799 matches
-
aminte de ei fără nu să-i hulim". Tot înainte de a depune darurile prețioase pe mormânt se ține parastas de pomenire și se cântă frumosul imn a lui Ștefan cel Mare esecutat de corul teologic. Cu ocaziunea așăzărei darurilor se cetesc cu glas tare toate inscripțiunile de pe ele. În fine trebuie să amintim că la toate momentele mai solemne din cursul serbărei se trăgeau clopotele dimpreună cu Bugea și se dau mai multe rânduri de salve, care toate împreună împrumutau serbărei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
față; și eu, preot Luca, am scris zisa lor și martur”. - preotul Mihai este de față la o vânzare de loc în 1820, iar când iscălește, face precizarea: „Eu, preot Mihai, răzăș de moșii, iar nu ogrădaș, nu le-am cetit zapisu și, cerându-mă să mă iscălesc, am iscălit, dar la tocmala lor n-am fostu față”. Acest preot Mihai este din familia Hâncu. Mai apare și cu numele Mihalache Hâncu, iar Simion de mai târziu este urmașul său. Nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin care bărbații își ascundeau de fapt temerile cele mai intime, Jankin preferă „terfelogul” în locul consoartei sale reale, înlocuind plăcerea oferită de relația conjugală cu cea a lecturii. Târgoveața observă că soțul se delectează mai mult cu tainele literelor, „Mereu cetea în el spre desfătare” 396 , decât cu persoana ei, de aceea va distruge instrumentul 390 Ibidem. 391 Ibidem, p. 288. 392 Ibidem, p. 293. 393 Charles W. M. Hehebry, art. cit., p. 148. 394 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 293. 395
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
prin care bărbații își ascundeau de fapt temerile cele mai intime, Jankin preferă „terfelogul” în locul consoartei sale reale, înlocuind plăcerea oferită de relația conjugală cu cea a lecturii. Târgoveața observă că soțul se delectează mai mult cu tainele literelor, „Mereu cetea în el spre desfătare” 396 , decât cu persoana ei, de aceea va distruge instrumentul 390 Ibidem. 391 Ibidem, p. 288. 392 Ibidem, p. 293. 393 Charles W. M. Hehebry, art. cit., p. 148. 394 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 293. 395
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a fost imposant. El se compunea din participarea elevilor tuturor școalelor din orașul nostru, școalele primare, școalele secundare, școala normală cu drapelele lor. Cortegiul a pornit de la locuința decedatului din str. Școalei Centrale spre biserica Sf. Ilie, unde s-a cetit prohodul de către Protoereul județului, Părintele Econom I. Antonovici, înconjurat de clerul acelei biserici. Acolo a vorbit d-l Stroe Belloescu, arătând meritele defunctului și punând în relief viața sa de activitate din momentul când a venit în România și până la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Valahia și Moldova, p e la orele trei după miezul nopții, pornesc mai departe. Dar cum la trecerea Milcovului, care era granița dintre cele două țări, funcționarul de frontieră dormea, iar soldații de pază nu știa u „nici scrie, nici ceti”, trebuiră să aștepte până se sculă func țion arul, adică până „aproape de răsăritul soarelui.” Așa că, pe la 5 după amiază ajunseră la Bârlad, cinci poște depărtare de Focșani. Găzduiră la un han confortabil. „Orașul, ca mai toate târgurile moldovenești, este așezat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și apoi transpuse în română pentru transmiterea fermă a mesajului: "Nici regulile fără geniu, nici geniul fără o întinsă silință și studiere nu poate face mult și cine vrea a-și atinge scopul, adecă a fi poet lăudat, are să muncească cetind și învățând foarte mult și să fugă de desfrânări trupești și de vin." O formulare aproape identică a ideilor exemplificate prin aceleași trimiteri la Horațiu o întâlnim și la Timotei Cipariu în Elemente de poetică, metrică și versificație, tratat publicat
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mușchilor Era viguros? Umbla bine și mult? Obosea repede la mers? Obosea repede la muncă? Era îndemânatic la lucru? Era îndemânatică în gospodăria sa? Știa să danseze, știa să înoate? * Vorbirea Vorbea repede? Vorbea distinct? Vorbea bine? Era vorbăreț? Știa ceti? Scria a scrie? Știa să calculeze? Cânta? Avea voce pentru cânt? A învățat cântul? Îi plăcea să cânte? Cunoștea vreun instrument muzical? * Memoria Avea bună memorie? Își aducea aminte ușor fizionomiile? Ținea minte ușor numele oamenilor? Ținea minte ușor ariile
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de lângă pod) sau la Jules Laforgue nu rezistă. În erotica atât de personală din Furtună în Marea Serenității pare să fi lăsat urme Ion Vinea (nominalizat într-un fragment Despre certitudini): persistă amintirea Ioanei lui Vinea, fata care "nu știe ceti"; în Pelagră se aud vagi ecouri din Tristan Tzara: "Ți-am spus "Violaine" și tu nu ești "intelectuală" / și nu-nțelegi capriciul meu pedant și citadin". Într-un Madrigal răsturnat, o melancolie difuză, în modul unui Constant Tonegaru, înclină spre
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ceasuri din zi sau prăvălit trăsura și din acea struncinare: la 9 ciasuri din ziua aceea șau dat și sufletul soție me Paraschiva: cu care am vețuit piste 30 di ani. Cu lacrimi mă rog tuturor care după vremi veți ceti pi această sfîntă carte numită Mărgărit să ziceți Dumnezău so erti. Sau îngropat gioi la biserica ce veche, din Bănești a d-saie agăi Grigori Cananou". Mai alăturăm aici năstrușnica "precizare" pe care o face Augustin Z. N. Pop: "Paraschiva
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
îmbogăți cunoștințele”. Cu acest prilej, al conferințelor, constată Eminescu „lipsa absolută de mijloace pedagogice, lipsa unei foi învățătorești în România”, faptul că învățătorii „cei mai buni chiar știu ceea ce au învățat în școală, mai mult nu... Ei n-au ce ceti, chiar dac-ar voi”. Un tablou deloc încurajator. Și nu acestea sunt cele mai importante dificultăți în calea desfășurării procesului de învățământ. Dorind să cunoască situația reală a școlilor din cele două județe, Eminescu începe în vara lui 1875 o
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Vasile Lupu”, la Pepiniera statului, la Școala de sericicultură. Apoi aria acestor momente educative s-a lărgit. În raportul său despre o excursie desfășurată în Bucovina și Neamț, profesorul C.V. Parja scrie: „Elevii au profitat sub raport intelectual și moral, cetind cu ușurință în dosarul fenomenelor ce li se prezentau adevărata cauză a lor și înrâurind asupra sufletelor lor chestiile de ordin sufletesc ce s-au prezentat în cursul excursiei”. În ce privește disciplina, ordinea, elevii au fost „de o bună cuviință excepțională
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a debutat prin munca cu cartea, iar prima realizare notabilă a fost biblioteca, alcătuită din donații (în primul rând ale inițiaților). În primul număr al Buletinului Căminului Cultural, Eugen Neculau scrie: „Pentru ca să deschidem în adevăr sătenilor gustul și dragostea de cetit, am hotărât să le împărțim în mod gratuit cărți potrivite, cu care să-și facă o mică bibliotecă”. În felul acesta au fost distribuite 59 de exemplare din Catehismul Creștinului ortodox, 97 din Cultul eroilor (donație preot D. Furtună), 38
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ca aceasta să nu se prindă, în timpul cînd i se coase să se țină cu mîna dreaptă de ceva. Să nu cîrpești pe cineva, că-i cîrpești mințile. Nu se mănîncă ceva uitat, că acela uită degrabă. Se crede că cetind cineva seara și punîndu-și cartea sub căpătîi nu va uita cele cetite. Mire Mirele e dator să nu se bărbierească pînă în sara de vedere. Mireasă Cînd vine mireasa acasă, ea nu se dă jos pînă nu vine soacră-sa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Femeia doritoare să aibă copii taie capetele buricului de la purceii unei scroafe care a avut purcei pentru prima dată, le fierbe în apă și apoi bea acea apă, și crede că, făcînd așa, va concepe cu siguritate. Femeile însărcinate să cetească în fiecare zi Visul Maicii Domnului, căci vor naște ușor și le vor trăi pruncii. Femeia însărcinată, ca să nască ușor, e bine să bea ceai de podbal* care a răsărit întîi primă vara. Ca o femeie însărcinată să facă lesne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fuștei* și ieși afară. De vei vedea animal ori om parte bărbătească, femeia va naște băiat; de vei vedea parte femeiască, va naște fată. Se crede că femeia care umblă prin sat imediat după copil, fără să-i fi fost cetit rugăciunea de curățire, pe ceea lume va umbla pe jăratec. Cînd se naște un băiat, de bucurie rîd și chiotorile de la casă, iar cînd se naște o fată, plîng. Copilul nou-născut pînă la șase săptămîni nu e bine ca mama
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
l-a iordănit Numele i-a pus İisus Hristos Domnul cerului Și-al pămîntului Și-al nostru al tuturor Și de-acum pînă-n vecie Mila Domnului vă fie. ” -// Trei crai de la răsărit Cu steau au călătorit. Și-au mers după cum cetim PÎnă la İerusalim. Acolo cînd au ajuns Lor steaua li s-a ascuns Lor ce le-a fost de Întrebat De nașterea de-mpărat. Unde s-a născut curînd Un crai mare bun și sfînt. După dînsul am plecat İară
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
râd. Atât viziunea din Povești, cât și cea din Amintiri din copilărie este una carnavalescă, rezultată în urma degradării lumii oficiale. "Prefața la poveștile mele e o parodie a unui prolog "cult": "Iubite cetitoriu. Multe prostii ăi fi citit de când ești. Cetește rogu-te și ceste și unde-i vede că nu-ți vin la socoteală, ié pana în mână și dă și tu altceva mai bun la iveală, căci eu atâta m-am priceput și atâta am făcut". Cuvintele sunt luate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
are loc în biserica parohială pentru a acorda o mai mare solemnitate actului ca atare. Preotul însărcinat cu efectuarea anchetei primește misiunea de a citi cartea de blestem tare și în auzul tuturor, „din porunca Sfinției Sale Părintelui Mitropolit s-au cetit această carte de blestem și cu groaznică afurisanie întru auzul tuturor vecinilor mahalagii sau preo țilordin mahalaua Brezoianul“. Ea este nenominală și se adresează tuturor celor care au văzut, au auzit, au aflat despre traiul celor implicați într-un proces
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este joc în existența lui. El și frații lui se joacă cu tatăl lor când acesta se întorcea ostenit de la muncă, căci vorba proverbului: ―dacă-i copil, să se joace; dacă-i cal, să tragă; și dacă-i popă, să cetească...Ei se joacă ―ca băiețiiluându-se la hârjoneală ―până ce era nevoită biata mamă să ne deie câteva tapangele la spinare-. Și tot o joacă este pentru copii tăierea porcului sau colindatul sau uratul de Anul Nou. Ce să mai vorbim despre
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de perfectă egalitate. Poate de aceea Ion Creangă a preferat termenul de poveste, mai aproape de întâmplările reale, celui de basm, în care fabulosul este preponderent. Interesantă este Prefața la Poveștile mele: Iubite cetitorule, Multe prostii ăi fi citit de când ești. Cetește, rogu-te, și ceste și unde-i vedă că nu ți vin la socoteală, iă pana în mână și dă și tu altceva mai bun la ivală, căci eu atâta m-am priceput și atâta am făcut. Autoriul Cea dintâi
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și din punctul de vedere al concepției romantice despre rolul poporului în istorie. 9 În studierea trecutului sublinia Mihail Kogălniceanu accentul trebuie pus pe respectarea adevărului, pe nepărtinire. Străduința nu era nou în istoriografia noastră, încă Grigore Ureche își propusese „cetind și la istorii streine”, „ca să putem afla adevărul, ca să mă aflu scriitoriu de cuvinte deșarte, ce de dreptate”. Tendința de a scrie adevărul era cu atât mai firească în cazul istoriografiei noastre, cu cât românii, datorită știutelor împrejurări, nu au
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și din punctul de vedere al concepției romantice despre rolul poporului în istorie. 9 În studierea trecutului sublinia Mihail Kogălniceanu accentul trebuie pus pe respectarea adevărului, pe nepărtinire. Străduința nu era nou în istoriografia noastră, încă Grigore Ureche își propusese „cetind și la istorii streine”, „ca să putem afla adevărul, ca să mă aflu scriitoriu de cuvinte deșarte, ce de dreptate”. Tendința de a scrie adevărul era cu atât mai firească în cazul istoriografiei noastre, cu cât românii, datorită știutelor împrejurări, nu au
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Le Goff, op. cit., p. 133. 22 G. de Lagarde, La structure politique et sociale de l'Europe au XIIIe siècle, p. 95. 23 Ibidem, p. 98. 24 În acest sens: O. Brunner, I diritti di liberta nell'antica societa per ceti, în vol. Per una nuova storia costituzionale e sociale, a cura di Pierangelo Schiera, Milano, 1970, pp. 201-204; Idem, Feudalesimo. Un contributo alla storia del concetto, în vol. cit., p. 109; Idem, Il problema di una storia sociale europea, în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
îl interesa mai mult. În plus, dorința acoperirii cvasi-exhaustive a unei arii de interes este dublată de eficiența "metodologiei lecturii" există o mare diferență, ca efect de asimilare, între citirea unei cărți și conspectarea ei. Cât pentru lectură, el nu cetea în înțelesul obicinuit al cuvântului, pentru ca să-i treacă timpul, ci studia spre a se dumiri. Nu e ramură de știință pentru care el n-avea, cum zicea, o particulară slăbiciune, și când se-nfigea odată în vreo chestiune, cetea un
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]