apărut veranda, glasvandul sau foișorul fals. Construcțiile actuale se deosebesc de cele anterioare datorită noilor materiale de construcție, care sunt superioare din punct de vedere calitativ celor tradiționale și pereților din vălătuci și acoperișul cu învelitoare din paie, coceni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și tindă, numită local „sală”. Acest tip de locuință s-a mai păstrat doar în memoria localnicilor. Cel mai răspândit tip de locuință care se întâlnesc în aceste sate este cel cu două camere și tindă centrală (sală). Cele fără cerdac sunt prevăzute cu prispă pe una sau pe două laturi. Pe latura mică era amplasat chilerul folosit și ca bucătărie de iarnă, unde se afla, de regulă și cuptorul. La casa cu două camere și sală, încăperile erau folosite astfel
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
flori, plante, grădini și vii. Toate toponimele împletesc o coloratură variată, exprimând foarte sugestiv geografia locală. FII AI SATULUI MOMENT NOSTALGIC - REVEDERE Într-o zi de vară când am revăzut casa părintească. Am cercetat cu ochii în lacrimi leagănul copilăriei, cerdacul vechi, fereastra mică dinspre grădină, am colindat, cum ai căuta izvorul, ograda cu garduri de nuiele în ruine și tot ce mai putea să dăinuiască. Și nu m-a întâmpinat un frate, care nu mai lătra legat sub șură: Lăbuș
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
când vehiculul se răsturnă brusc și, trăgând după el cei trei cai și pe vizitiu, alunecă Într-o prăpastie Înspăimântătoare În care atât omul, cât și animalele rămaseră pe tot timpul nopții. Cât despre mine, m-am refugiat Într-un cerdac (În coliba locuită de grăniceri) și acolo mi-am petrecut noaptea. Dimineața, prin eforturile soldaților și cu ajutorul unui mare număr de boi aduși din satul vecin, echipajul meu a fost scos din prăpastie. Cine oare și-ar fi putut Închipui
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
către Orient, a rămas o insulă foarte mare, dar foarte îndepărtată de marea masă a rudelor sale.” (V. Pârvan, 156) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, complementul de opoziție descrie: • „obiectul” care se opune: - subiectului: „În loc de grămătic, iese în cerdac boierul.” (M. Sadoveanu, H.A., 86) - complementului (direct, indirect, de agent): „Săpam la rădăcina chiparosului și de fiecare dată când dădeam pământul la o parte, în loc de rădăcini aflam un morman de șerpi.” (O. Paler, Galilei, 113), „În fond, în loc de frică ar
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Găsește cuvinte cu sens asemănător pentru: fredonează, alene, speriat, cuvânt 7. Scrie cuvinte înrudite cu substantivul pădure (familia lexicală) 8. Scrie un text cu titlul “La teatru” TESTUL NR. 8 1. Citește cu atenție textul: “Copiii l-au zărit de pe cerdac Cum se mișca domol pe sub gutui Și toți au alergat în jurul lui. Iar el a-ncremenit pe loc, posac Cum îl prinsese vremea pe cărare. Ca o perniță sferică în care O fată rea, ca să se joace, A-nfipt o sumedenie de
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Românul din Bucovina, arheologul Dionisie Olinschi - Olinescu, stabilit în Regat în 1893, a scris despre „Stâlpul lui Vodă” la 1886: „La Prisaca o atinență a orășelului Vama, districtul Câmpulung, se află monumentul lui Mihai Vodă Racoviță, care se întregește cu „Cerdacul lui Ferenz” din Iași, căci amândouă monumentele istorice se referă la unul și același eveniment, la încercarea nemților de a prinde pe Mihai Racoviță - Vodă... După copiile ce avem se zice că nemții fără de veste au lovit la 1716 scaunul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]