600 matches
-
Fructe proaspete de: Citrus Cydonia Malus Prunus Pyrus 3. Lemn de: Castanea Quercus 4. Mediu de creștere compus în tot sau în parte din pămînt sau din materii organice solide, cum ar fi părți din plante, turba și scoarță cu cernoziom, dar nu în întregime din turba. 5. Semințe 6. Plante vii enumerate mai jos și care apar în Codul CN prezentat în continuare în Nomenclatorul Vamal publicat în JOCE din 7 septembrie 1987. Codul CN Descrierea 0601 20 30 - bulbi
CONVENŢIE din 19 iunie 1990 de aplicare a acordului de la Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea graduala a controalelor la frontierele comune, Schengen, 19 iunie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141733_a_143062]
-
marile trepte de relief, și, ca urmare, solurile rezultate vor avea o repartizare zonală. Solurile din regiunile de câmpie din zonele de stepă și silvostepă cu climat mai uscat aparțin clasei molisolurilor și sunt reprezentate de mai multe tipuri de cernoziomuri (negre, ciocolatii, castanii etc.). În regiunile mai umede sunt cernoziomuri levigate. Toate sunt fertile și, ca urmare, folosite, în primul rând, pentru diverse culturi cerealiere. Solurile din regiunile de câmpii înalte și dealuri joase acoperite cu păduri de stejar, în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
avea o repartizare zonală. Solurile din regiunile de câmpie din zonele de stepă și silvostepă cu climat mai uscat aparțin clasei molisolurilor și sunt reprezentate de mai multe tipuri de cernoziomuri (negre, ciocolatii, castanii etc.). În regiunile mai umede sunt cernoziomuri levigate. Toate sunt fertile și, ca urmare, folosite, în primul rând, pentru diverse culturi cerealiere. Solurile din regiunile de câmpii înalte și dealuri joase acoperite cu păduri de stejar, în condițiile unui climat mai umed sunt de tipul brun roșcat
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
râurilor, unde este mai multă umiditate, solurile sărăturoase care au conținut mare în săruri. Solurile din lunci sunt folosite pentru legumicultură, cele sărăturoase, cu pajiști sărace, pentru creșterea vitelor, iar cele pe nisip pentru viticultură. 66 GEOGRAFIE FIZICĂ Sol brun-roșcat Cernoziom cambic Cerb Popândău PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA MEDIULUI NATURAL Dezvoltarea societății a fost însoțită de modificări pe care omul, prin diverse acțiuni, le-a impus mediului natural. Tăierea pădurii pentru folosirea lemnului sau pentru extinderea suprafețelor de pășunat, desțelenirea stepei și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sud-est. 2. Etajul stejarului se întâlnește la altitudini: a) sub 500 m; b) 600 m; c) peste 800 m. 3. Crapul este o specie de pește specifică: a) zonei de deal; b) zonei de munte; c) zonei de câmpie. 4. Cernoziomurile sunt soluri specifice: a) regiunilor de câmpie; b) regiunilor de dealuri joase; c) regiunilor de câmpii înalte. II. Completați propozițiile de mai jos cu informația corectă: 1. Cea mai întinsă suprafață forestieră se află în Carpații ........ 2. Zona de vegetație
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
II. Completați propozițiile de mai jos cu informația corectă: 1. Cea mai întinsă suprafață forestieră se află în Carpații ........ 2. Zona de vegetație alpină se află la o altitudine de ............... 3. Popândăul este un animal rozător specific zonei de .............. 4. Cernoziomurile fac parte din clasa de soluri numite ............... 5. Solurile din regiunile montane se numesc ........................... III. Definiți noțiunea de zăvoi. IV. Caracterizați vegetația, fauna și solurile pentru o singură unitate de relief (la alegere) dintre Podișul Moldovei, Câmpia de Vest, Podișul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
comunei Cotnari, prin extravilan pe direcția nord - sud, cu o lungime de cca. 4 km. Solul Pe dealurile înalte din vest predomină soluri le cenuș ii de pădure, iar în partea de est se întâlnesc suprafețe cu soluri de tip cernoziom și levigat. Pe luncile interioare se găsesc soluri aluvio - coluviale. În partea de nord - est și vest solurile sunt slab acide, iar în partea centrală și de est se întâlnesc soluri neutre sau cu o reacție alcalină. Resurse Bogățiile naturale
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nici specialiști agricoli. Păstrând proporțiile, România e principala cultivatoare de porumb de pe glob. Nu aplicăm încă tehnica voastră, dar avem o suprafață mai mare decât Statele Unite. Niciun alt țăran din Europa n-a făcut așa. Iată Rusia cu minunatul ei cernoziom, nu a îmbrățisat cultura porumbului în măsura în care trebuia. Seara, reporterul îmi aduce ziarul în care a părut conversația noastră. Temperatura Sănduței e în creștere. Mă duc din nou la studentul meu. Cum aude, pune mâna pe telefon și peste 20 minute
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
amplasamentul acesteia să fie în apropierea unor soluri fertile, care să asigure o producție satisfăcătoare din punct de vedere agricol și să nu necesite parcurgerea unor distanțe mari între așezare și acestea. Existența unor astfel de soluri de bună calitate (cernoziomuri foarte fertile) a jucat un rol determinant în dezvoltarea așezărilor din zona Șipote, aceste soluri reprezentând, de altfel, resursa naturală cea mai valoroasă din punct de vedere socialeconomic. Aceste așezări au reflectat destul de fidel interacțiunea dintre om și condițiile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Șipote aparține provinciei moldavosarmatice, căreia îi este specifică interferența influențelor est -europene cu cele central - europene. Deși este un spațiu limitat, caracteristicile factorilor pedoclimatici au favorizat apariția unei game destul de variate de soluri reprezentată, în primul rând, prin soluri zonale- cernoziomuri și cernoziomuri levigate- care au cea mai largă răspândire. Pe lângă acestea sunt însă reprezentate și solurile intrazonale- hidromorfe și halomorfe - îndeosebi, lăcoviști și solonețuri, ca și solurile slab dezvoltate, cum sunt solurile aluviale de pe șesuri și mai ales regosolurile de pe
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
provinciei moldavosarmatice, căreia îi este specifică interferența influențelor est -europene cu cele central - europene. Deși este un spațiu limitat, caracteristicile factorilor pedoclimatici au favorizat apariția unei game destul de variate de soluri reprezentată, în primul rând, prin soluri zonale- cernoziomuri și cernoziomuri levigate- care au cea mai largă răspândire. Pe lângă acestea sunt însă reprezentate și solurile intrazonale- hidromorfe și halomorfe - îndeosebi, lăcoviști și solonețuri, ca și solurile slab dezvoltate, cum sunt solurile aluviale de pe șesuri și mai ales regosolurile de pe numeroși versanți
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
acțiunea interdependentă a factorilor naturali a determinat formarea unui complex,alcătuit din soluri diferite, după influența precumpănitoare a unora sau altora din factori. Astfel, sub influența dominantă a climei și vegetației s-au format soluri zonale caracteristice stepei și silvostepei (cernoziomuri și cernoziomuri levigate), acolo unde condițiile de relief, rocă,pânze de ape, vârsta formelor de relief, au permis evoluția normală a solului. Acolo unde condițiile locale de relief (accidentat), pânzele de apă (aproape de suprafață),compoziția rocii (marne gipso -clorurate), ca
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a factorilor naturali a determinat formarea unui complex,alcătuit din soluri diferite, după influența precumpănitoare a unora sau altora din factori. Astfel, sub influența dominantă a climei și vegetației s-au format soluri zonale caracteristice stepei și silvostepei (cernoziomuri și cernoziomuri levigate), acolo unde condițiile de relief, rocă,pânze de ape, vârsta formelor de relief, au permis evoluția normală a solului. Acolo unde condițiile locale de relief (accidentat), pânzele de apă (aproape de suprafață),compoziția rocii (marne gipso -clorurate), ca și vârsta
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
relief (accidentat), pânzele de apă (aproape de suprafață),compoziția rocii (marne gipso -clorurate), ca și vârsta elativă a formelor de relief au schimbat sau încetinit mersul proceselor pedologice, s-au format soluri intrazonale și azonale. Între solurile zonale se deosebesc: 1) - Cernoziomuri cambice răspândite pe interfluvii, cu pante slab înclinate, pe substrate de solificare a căror textură a permis un drenaj normal al solului. Se deosebesc următoarele subtipuri genetice: a) -Cernoziomul cambic slab erodat textural este, după cernoziomuri, solul zonal cel mai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
zonale se deosebesc: 1) - Cernoziomuri cambice răspândite pe interfluvii, cu pante slab înclinate, pe substrate de solificare a căror textură a permis un drenaj normal al solului. Se deosebesc următoarele subtipuri genetice: a) -Cernoziomul cambic slab erodat textural este, după cernoziomuri, solul zonal cel mai răspândit. b) -Cernoziomul cambic slab spre mediu erodat textural este răspândit acolo unde relieful mai păstrat a permis ca solurile să fie ceva mai evoluate. Însușirile fizice și chimice fac ca aceste soluri să fie cele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ca urmare a păstrării apei sub stratul de frunziș al pădurii, solul este mai evoluat ca în zonele din jur, adâncimea de levigare a carbonaților ajungând până la 95110 cm. d) -Cernoziomul cambic foarte slab evoluat este solul de trecere de la cernoziomurile decarbonate la cernoziomurile bogate slab degradate textural. e) -Cernoziomul levigat progradat caracterizat prin prezența eflorescențelor de CO3 Ca. 2) Cernoziomurile sunt întâlnite atât pe formele de relief relativ plane (cu pante mai mici de 3%), cât și pe versanții mai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
păstrării apei sub stratul de frunziș al pădurii, solul este mai evoluat ca în zonele din jur, adâncimea de levigare a carbonaților ajungând până la 95110 cm. d) -Cernoziomul cambic foarte slab evoluat este solul de trecere de la cernoziomurile decarbonate la cernoziomurile bogate slab degradate textural. e) -Cernoziomul levigat progradat caracterizat prin prezența eflorescențelor de CO3 Ca. 2) Cernoziomurile sunt întâlnite atât pe formele de relief relativ plane (cu pante mai mici de 3%), cât și pe versanții mai însoriți și cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
adâncimea de levigare a carbonaților ajungând până la 95110 cm. d) -Cernoziomul cambic foarte slab evoluat este solul de trecere de la cernoziomurile decarbonate la cernoziomurile bogate slab degradate textural. e) -Cernoziomul levigat progradat caracterizat prin prezența eflorescențelor de CO3 Ca. 2) Cernoziomurile sunt întâlnite atât pe formele de relief relativ plane (cu pante mai mici de 3%), cât și pe versanții mai însoriți și cu înclinarea între 1ș și 5 ș. Aceste soluri sunt identificate în teritoriul comunei Șipote pe terase și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
soluri sunt identificate în teritoriul comunei Șipote pe terase și interfluvii ușor înclinate și pe versanții slab înclinați cu un climat local mai secetos. Roca, forma de relief și microclimatul sunt factori naturali care au determinat formarea următoarelor subtipuri de cernoziomuri: a) Cernoziomuri carbonatice formate pe roci poroase, cu permeabilitate accentuată (depozite loessoide,luturi loessoide coluviale, succesiuni marno -nisipoase), pe forme de relief de vârstă relativă mai nouă. Din cauza conținutului scăzut de humus sunt soluri cu o fertilitate scăzută. b)Cernoziomuri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
identificate în teritoriul comunei Șipote pe terase și interfluvii ușor înclinate și pe versanții slab înclinați cu un climat local mai secetos. Roca, forma de relief și microclimatul sunt factori naturali care au determinat formarea următoarelor subtipuri de cernoziomuri: a) Cernoziomuri carbonatice formate pe roci poroase, cu permeabilitate accentuată (depozite loessoide,luturi loessoide coluviale, succesiuni marno -nisipoase), pe forme de relief de vârstă relativă mai nouă. Din cauza conținutului scăzut de humus sunt soluri cu o fertilitate scăzută. b)Cernoziomuri decarbonatate formate
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cernoziomuri: a) Cernoziomuri carbonatice formate pe roci poroase, cu permeabilitate accentuată (depozite loessoide,luturi loessoide coluviale, succesiuni marno -nisipoase), pe forme de relief de vârstă relativă mai nouă. Din cauza conținutului scăzut de humus sunt soluri cu o fertilitate scăzută. b)Cernoziomuri decarbonatate formate pe substrate litologice alcătuite din succesiuni de marne lut -argiloase, depozite loessoide fin-nisipo-lutoase, pe interfluvii înguste, pe pante mijlocii înclinate. Este solul cel mai răspândit, cu o fertilitate apropiată de a cernoziomului levigat slab degradat textural. 3) Solurile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
soluri cu o fertilitate scăzută. b)Cernoziomuri decarbonatate formate pe substrate litologice alcătuite din succesiuni de marne lut -argiloase, depozite loessoide fin-nisipo-lutoase, pe interfluvii înguste, pe pante mijlocii înclinate. Este solul cel mai răspândit, cu o fertilitate apropiată de a cernoziomului levigat slab degradat textural. 3) Solurile de pantă - specifice proceselor de solidificare de pe pantele sculpturale accentuate, cuprind următoarele subtipuri: a) Soluri de pe pante frământate de alunecări, între care se deosebesc: - lăcoviști calcaroase de pantă, puse în evidență de vegetația higrofită
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
solurile întâlnite în cale, salinizându-le. b) Solurile de pe pante fără alunecări. Formarea solului a fost împiedicată prin scurgerea apei la suprafață,iar solul încearcă să se formeze sub protecția rădăcinilor gramineelor de stepă. Pe pante mai slabe sunt răspândite cernoziomurile de pantă, cu o morfologie mai păstrată iar pe cele mai înclinate sunt cernoziomuri în formare, în diferite grade de eroziune, plus roci la zi și soluri saline uscate de pantă. Din cauza acțiunii de spălare a apelor de șiroire și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a fost împiedicată prin scurgerea apei la suprafață,iar solul încearcă să se formeze sub protecția rădăcinilor gramineelor de stepă. Pe pante mai slabe sunt răspândite cernoziomurile de pantă, cu o morfologie mai păstrată iar pe cele mai înclinate sunt cernoziomuri în formare, în diferite grade de eroziune, plus roci la zi și soluri saline uscate de pantă. Din cauza acțiunii de spălare a apelor de șiroire și din cauză că CO3Ca este răspândit peste tot,solurile de pe pante au o evoluție întârziată . 4
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
unor doze de 50 kg N/ ha producția crește cu 17% iar la o doză de 100 kg/ha sporul de producție poate ajunge la 43% (MC KENZIE B.A., HILL G.D., 1995). Fertilizarea efectuată în Ucraina pe un sol cernoziom, cu 300 kg/ha fosfor, a realizat un spor de producție de 750 kg/ha (BUGAI S., 1963). Fertilizarea numai cu potasiu grăbește înfloritul și sporește numărul frunzelor cu influență în producție mai ales prin mărirea procesului de fotosinteză (SHARMA
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]