421 matches
-
Lapedatu ca membru al Senatului în urma retrocedării Basarabiei și a Nordului Bucovinei, a prezentat în cadrul ședinței din 3 iulie 1940, protestul țării: ,,În momentul când actul ocupării a fost primit cu multă durere de către popor, Senatul țării închină cu inimile cernite ale reprezentanților săi, toată durerea, dar și toată nădejdea sa provinciilor rășluite pentru a doua oară de la trupul patriei, nu este, desigur, nimeni între noi care să nu aibă simțământul marilor răspunderi ce au căzut pe umerii generației căreia soarta
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
auziseră de ea prin manuale îi ziceau "Tartuffette"122. Era, se spune, expertă în lovitura dată pe la spate, cu vorba mai ales (la fapte-i împingea pe alții) și arăta modestă, cuminte și la locul ei. Ținuta-i simplă și cernită te făcea să crezi că-i une "bonne sœur"123. Se zice că după o măruntă catastrofă (o resmeriță oarecare), umbla nepieptănată sub fularul negru strigând "Apocalipsa a venit,e Antihristul peste tot, nu stați pe gânduri și vă pocăiți
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Lapedatu ca membru al Senatului în urma retrocedării Basarabiei și a Nordului Bucovinei, a prezentat în cadrul ședinței din 3 iulie 1940, protestul țării: ,,În momentul când actul ocupării a fost primit cu multă durere de către popor, Senatul țării închină cu inimile cernite ale reprezentanților săi, toată durerea, dar și toată nădejdea sa provinciilor rășluite pentru a doua oară de la trupul patriei, nu este, desigur, nimeni între noi care să nu aibă simțământul marilor răspunderi ce au căzut pe umerii generației căreia soarta
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
tineri, uneori copii! Plin de amărăciune, iau din nou metroul spre stația Tineretului. La gardul cimitirului Bellu, se încropise un nou cimitir, cel al morților din „revoluție”. Un excavator săpase trei gropi noi și surprind pe peliculă tristele înmormântări. Oameni cerniți și fizionomii încrâncenate. Blesteme dar și resemnare. Noroiul, până la jumătatea pantofului. Dau de mormântul lui Răducu Durbac, poate cel mai mare rugbist pe care l-a avut România. Mai pe dreapta, o fată frumoasă mă privește din poza i lipită
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prin telefon și prin e-mail-uri am rămas într-un permanent dialog în miez de iunie, la mănăstirea Techirghiol, la priveghiul părintelui Arsenie Papacioc, care îi fusese duhovnic. Sub un cer cu stele căzătoare, am privit-o cum trecea, smerită umbră cernită, de la un grup de enoriași și credincioși la altul, vorbindu-le în șoaptă, fie și numai pentru o clipă. Am înțeles atunci că și după plecarea de la Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Tomisului a rămas o prezență prețuită, stimată și
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
răbda pământul! Grijile gospodăriei și uneori tinerețea nu țineau cont numaidecât de gura satului. Un an de zile Întreaga familie ținea doliu după cel plecat dintre ei, iar nevasta rămasă văduvă nu putea fi văzută Îmbrăcată altfel decât În haine cernite și cu năframa acoperindu-i Întreaga frunte. Era și acesta un semn de fidelitate conjugală. Câteva vorbe despre binefacerile industriei lemnului În Gălăuțaș Despre industria lemnului din localitatea Gălăuțaș sar fi cuvenit să scrie inginerii și economiștii care au lucrat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
n-a mai venit spre-asină; Pe uliță nici omul n-a mai oprit femeia; Dormea bărbatul singur în odaie; Dormea soția singură în cotlonul ei (...) Vizir, de zei slăviți, Papsukkal își înclinase chipul său,/ Iar fața îi era posomorîtă. Purta cernite straie și păr lung. Plîngînd s-a dus Papsukkal la Sin, al său părinte, Vărsă lacrimi și-n fața lui Eà, regele: - Iștar, plecată-n Lumea-de-apoi, n-a mai venit. De cînd a coborît Iștar în Țara-fără-cale-ntoarsă, Pe junci n-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lui Telepinus: vîntul rănit nu mai poate zbura peste vegetații, să le asigure suflul vital. Regele zeilor, Anù, îl cheamă pe Adapa la raport, în ceruri. Înainte de plecare, Eà îl sfătuiește pe protejatul său: „să poarte părul răvășit și haine cernite”, ceea ce amintește de semnele funerare pretinse lui Dumuzi și lui Enkidu. O nedumerire a lui Anù merită reținută: „Oare de ce a dezvăluit zeul Eà unui om neînsemnat tainele cerului și ale pămîntului? Oare ce vom face noi pentru el? Pîinea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lumea din jur. Gazdei, jupînul David, îi plăti cuviincios pentru găzduire, ba încă și ceva pe deasupra. Începuse și ea să fie mai darnică decît de obicei, însă în chip „de pomenire”. „În dimineața de duminică încălecă trudită și cu ochii cerniți. Ascultă privind în altă parte felurite sfaturi ale negustorului. Răsări atentă numai la socoteli și recomandări de parale. -Asta-i bine, încuviință ea. Să-ți plătesc pentru găzduire. Să-mi dai mărunți de cîteva mii, ca să-i am la îndemînă. Nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu mai este chiar așa, că lucrurile și chiar oamenii se stricară pe drum și nu este chiar totul sfințit. Dormi, Marico? — Ce spuneai? În zori, când începu vânzoleala argaților prin bătătură, jupâneasa Stanca, îmbrăcată ca de sărbătoare, cu haine cernite, că era ajunul Bunei Vestiri, ieși grăbită din casă, cu Tudora ca o umbră după ea. Un argat trase zăvoarele grele ale porții și o privi întrebător. — Să spui că plecai să mă spovedesc pân’ să intre popa în liturghie
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prostime în fața curții domnești. Să fie mulți. — Bine gândit, măria ta. — Să ne vedem cu bine. Brâncoveanu dădu pinteni calului care porni în trap spre casă. În sala mare de jos îl așteptau jupânesele Stanca și Marica îmbrăcate în haine cernite. De ce ai zăbovit atât? S-au adunat toți frații mei acolo și eu stau să te aștept pe domnia ta, îi reproșă smiorcăind jupâneasa Stanca. — Mamă, bine ai făcut să mă aștepți. Te duce chiar acum o caretă acolo, dar vreau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în curte. Acum parcă toate clopotele băteau deodată. Dorobanții care așteptau în fața Curții se aliniară, dădură onorul și porniră primii, apoi venea coșciugul, dus de cei șaisprezece monahi în urma cărora, încadrați între cele două șiruri negre, pășeau plângând sub vălurile cernite, doamna Maria cu fetele și cu beizadea Gheorghe. La câțiva pași mergea singur, în caftan de voievod, cu capul plecat, Constantin Brâncoveanu. Apoi, și ei în haine negre, Cantacuzinii se aliniau după rang, grad de rudenie și vârstă. Surorile răposatului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ei și de tărâmul visului de a fi doamnă. Îi țineau Mariei panihidele la București, la mânăstirea Sfântul Gheorghe, deodată cu ale beizadelei Radu Iliaș, care murise la beție la douăzeci și trei de ani. Atunci când domnița Stanca în haine cernite înălța coliva, nu auzea cântarea tânguită de veșnică pomenire, ci-i răsunau în urechi, proaspete ca aievea, doar vorbele: „Mie mi-a spus Zamfira că o să ajung doamnă, nu ei, pe mine trebuiau să mă pețească, ce dacă am doar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în galop nebunesc spre mânăstire. Șirul de carete aștepta în fața curților brâncovenești ca vodă cu toți ai lui să pornească spre Mitropolie ca să asculte Sfântul Prohod. Doamna Marica, împreună cu cele două fiice văduve, doamna Stanca și doamna Ilinca, toate trei cernite, și domnițele fetițe, Bălașa și Smărăndița, ocupau deja careta a doua. În caleașca a treia veneau ginerele măriei sale, căminarul Iordache Crețulescu, cu doamna Safta și, împreună cu ei domnița Ancuța și beizadelele Constantin și Radu. Ancuța, în iarnă, la lăsatul secului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tot. Doamnă, țiganca mută pe care am plătit acum mult timp douăzeci și cinci de taleri poate să ne servească la masă? Marica doar încuviință din cap. Pe ușa pe care ieșise beizadea Constantin năvăliră Radu și prințesele cele mici urmate de cernitele doamne Stanca și Ilinca. Domnul se uită absent la copii, așa că Ștefan își luă răspunderea. — Dadă, se adresă el Stancăi, poruncește să fie hrăniți și culcați copiii; măria sa doamna nu are răgaz pentru asta. Vodă își aplecă înainte capul. Stanca
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la Iași și o să ne aducă iar la domnie!” Brâncoveanu intuia perfect de ce zâmbește cuscrul său, așa că reluă: — Ne pare tot atât de rău că ne-a părăsit Scarlat ca și de moartea Mariei. Ilinca l-a plâns și încă mai umblă cernită. A fost bine îngrijit de doctorii noștri pe care-i plătim cu aur greu. L-am îngropat în pronaosul Mitropoliei din Târgoviște și fata noastră a dat danie să fie pomenit cu ctitorii. Am poruncit să-i sape piatră frumoasă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
țării, la leat 1655; și stricându-se crucea de lemn, s-au ridicat această piatră la Iulie 20, 1713.” Crucea e albă, albă și nouă, că ploaia și vântul n-au bătut-o decât o iarnă, iar doamna Stanca, neagră, cernită, că și-a păstrat văduvia ca maică-sa mare, doamna Stanca a lui Papa Brâncoveanu, s-a apropiat de ea și pentru o clipă și-a petrecut ca într-o mângâiere brațul pe după trunchiul ei, ca într-o împletire între
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
doamnei. Intrând în sala spațioasă cu ferestre largi, rămase puțin surprins de atmosfera care-l întâmpină. La masa joasă din mijlocul încăperii, fiecare pe o latură, stăteau patru surori ale lui: Ilinca, Safta, Ancuța și Smaranda. Erau îmbrăcate în haine cernite, purtau pe cap marame străvezii pe care vopseaua nu le prinsese bine și rămăseseră cenușii. Brodau cu sârg la Epitaful care era întins pe toată masa și care avea mijlocul terminat; câteva jupânițe, abia luate de la joacă, în dreptul ferestrelor pregăteau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aprinse roșu în obraji. Până să apară prințul Constantin, întrebând și dânsul de doamna, nici un fir de mătase nu mai nimeri urechile acelor, nici un bob de mărgăritar nu se nșiră pe ața de inișor răsucit. Când una din surorile sale cernite povesti cât de bolnavă este doamna, Ștefan se oferi să-și conducă fratele în mica odaie de dormit a mamei lor. Doamna Marica deschisese obloanele grele din lemn de stejar și acum lumina pătrundea în odaie. Mă simt mai bine
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aurii pornind din negrul pupilei pe care mai mult le ghicise, căci fata sfioasă nu căta spre el decât pe furiș, prin zbatere de gene. Doamna vorbea, Constantin mormăia aprobativ, intră și Radu în odaie. — De data asta nu umblăm cerniți decât nouă zile, ne iartă Stanca, hotărî doamna, vine Paștele și apoi nunta... Radule, să te gândești ce daruri îi faci miresei, să chemăm la curte giuvaergii, să alegem lucruri de preț... — Da, da, asta e... se pomeni Ștefan în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lumină pe care-l arunca auriu soarele în apus, umbra lui se lungea neagră pe lespezile de piatră albă ici, colo cu înscrisuri de morminte pe ele. O închise grăbit și când se obișnui cu lumina puțină zări câteva femei cernite, îngenuncheate în pronaosul despărțit de naos prin câțiva stâlpi de lemn înnegrit în foc. Catapeteasma strălucea luminată de cele câteva raze de soare ce se furișau prin geamurile înguste ale turlei văruite. Biserica n-avea zugrăveală cu sfinți și îngeri
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
peste copârșeul din lemn de-ala scumpu’ și vom cânta deschide, gropare, mormântul... Lui Gicu Îi place ideea cu muzică la cap? Asta da, da’ să mi-o zică și pe-aia cu te-am zărit printre morminte, despletită și cernită! Ca să bocească scumpami nevastă și să mângâie crucea, că n-am fost bărbat rău. Calități fizice și morale am avut... Vă trec În testament dacă Îmi statisfaceți această dorință. Sandu Șpriț privește cu un ochi la Gicu și cu celălalt
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
am vazut-o de când eu sunt... Oare amorul ce îmi zâmbește E în mormînt? {EminescuOpIV 10} CARE-O FI ÎN LUME... "Care-o fi în lume și al meu amor? " Sufletul întreabă inima cu dor. "Va fi mănăstirea cu zidiri cernite, Cu icoane sânte și îngălbenite, Va fi vitezia cu coif de aramă L-ale cărei flamuri patria te chiamă, Ori va fi o dulce inimă de înger Să mîngîe blândă ale mele plîngeri? L-am cătat în lume. Unde o să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
unde O rază de aur se toarce ușor Și-n fundul sălbatec al mărei pătrunde Prin vânt și prin nor. Ce caută raza din ceruri venită, 10Din galbena steauă ce-aleargă prin cer, Ce caută-n mare, în noaptea-i cernită Und-razele pier? În fundul cel umed al mărei turbate, În lumea-i noptoasă, în sînu-i de-amar, 15Lucește o steauă în piatră schimbată, În mărgăritar. E-amantul a stelei ce palidă trece Și-aruncă prin nori a ei rază de nea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ar suspina în noapte: o arfă pe-un mormînt! {EminescuOpIV 189} CARE-I AMORUL MEU ÎN ASTĂ LUME Care-i amorul meu în astă lume: Este-al bravurei coiful de aramă Sau al mărirei aspru rece nume? Sau este claustrul cernit, ce chiamă Cu-a lui icoane sînte-ngălbenite, Cu clopotu-i vestind a morții dramă? Sau este chipul blând unei iubite, Ce, dulce, pură, sântă și frumoasă Să-mi facă zile albe, -ore-aurite? O văd adesa steauă radioasă -N-oglinda sufletului meu - o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]