6,374 matches
-
falimantat Și unul câte unul Flămânzi și însetați, Smulgem spinii de sub unghia Cu care Sunt gata să sap în humusul gras. În măslini crește mirul Negru că sortul Ce se înfoaie peste pântecul femeii. Palmele Mariei din Magdala miros A cerneluri noi de tipar. SPINE M'avete acconciato Come fiore rubato al giardino Getsemani. E un vaso di porcellana s'è rotto Nel deposito di carcasse del giovane bestiame. Îl pingue vitello și è palesato magro E confondo le mie dita
MONADE (2) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/melania_cuc_1410221557.html [Corola-blog/BlogPost/374941_a_376270]
-
veacuri în așteptarea Învierii universale. Ea este numită "Raiul cel frumos al Bisericii", "pomul nestricăciunii, care ne-a înflorit desfătarea slavei celei veșnice, ușa Raiului". Sângele cel vărsat de Mântuitorul nostru Iisus Hristos pe Cruce este asemuit cu vopseaua sau cerneala cu care Dumnezeu a semnat și a pecetluit nemurirea omului. Ea este pana cu care Iisus Hristos a semnat actul eliberării noastre. Dimensiunea pascală a Duminicii și prăznuirea Crucii se întregesc astfel într-o iconomie teologică unică, în care suferința
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_cruce_si_postu_stelian_gombos_1394011653.html [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
cărțile de istorie, geografie și artă, restul volumelor fiind stocate în depozit. În fiecare sală de lectură există lifturi care fac legătura cu depozitul de carte. Sala de presă este ca o vizită la tipografie. Te întâmpină mirosul puternic al cernelurilor și nu este o surpriză faptul că unii cititori poartă măști medicinale. Pe rafturi se găsesc ultimele numere ale publicațiilor românești și internaționale, și cataloage care arhivează cotidiene românești. Publicațiile sunt legate manual în coperte de piele la atelierul de
Biblioteca Naţională a României: cultură şi hi-tech by http://www.zilesinopti.ro/articole/3221/biblioteca-nationala-a-romaniei-cultura-si-hi-tech [Corola-blog/BlogPost/97370_a_98662]
-
trezește-te române Constiința nu te lasă. Ștefan este viu la Putna Stă de veghe cu toți sfinții, Vor să tragă iarăși clopot Să-ți trezești tu cerul minții! Ridicați pe culmi drapelul Și-n coloana infinită, Prin seninul din cerneluri El Brâncuși privește cerul. Ridicați pe culmi drapelul, La Prislop Arsenie Boca Ține flacăra aprinsă, Să nu-ți pierzi a ta credință! Ridicați pe culmi drapelul, Cât mai arde focu-n vatră.. Pita este mai amară, Țara noastră mai săracă. Ridicați
RIDICAŢI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1402054021.html [Corola-blog/BlogPost/370182_a_371511]
-
etc. Francezii condiționau viza, de înscrierea pentru studii: „Dacă vii la studii, îți dăm viză”, era sloganul pe care-l auzeai dacă optai pentru Franța. Unii, mai inventivi, își fabricaseră acte false, folosindu-se de ștampile confecționate din cartofi și cerneală și reușiseră să plece unde voiau. A fost un inginer, Cernea, își amintește nea Mitică, venit de la Stalingrad, tot în acest mod, cu ștampila falsă. Că așa le era vorba: „Când diavolul este în spate, trebuie să faci orice ca să
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
seva iubirii mele fără sfârșit . 268 Noi suntem altfel Noi suntem altfel Ca două litere alăturate dintr-un poem de dragoste Fără sfârșit Avem ritm și rime Ne privim galeș în ochi la fiecare atingere Uneori mi se pare că cerneala ta se amestecă cu cerneala mea Și nici nu mai știu dacă sunt eu Sau dacă ești tu cel ce-mi șoptește Că viața merită să fie trăită. Noi suntem altfel Două note alăturate Din trilul unei păsări Între pământ
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Sperantele_vietii_antologie.html [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
268 Noi suntem altfel Noi suntem altfel Ca două litere alăturate dintr-un poem de dragoste Fără sfârșit Avem ritm și rime Ne privim galeș în ochi la fiecare atingere Uneori mi se pare că cerneala ta se amestecă cu cerneala mea Și nici nu mai știu dacă sunt eu Sau dacă ești tu cel ce-mi șoptește Că viața merită să fie trăită. Noi suntem altfel Două note alăturate Din trilul unei păsări Între pământ și cer Urcăm și coborâm
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Sperantele_vietii_antologie.html [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1742 din 08 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Ți-am trimis scrisori, iubire însă nu mi le-ai citit Aș fi vrut să-mi dai de știre de vreodată m-ai iubit Erau scrise cu cerneală pe o foaie de caiet Iar adresa, din greșeală am notat-o ca antet Plicul, l-am lipit cu ceară peste care am semnat Cu-o amprentă, bunăoară de la un deget parfumat Scrisoarea, poate n-a ajuns acolo unde aș
SCRISOARE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_zecheru_1444306896.html [Corola-blog/BlogPost/379997_a_381326]
-
lea copil al familiei Gheorghe și Anica Stan din comuna Arefu de Argeș, realizator al revistei “Destine” din București și al altor evenimente culturale, poet, realizator de impresii literare, cugetări ... Iată câteva amprente literare ale poetului: Timpul tău, femeie,/ este cerneala din care/ poeții îmbătați de roua luminii/ scriu înălțătoare versuri ... Cerul trupului tău de poezie-femeie/ aprinde feștila stelelor albe ... Mesaj/ pentru domnișoara/ care urcă Soarele/ între sânii pietroși ai Lunii ... Prin clepsidra clipei/ curge omeneasca planetă. Victorița Duțu, ca orice
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_1400889356.html [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
Universului: pământ, văzduh, cer. Termenul generic și-l asumă până la exprimarea dorinței de a rămâne în el: „Un tânăr animal aș fi vrut să rămân, să țin isonul Tăcerii în mână, soarele inimii latră-a pustiu, trecătoare sunt toate, doar cerneala mă-ngână!”; „Veniți, odată, în Piața Balcoanelor să-l vedeți pe Poet, animal pursânge, arcuș lingușitor, mângâind cu floare de vultur petala unei viori!” Ca un animal de pradă se află în fața a două stări „cruciale” în propria-i viață
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
copil încălzindu-se în drapel, care, în cele din urmă, l-a transformat în banderole pe care le-a împărțit revoluționarilor care nu aveau tricolor. Este seară, dar nu îmi găsesc liniștea. Mă așez la masa de scris și cu cerneală roșie scriu în jurnal: „Gavroche în literatura franceză și istoria României”. Este numele unei scrieri viitoare pe care cred că o datorez semenilor, pentru ca aceștia să nu uite că dreptul de a spune oricând, oriunde, orice s-a recâștigat în
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI by http://uzp.org.ro/gavroche-in-literatura-franceza-si-istoria-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
pe părinți: „nu am putut să termin X astăzi pentru că ne-am întrerupt din cauza lui....”; „Nu am putut să facem Y astăzi pentru că ne-am întrerupt din cauza lui ....”. Azi așa, mâine așa, clasa fierbea. Când piticul nostru a stropit cu cerneală, din greșeală, cămașa unui coleg de clasă, care mergea la doctor și nu se mai putea duce mama cu el așa murdar, oala era deja în clocot. Mama a făcut scandal monstru. Petiții la direcțiune. Alți părinți i s-au
Fiul meu are ADHD. „El nu-și dorea decât să-l iubească broasca râioasă, fosta lui învățătoare...” by https://republica.ro/fiul-meu-are-adhd-zel-nu-si-dorea-decat-sa-l-iubeasca-broasca-raioasa-fosta-lui-invatatoare [Corola-blog/BlogPost/338258_a_339587]
-
oricărui anotimp. Nu cere compensații consistente decât sclipiri în ochi, apoi zâmbete și-un final de reprezentație aplaudat. Nu caută haine prin marile magazine, timpul fiindu-i puțin și cu prea multe de făcut. Întoarce foile rupte ale cărților cu cerneală prea uscată și se lasă purtat de gândurile duse numai acolo în fața lumii. - De ce te uiți la pantofii mei cusuți de mine cu ață albă și apoi unsă cu cremă de ghete? De ce, că la vreme de seară nu se
CONFESIUNILE MAGICIANULUI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1416222940.html [Corola-blog/BlogPost/371662_a_372991]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ZÂNA CHEALĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1660 din 18 iulie 2015 Toate Articolele Autorului ZÂNA CHEALĂ Un colț de lună se ivește Și peste codru molcom crește, Fermecătoarea zână cheală, Stăpâna nopții de cerneală. Și ramuri de stejar ferește Și tot mai tare strălucește, Se plimbă-n liniște totală Și-n pumn ia rouă și se spală. Spre stele delicat pășește Și iubitoare le privește, De-o frumusețe specială, Presară-n patru zări beteală
ZÂNA CHEALĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1437235510.html [Corola-blog/BlogPost/343412_a_344741]
-
ia rouă și se spală. Spre stele delicat pășește Și iubitoare le privește, De-o frumusețe specială, Presară-n patru zări beteală. Pe-un nor puțin se odihnește, Apoi din nou la drum pornește, Fermecătoarea zână cheală, Stăpâna nopții de cerneală. Referință Bibliografică: Zâna cheală / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1660, Anul V, 18 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ZÂNA CHEALĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1437235510.html [Corola-blog/BlogPost/343412_a_344741]
-
Toate Articolele Autorului Mă închid în poezie Și-n grădinile cu flori, Alinare-mi dă Cuvântul Și îl caut de cu zori. Presărat cu bucurie, Ca-n alaiul îngeresc Versul, pare că rescrie Anii...,ce nu-i mai găsesc... Din cerneala unui nor Mai pictez cocori și aripi, Prin cuvinte am să zbor Dinspre un tărâm nostalgic... Prin grădina de cireșe Colorez obraji de miri, Crinolina-i pe alese..., Dintr-un snop de trandafiri. Broderia de mătase Și butonii pentru nași
EU RĂMÂN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1426228853.html [Corola-blog/BlogPost/348694_a_350023]
-
S-aprindem Galaxia cu-n sfânt amor celest - "Amor ce mișcă stele" - o lege mult uitată, Pe care-o reimpunem doar printr-un sacru gest... DE VORBĂ CU ADRIAN PĂUNESCU (poem bazat pe discuții reale) Cu Păunescu-alături, vorbeam despre viață: „Cerneala vieții mele în clocote fierbea, Lăsa doar dâre roșii cu străluciri prin ceață, Apoi galben și-albastru...” (Așa el îmi spunea.) „Am scris tone de versuri și-am colectat talente, Lansându-i prin Cenaclu pe cerul meu valah; I-am
TAINE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1483081041.html [Corola-blog/BlogPost/375189_a_376518]
-
la școală cu sufletul mai ușurat și cu convingerea că îmi găsisem meseria care poate era cea mai grea. Când să ieșim pe ușă, mi-am adus aminte că nu o văzusem pe mami punându-mi în ghiozdan călimara cu cerneală, așa că m-am întors repede și fără să-i spun, am luat-o de pe masă și i-am dat drumul în ghiozdan, pe care mi l-am pus singură în spate, aranjându-mi volanele de la șorțuleț, să nu se șifoneze. Curtea
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vi_mihaela_arbid_stoica_1335189729.html [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
luasem de bună și în loc să mergem fără zgomot, ne chinuiam toți să-i fim pe plac și pășeam chiar în vârful pantofilor. Am pășit în clasă cu sufletul la gură, cu degetele de la picioare amorțite și cu ghiozdanul plin de cerneală. M-am așezat în prima bancă pe rândul din mijloc, cu un băiat durduliu, cu obrajii roșii ca două mere ionatane și care, poate de emoție, sau poate că alergase în curte, era ud de transpirație și își ștergea fața
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vi_mihaela_arbid_stoica_1335189729.html [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
secundă mi-am simțit degetele ude după care, un firișor cald mi-a alunecat pe șortul alb și pe picioare. Am văzut negru, violet, galben, roșu, verde, ca în final, retină să-mi dea culoarea de albastru. Era călimara de cerneală care, nefiind bine închisă, și-a pierdut dopul și culcând ghiozdanul în bancă, a găsit de cuviință să-mi albăstrească și mai rău ziua decât era. Grasul a început să râdă ca un nebun și să strige: -Tovarășa învățătoare, fata
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vi_mihaela_arbid_stoica_1335189729.html [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
și-a pierdut dopul și culcând ghiozdanul în bancă, a găsit de cuviință să-mi albăstrească și mai rău ziua decât era. Grasul a început să râdă ca un nebun și să strige: -Tovarășa învățătoare, fata asta a murdărit de cerneală banca, dușumeaua și uniforma, veniți repede! O să mă murdărească și pe mine. Când învățătoarea a ajuns lângă mine, barba îmi tremură, iar capul îmi ardea de privirea celor 39 de copii. Care mai de care scoteau cele mai crunte exclamații
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vi_mihaela_arbid_stoica_1335189729.html [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
nu plângi în prima zi de școală, o să-ți poarte ghinion! mi-a spus învățătoarea cu zâmbetul ei deosebit. Am înghițit în sec și de frica ghinioanelor, mi-am șters lacrimile cu mâna, uitând că degetele îmi erau pline de cerneală. De data aceasta lacrimile mele deveniseră și ele albastre, spre satisfacția clasei, care găsise un alt pretext să se miște și să facă gălăgie. Am ieșit din clasă cu ghiozdanul și cu învățătoarea, dar nu înainte să-mi arunc privirea
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vi_mihaela_arbid_stoica_1335189729.html [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
și pentru prima dată nu mi-a pus labele în piept și nu m-a lătratat când mâncam, să-i arunc ceva din farfuria mea. Dacă la școală fusesem prilej de râs, acasă eram considerată o victimă a călimării de cerneală și care, în ochii lui tata-mare însemna „noroc”, vărsându-se plină la prima oră de școală. -O să învețe, că doar s-a vărsat plină, nu s-a spart goală! ne-a spus mulțumit, după ce a ascultat toată povestea. -Tu
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vi_mihaela_arbid_stoica_1335189729.html [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
împreună, fericiți, când nu vedeau norii negri ce veneau să le întunece cerul, să-l rupă definitiv în două: Cea mai frumoasă dintre flori, Mărțișor de suflet, Dă-mi mâna ... Altele, au fost scrise cu lacrima durerii, a suferinței, cu cerneala sufletului schilodit de pierderea celei dragi: Iertare, De ce nu vii?, Nocturnă, Singurătate, Și viorile dor... sunt doar câteva titluri ce definesc formula lirică spre care se îndreaptă poetul, care i se adresează “celei ce nu mai este”, prin noblețea limbajului
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1475592004.html [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
e gândul,albastru este versul, Albastru stăpânește universul... Albastră e Terra, planeta noastră, Albastră este Pasărea Măiastră, Albastru este cerul cu stele, Albaștri sunt ochii mamei mele. Albastru e valul,albastră este marea, În depărtare, albastră este zarea. Albastră e cerneala din peniță, Albastră este floarea-n poieniță, Albastru este culoare în curcubeu, Albastră este bolta sufletului meu. Albastră-i amintirea, albastru este dorul, Albastră e credința,albastru e izvorul. Albastră e privirea, albastru ne e rostul, Albastru este îngerul nostru
VERSURI ALBASTRE de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1458939507.html [Corola-blog/BlogPost/378519_a_379848]