370 matches
-
soluție de iodură de potasiu în exces. Iodul pus în libertate a fost titrat cu 8,5 cm3 soluție de tiosulfat de sodiu de concentrație 0,1 N. Se cer: a) ecuațiile reacțiilor chimice; b) normalitatea soluției de sulfat de ceriu; c) titrul soluției de sulfat de ceriu. a) Reacțiile care au loc sunt: 2 Ce(SO4)2 + 2 KI = Ce2(SO4)3 + I2 + K2SO4 I2 + 2 Na2S2O3 = Na2S4O6 + 2 NaI b) Calculul normalității soluției de sulfat de ceriu (IV) se
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
Iodul pus în libertate a fost titrat cu 8,5 cm3 soluție de tiosulfat de sodiu de concentrație 0,1 N. Se cer: a) ecuațiile reacțiilor chimice; b) normalitatea soluției de sulfat de ceriu; c) titrul soluției de sulfat de ceriu. a) Reacțiile care au loc sunt: 2 Ce(SO4)2 + 2 KI = Ce2(SO4)3 + I2 + K2SO4 I2 + 2 Na2S2O3 = Na2S4O6 + 2 NaI b) Calculul normalității soluției de sulfat de ceriu (IV) se face folosind legea echivalenților chimici: = 0,085
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
sulfat de ceriu; c) titrul soluției de sulfat de ceriu. a) Reacțiile care au loc sunt: 2 Ce(SO4)2 + 2 KI = Ce2(SO4)3 + I2 + K2SO4 I2 + 2 Na2S2O3 = Na2S4O6 + 2 NaI b) Calculul normalității soluției de sulfat de ceriu (IV) se face folosind legea echivalenților chimici: = 0,085 N c) Pentru a calcula titrul soluției de sulfat de ceriu (IV), se calculează masa sa molară: = 332 și echivalentul chimic al acestei substanțe, știind că în reacția redox anterioară o
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
2 KI = Ce2(SO4)3 + I2 + K2SO4 I2 + 2 Na2S2O3 = Na2S4O6 + 2 NaI b) Calculul normalității soluției de sulfat de ceriu (IV) se face folosind legea echivalenților chimici: = 0,085 N c) Pentru a calcula titrul soluției de sulfat de ceriu (IV), se calculează masa sa molară: = 332 și echivalentul chimic al acestei substanțe, știind că în reacția redox anterioară o moleculă de sulfat de ceriu (IV) a primit un singur electron: = 332 Titrul soluției date se calculează cu formula: Probleme
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
legea echivalenților chimici: = 0,085 N c) Pentru a calcula titrul soluției de sulfat de ceriu (IV), se calculează masa sa molară: = 332 și echivalentul chimic al acestei substanțe, știind că în reacția redox anterioară o moleculă de sulfat de ceriu (IV) a primit un singur electron: = 332 Titrul soluției date se calculează cu formula: Probleme propuse 1 Oxidul de lantan este un component important al sticlelor cu indice de refracție mare. Se cer: a) cantitatea de lantan din care se
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
degajă la hidroliza masei solide, măsurat la temperatura de 91°C și presiunea de 950 torri; c) masa precipitatului format la hidroliză. 4 Pentru determinarea concentrației apei oxigenate, 10 cm3 din aceasta s-a titrat cu soluție de sulfat de ceriu tetravalent de concentrație 0,2 N. Știind că la titrare s-au consumat 12,8 cm3 soluție de sulfat de ceriu, să se calculeze titrul soluției de apă oxigenată. 5 Se încălzesc 652 g oxid de lantan în cuptor electric
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
hidroliză. 4 Pentru determinarea concentrației apei oxigenate, 10 cm3 din aceasta s-a titrat cu soluție de sulfat de ceriu tetravalent de concentrație 0,2 N. Știind că la titrare s-au consumat 12,8 cm3 soluție de sulfat de ceriu, să se calculeze titrul soluției de apă oxigenată. 5 Se încălzesc 652 g oxid de lantan în cuptor electric, în prezența unui exces de cărbune. Compusul obținut cu randament de 75% este atacat de cantitatea stoechiometrică de soluție de acid
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
se cer: a) masa carburii formate; b) volumul de gaze degajate, măsurat la temperatura de 182°C și presiunea de 2 atm; c) concentrația molară a soluției rezultate. 6 Din amestecul monazitic se separă 10 g amestec de oxid de ceriu (III) și oxid de neodim. După reducerea aluminotermică, metalele obținute sunt tratate cu soluție cu soluție de acid clorhidric de concentrație 21,9%. Știind că din reacții se degajă 2,016 L gaz, măsurat în condiții normale, se cer: a
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
de precipitat formată de 5,85 g clorură de sodiu în mediu acetic. 4 Sitele de incandescență de la lămpile cu petrol, care conferă așa-numita „lumină a lui Auer”, conțin 99,1% dioxid de toriu și 0,9% dioxid de ceriu. Acestea se obțin dintr-o țesătură de mătase impregnată cu azotat de toriu (IV) și azotat de ceriu (IV), supusă calcinării. Se cer: a) cantitatea de săruri necesare pentru a obține o sită cu masa de 5 g; b) compoziția
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
lămpile cu petrol, care conferă așa-numita „lumină a lui Auer”, conțin 99,1% dioxid de toriu și 0,9% dioxid de ceriu. Acestea se obțin dintr-o țesătură de mătase impregnată cu azotat de toriu (IV) și azotat de ceriu (IV), supusă calcinării. Se cer: a) cantitatea de săruri necesare pentru a obține o sită cu masa de 5 g; b) compoziția procentuală a amestecului de săruri. 6. ALIAJELE METALICE Considerații teoretice Aliajele sunt amestecuri de metale, omogene în stare
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
pe toți rumânii într-o stare de suferiri amare; toți aștepta un mântuitor. Arătarea lui Mihaiu în mijlocul lor a fost ca un fulgir strălucitor care dete duhului rumânesc celui amorțit o lovitură electrică; rumânii se deșteptară; cunoscură trimiterea lui din ceriu, și alergară la glasul lui cel propăvăduitor de mântuință. El era eroul, era idolul lor, era viața și fericirea lor, era rumânul care făcea cât toți rumânii. Sub comanda lui, rumânii cu armele în mână dezvoltară o putere destoinică de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu Radul domnul Valahiei" (Albineț, 1845, pp. 92-93). Apoi, în finalul Precuvântării sale la Manual..., Albineț laudă ideile veacului al XIX-lea (patriotismul și iluminismul asociate cu Petru Maior și Școala Ardeleană), comparându-le cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine - amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vântului, / Pe cursul izvoarelor, / Pe mirosul florilor / Și lumina stelelor, / Pe semnele cerului, (...) / Când la această casă am ajuns / Toate stelele s-au ascuns."77 sau "Și noi încă ne-am luat / Și am plecat / Pe crângul pământului / Pe stelele ceriului, / Pe lumina soarelui. Nu mult după ce-am plecat / O stea ni s-a arătat, / O stea mândră, luminoasă, / Ce lucea spre această casă."78 Cosmicul devine cadrul nupțial atunci când "unirea" este interzisă de anumiți factori sociali: "Constantine, Balucele! Leagă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din soare, / Fața din floare, / Sprâncene, / Din stele, / Duhul sfânt din măririle sale."138 Cuvântul originar, Logosul, creează și dinamizează universalul care, prin ritual și ceremonial, participă direct la consacrarea destinului uman: "Dumnezeu a făcut, / Dumnezeu sfântul, / Numai cu cuvântul, / Ceriul și pământul; / Și marea cu câte-s într-însa, / L-e făcut numai cu zisa. / Și după ce le-a gătat, / La toate le-a dat / Multe podoabe mărețe / Și destulă frumusețe. / Și dintru-nceput / Pământu-a umplut / Cu deosebite / Soiuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-s într-însa, / L-e făcut numai cu zisa. / Și după ce le-a gătat, / La toate le-a dat / Multe podoabe mărețe / Și destulă frumusețe. / Și dintru-nceput / Pământu-a umplut / Cu deosebite / Soiuri de vite, / Aeru-n nălțime, / Cu paseri mulțime. / Ceriul l-a împodobit / Cu lună, cu soare / Și cu stele lucitoare; / Marea și apele toate / Cu a peștilor multa gloate / Deci având / De gând / Și vrând / Ca să se proslăvescă / Fapta cea dumnezeiască / Întinzând / Pe Adam din țarină / Cu cuvânt și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu întâmplător, a născocit "Rugăciunea săptămânii" pentru a îndepărta forțele malefice care ar distruge echilibrul existențial: "Sfântă lune, zi de post, / Cădelnița lui Hristos, / Rogu-mă sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă marți! / Curătoarea ceriului / Și-a pământului, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă miercuri! / Zidirea Domnului Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
făcut soarele mare și luminos, mai mare decât pământul nostru, și l-a dat degrabă sub pământ. Când a socotit Dumnezeu, a sculat oamenii, acum era mai multă lumină. Se uită cu toți cu mirare în toate părțile: zorile roșeau ceriul, întunericul din ce în ce mai tare se ștergea și ziua albă acoperea pământul întreg (...). Iată că într-un loc, pe cer, o strălucire mai mare se arată, iar de sub pământ se rădică pe-ncetul ceva rotund, strălucitor din cale-afară, încât le lua vederile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cunoașterii binelui și răului, dar și al misterului divin, cunoașterea fiind ipostaziată de măr: " La mărul lui Dumnezeu, / Florile dalbe, / Nu știu ce s-o înjitat / Că merele le-o furat, / Dumnezeu straj-o mânat / Să măsoare pământul, / Tot pământul cu cotu` / Și ceriu cu stânjenu`, / Peste munții cei înalți, / Cu zăbrele răzimați. / La zăbreaua cea mai mică / Scrisă-i Sfânta Duminică, / Nu-i bine-a lucra nimică. La zăbreaua cea mai mare, / Scrisă-i sfânta sărbătoare, / Nimic nu-i bine-a lucrare."137
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prin nici, nu numai, ci și: „Nu caut vorbe pe ales,/ Nici știu cum aș Începe” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele adversative legate prin dar, iar, Însă, ci: „I se părea că nu fuge, ci cade din Înaltul ceriului” (M. Eminescu); - se pune virgulă Între coordonatele disjunctive, când amândouă Încep cu ba, când, fie, ori, sau: „Fie că plec, fie că nu plec, tot așa rămânem”. O atenție deosebită necesită coordonatele legate prin și copulativ ori prin sau, care
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
triplat de pântec, cu un carton de înghețată într-o mână, umbrela deschisă în cealaltă și o popească batistă atârnată de guler ca o bavetă, se întoarse după ei, exclamând suav: Oh! Tinerețe! Tinerețe!..." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (e) "Mireasa ceriului albastru / Își împânzește-n ape chipul, / De vraja ei tresare unda / Și-nfiorează-se nisipul. S-aștern bobițele de rouă / Pe-ntinsul luncii patrafir: / Din mâna ceriului, părinte, / Se cerne preacuratul mir..." (Octavian Goga, Pe înserate) (f) "Crainicul (de pe trepte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
după ei, exclamând suav: Oh! Tinerețe! Tinerețe!..." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (e) "Mireasa ceriului albastru / Își împânzește-n ape chipul, / De vraja ei tresare unda / Și-nfiorează-se nisipul. S-aștern bobițele de rouă / Pe-ntinsul luncii patrafir: / Din mâna ceriului, părinte, / Se cerne preacuratul mir..." (Octavian Goga, Pe înserate) (f) "Crainicul (de pe trepte, face semn trâmbițașilor să înceteze) Trâmbițași! Cinstită curte, oaspeți mari din țări străine! Preaslăvitul domn al nostru fie-i zilele senine / Va grăi-nțelepte vorbe... Se cuvine
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
exaltare lirică și face Fecioarei un elogiu franciscan desfășurat într-o cadență fastuoasă ca o coadă de păun: " Aleasă este cu adevărat ca soarele, pentru că este încununată cu toate razele darurilor dumnezeiești și strălucește mai vârtos întru celelalte lumini ale ceriului; aleasă este și frumoasă ca luna, pentru că cu lumina sfințeniei stinge celelalte stele; și pentru marea și minunata strălucire, de toate șireagurile stelelor celor de taină se cinstește ca o împărăteasă; aleasă este ca răvărsatul zorilor, pentru că ea a gonit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
origine populară: Lumii cânt cu jale cumplită viață, cu grije și primejdii, cum iaste și ața... Fum și umbră sunt toate, visuri și păreare, ce nu petreace lumea? și în ce nu-i cu dureare? Spuma mării și nori supt ceriu trecător... Punctul vital îl formează trecerea psalmodică a împăraților: Unde-s a lumii împărați? unde iaste Xerxis? Alexandru Machidon? unde-i Artaxerxis? Avgust, Pompei și Chesariu? Ei au luat lumea, pre toți i-au stins cu vreame, ca pre niște
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
moriu... de nu te-oi iubi... simulări de leșinuri și nebunii orientale și tot atât de occidentale (langueurs, défaillances, fureurs, transports), artificioase și simetrice: Simtu-te că vii? tremur peste fire; De te văz, mă pierd... și-mi ies din simțire. Gurița deschizi, ceriul se deschide; De mână mă iai, foc simt că m-aprinde!... În brațe mă ții, fulgeră văzduhul... La sînu-ți mă strângi, caz și îmi dau duhul!... De esența petrarchismului sunt lunga durată a iubirii înregistrată odată la numărul mistic nouă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Istoria patriei se evoacă în viziuni enigmatice întrerupte de aforisme și sentințe terifiante, nelipsind lamentațiile, vederea pământului făgăduinței, marile bestii simbolice și apocaliptice: "...colo... departe... unde soarele se vede așa de frumos... unde câmpiile sunt strălucite și pâraiele răcoroase... unde ceriul e dulce, unde pământul e roditor și giuncele sunt albe... copii, acolo e țara!..." Poemul în întregul lui, cu toate bunele intenții, rămâne fals. În schimb, în proza memorialistică, Al. Russo și-a însușit până la virtuozitate maniera clasicilor târzii, a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]