376 matches
-
Dacă nu ar fi fost adunate aici reședința regală, a ministerelor și a Parlamentului, Roma, ca activitate industrială, bancară și chiar intelectuală, ar fi părut o sucursală a marilor centre din nord. Agro romano nu mai era deșertul contemplat de Chateaubriand. Vedeai aici gospodării prospere înconjurate de eucalipți, dar din punct de vedere administrativ Roma se afla tot în zona "malarică": imediat ce ajungeai pe dealurile Sermoneta și Piperno spre Terracino, apa stătută a mlaștinilor Pontice luceau în stufărișul cîmpiei; iar cazurile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o atestare a vanității lucrurilor omenești, chiar după 25 de ani de Pontificat. Vacanța tronului a deschis Conclavul, al cărui Mareșal vigilent era Principele Chigi (astăzi Mare Maestru al Ordinului de Malta). Revedeam cu toții în imagini directe ceea ce citisem în Chateaubriand și vechile cronici. Amestecați în mulțimea de mașini și oameni ce umpleau vasta piață a Sfîntului Petru, priveam la acoperișul Capelei Sixtine așteptînd "sfumata" firul albăstrui, abia vizibil, ieșind dintr-un burlan îndoit, al fumului ce rezulta din arderea buletinelor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Rădulescu (1802-1872). Trecând peste activitatea lui politică, vom observa că a fost un puternic cultural. Eliade, autodidact prin forța lucrurilor și un mare devorator de cărți, a tradus mult și a pus pe alții să traducă. Voltaire, Marmontel, J.J. Rousseau, Chateaubriand, Lamartine, Dante, Ariosto, Torquato Tasso, Byron, aceștia sunt autorii preferați, la care se adaugă alții, unii dintre cei mai obscuri. În 1846 scriitorul își propunea să publice o "bibliotecă universală", în a cărei secție filozofică găsim anunțați pe Platon, Aristot
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Alecsandri. Exonerat de obligația metrică și de gravitatea lirică, scriitorul își revarsă în pură divagație toate darurile sale amabile: umor, pictură, înlesnire orientală de narator. Neavând invenție, el înclină spre jurnalul de călătorie, gen atunci la modă, ilustrat de Chateaubriand și de Lamartine, pe care, în lipsa marelui sentiment geografic, îl interpretează în sensul lui Al. Dumas și Ed. About. Cu ochiul unui desenator pasionat de detalii inedite, surprinzând exoticul fără a-l transfigura, Alecsandri are predispoziția statornică, de categoria spiritului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
epică. Un abate francez De Marenne trece prin Moldova și are prilejul de a vedea noul eden. Pe abate îl surprind în primul rând sublima singurătate a priveliștilor, raritatea omului. Moldova e o Americă virgină ca aceea din Athala de Chateaubriand. Îl mai uimesc mijloacele rudimentare de trai, bucătăria savantă (zeamă de găină, sarmale, claponi în țiglă, plăcinte și ulcioare cu vin vechi). În Nunta domniței Ruxanda domină același element euforic. Gonit din scaun, într-o poiană, măria-sa Vasilie-vodă bea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
au luat drept un exemplu viu de moarte prin alienare-moarte prematură în plin geniu orbitor [Alvarez 1972]. Tinerețea și poezia și moartea deveneau sinonime, fiecare dintre acestea fiind glorificate în scrierile lui Novalis și Jean Paul în Germania, René de Chateaubriand și Alphonse de Lamartine în Franța, și John Keats și Percy Bysshe Shelley în Anglia. Keats a murit în 1821 la vîrsta de 25 de ani, Shelley în anul următor la 29 de ani, iar Lord Byron, doi ani mai
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
care i se va Împotrivi, refugiindu-se tocmai În locul pe cale de a-și pierde „geniul”, Îsi va demonstra prin aceasta adeziunea la modernitate. Îi vom găsi astfel printre antimodernii lui Compagnon alături de Joseph de Maistre și de Rland Barthes, pe Chateaubriand, pe Renan, pe Bloy, pe Paulhan și pe Gracq. Un singur lucru ascunde - pe jumătate doar - autorul Demonului teoriei: inspirația barthesiană a noțiunii de „antimodern”. Este vorba despre tînărul Roland Barthes, fascinat În anii ’40 de autorul Considerațiilor inactuale. Pe
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la un loc propensiuni anarhiste și etica arsitocratică: ei sînt adevărații liberali, scrie Compagnon, moderni față de monarhiștii care-i precedă și retrograzi față de religionarii lui 1789 și, mai ales, 1793, „În mod ideal republicani și În mod istoric legitimiști”, ca Chateaubriand. În fine, reformiștii sînt monarhiștii constituționali, moderați. Compagnon Îi afecționează cel mai mult pe reacționari, În primul rînd datorită unei trăsături - ilustrată bine de estetica și de stilistica pe care le practică - pe care am putea-o numi „paradoxalism” (moștenită
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ficțiunii”, Queneau, Vian și, Yourcenar, Albert Cohen și, desigur, Julien Gracq, unul din marii singuratici ai literelor franceze. Lor le repugnă ideologia, ei sînt cei care cred În valoarea impusă prin stil individual, se reclamă de la clasici precum Stendhal, Flaubert, Chateaubriand, Breton. Iar dacă e să fie polemici, o fac, discret, condescendenți, avîndu-i În vedere pe prea avîntații contemporani adepți ai Noului Roman. PÎnă la capitolul care-l are În vedere, Viart Îi trece În revistă pe Georges Bataille, Klossowski, Blanchot
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
editura Dacia, prin efortul remarcabil al Yvonnei Goga, o specialistă În romanul poetic francez, profesoară la Universitatea Babeș-Bolyai), cu ocazia unei emisiuni televizate, “Caractères” (14 septembrie 1990) unde, prin farmec, inteligență, limpezime și profunzime, cucerește definitiv. Scriitorul său preferat este Chateaubriand, cel din Les Mémoires d’outre-tombe. Pentru că de la el a Învățat să descopere “capacitatea lirică a scriiturii [...].” Ca scriitor Îl interesează “cum să lege realul cu liricul, realul fiind desigur moartea.” (citez din articolul lui Michel Castaing, Jean Rouaud, le
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Folosind un instrumentar imagistic similar celui din pictura impresioniștilor, I. descinde într-o zonă de neliniște aproape firească, în care se întrevăd însă tensiuni mai adânci. Atras de literatura italiană și franceză, s-a aplecat ca traducător asupra operei lui Chateaubriand, preocupat fiind mai ales de latura ei educativă. SCRIERI: Piatra cu lilieci, Buzău, 1931; Cartea cu vise, Buzău, 1934; Siena, veche cetate a Fecioarei, Buzău, 1939; Florile Paștilor, Buzău, f.a. Traduceri: Chateaubriand, Martirii, pref. Gala Galaction, Buzău, 1944 (în colaborare
ILIESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287516_a_288845]
-
s-a aplecat ca traducător asupra operei lui Chateaubriand, preocupat fiind mai ales de latura ei educativă. SCRIERI: Piatra cu lilieci, Buzău, 1931; Cartea cu vise, Buzău, 1934; Siena, veche cetate a Fecioarei, Buzău, 1939; Florile Paștilor, Buzău, f.a. Traduceri: Chateaubriand, Martirii, pref. Gala Galaction, Buzău, 1944 (în colaborare cu A. Radu). Repere bibliografice: Al. Robot, Câteva volume de poezie, RP, 1934, 5069; Elena Vlădescu, Câteva note despre lirica d-lui Dem. Iliescu, „Crișul negru” (Beiuș), 1936, 1; Alex. Z. Ionescu
ILIESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287516_a_288845]
-
Martirii, pref. Gala Galaction, Buzău, 1944 (în colaborare cu A. Radu). Repere bibliografice: Al. Robot, Câteva volume de poezie, RP, 1934, 5069; Elena Vlădescu, Câteva note despre lirica d-lui Dem. Iliescu, „Crișul negru” (Beiuș), 1936, 1; Alex. Z. Ionescu, Chateaubriand, „Martirii”, „Tomis”, 1944, 10-12, 1945, 1-5; Caraion, Pălărierul, 183-203; Emil Niculescu, Dem. Iliescu, „Amphitryon” (Râmnicu Sărat), 1998, 8-9; Valeriu Nicolescu, Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I, București, 2001, 392-394. A.V.
ILIESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287516_a_288845]
-
a „vechilor noastre calendare”. În 1924, sub genericul Pagini dezgropate, poate fi citit un articol al lui G. Coșbuc având ca temă Simbolurile erotice în poezia populară. Volumul din 1927 conține tălmăciri din notele de călătorie în Canada ale lui Chateaubriand, iar în 1930, Constant Tonegaru semnează proza O înmormântare la bord. Interesul major îl reprezintă însă analizele de bilanț anual al vieții dramatice (artiști, spectacole, rezonanțe în presă) întreprinse de George Horia. Alți colaboratori: Grigore Trancu-Iași. D.B.
ALMANAH „ARGUS”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285263_a_286592]
-
a lui Bedros Horasangian se intitulează Prin București fără baston. În măsura în care literatura reprezintă un tip special de călătorie, volumul anului 1990 e consacrat nu „literaturii de călătorie”, ci literaturii și călătoriei. Sunt reunite, din nou, nume celebre ale literaturii universale: Chateaubriand, Goethe, Rimbaud, Günther Grass. Dintre autorii români, de menționat Mircea Malița, Bedros Horasangian și Romulus Rusan. La rubrica „Voiaj interior” pot fi citite proze de Mircea Horia Simionescu, Adriana Bittel, Cristian Teodorescu, Horia Bădescu, Mircea Diaconu, Nicolae Prelipceanu ș.a. Răzvan
ALMANAH „ROMANIA LITERARA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
1839 în corespondența sa, Maurice de Guérin scrie astfel tatălui despre dorința de întoarcere: Dacă aș putea să mă întorc în umila mea Itaca, să revăd perii lui Laerte și să-l recunosc pe tatăl meu la credionciosul Eumeu!" Și Chateaubriand se identifică cu Ulise când în Memoriile de dincolo de mormânt (Cartea 36, capitolul 11) el scrie: "Îmi dau seama acum că această parte a memoriilor mele nu e altceva decât o Odisee: Waldmünchen este Itaca; ciobanul este credinciosul Eumeu cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lectură dublă, una identificatoare, cealaltă critică operând într-o distanță mistificatoare, fără ca echilibru între cele două să fie afectat. Ironia lui Flaubert se găsește la toate nivelurile: în detalii mărunte (ca piticul care apare dintr-o prăjitură), în pastișarea lui Chateaubriand, a Memoriilor de dincolo de mormânt atunci când evocă panoplia armelor în camera tatălui, în parodierea procedeelor poveștii, în menționarea de elemente neverosimile (de exemplu, când se spune că sfântul Iulian merge în ajutorul Templierilor, deși se cunosc luptele îndârjite între Templieri
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
au criticat cartea citind-o cu ochii politologului sau ai istoricului. Eu nu sunt nici politolog, nici istoric. Sunt un specialist de literatură comparată, marcat profund de literatură și, înainte de toate, sunt poet. Fac politică în maniera în care Lamartine, Chateaubriand sau Victor Hugo au făcut politică. Premiul de Literatură Francofonă „Benjamin Fondane“ De trei ani, pe 20 martie, Ziua Internațională a Francofoniei, România acordă, prin intermediul ICR Paris, Premiul Internațional de Literatură Francofonă „Benjamin Fondane“ unui scriitor de limbă franceză, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
MELEAGURI NATALE Amintirile noastre din copilărie se păstrează toată viața și nu dispar nici la bătrânețe. Ne apare mereu în minte locuința părintească, oamenii, natura și viețuitoarele din împrejurimi. La întrebarea: ce fel de legături ne înlănțuie de locul nașterii?, Chateaubriand a răspuns astfel: "E poate zâmbetul mamei, al tatii, al unei surori, sau poate amintirea bătrânului dascăl, a prietenilor din copilărie, sau împrejurările cele mai simple: un câine care latră în curte, o privighetoare care s-a întors ca și
Meleaguri natale. In: Curierul „Ginta latină” by Chiril Popescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2245]
-
1) prahoveană reproduce un surprinzător interviu luat de Jean-Louis Tallon în aprilie 2002 lui André Makine. Întrebat ce scriitori i-au plăcut ori l-au influențat, Makine începe cu... Pierre Loti, Romanul unui copil, în care vede, ca și în Chateaubriand, un precursor al lui Proust. Nu l-a pasionat Voltaire, nici Mallarmé („obscur și impenetrabil”), nici Michaux. E de acord ca intriga să fie polițistă într-un roman (cazul Dostoievski), dar romanul polițist ca atare i se pare „suspect”, deși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13127_a_14452]
-
II, Ed. du Seuil, Paris, 1969; 8. Genette, G., Figures III, Ed. du Seuil, Paris, 1972; 9. Genette, G., Palimpsestes - La Litterature au second degre, Ed. du Seuil, Paris, 1982; 10. Milner, M.; Pichois, C., Histoire de la litterature francaise - De Chateaubriand a Baudelaire, Paris, Garnier-Flammarion, 1996; 11. Raymond, M., De la Baudelaire la suprarealism, (trad. rom.), Univers, București, 1970; 12. Sabatier, R., Histoire de la poesie francaise, Albin Michel, Paris, 1982 - 1988; 13. Ubersfeld A., Lire le theâtre, Paris, Belin, 1996. C. Didactica
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
II, Ed. du Seuil, Paris, 1969; 8. Genette, G., Figures III, Ed. du Seuil, Paris, 1972; 9. Genette, G., Palimpsestes - La Litterature au second degre, Ed. du Seuil, Paris, 1982; 10. Milner, M.; Pichois, C., Histoire de la litterature francaise - De Chateaubriand a Baudelaire, Paris, Garnier-Flammarion, 1996; 11. Raymond, M., De la Baudelaire la suprarealism, (trad. rom.), Univers, București, 1970; 12. Sabatier, R., Histoire de la poesie francaise, Albin Michel, Paris, 1982 - 1988; 13. Ubersfeld A., Lire le theâtre, Paris, Belin, 1996. C. Didactica
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
La Ville-aux-Dames + + + Neuillé-Pont-Pierre + + + Noyant + Reignac + + Richelieu + + Villeperdue + Isère - 38 Beaurepaire + + + Salaise-sur-Sanne + + + Voreppe + Jură - 39 Chemin + + + Landes - 40 Saint-Vincent-de-Paul + + + Haut-mauco + + + Solférino + + + Loir-et-Cher - 41 Blois + + + Mer + + + Mondoubleau + Montoire-sur-le-Loir + + + Ouzouer-le-Marché + + Saint-Firmin-des-Prés + + + Saint-Romain + + + Villefranche-sur-Cher + + Loire - 42 Feurs + Haute-Loire - 43 Brioude + + Le Puy + + + Loire-Atlantique - 44 Chateaubriand + + + Loiret - 45 Artenay + + + Beaugency + + + + Chalette + + + + Courtenay + Nogent-sur-Vernisson + + Ormes + + + Patay + + Pithiviers + + + Poilly-lez-Gien + Lot - 46 Cahors + + Lot-et-Garonne - 47 Nérac + + + Marmande + + + Penne- d'Agenais + + + Maine-et-Loire - 49 Écouflant + + Montreuil-Bellay + + + Saint-gemme-d'Andigné + + Noyant + Marne - 51 District urbain de Châlons-sur-Marne/Nuisement-sur-Coole + + Fère-Champenoise + + Pringy + + + Reims + + Sézanne + + + Val-des-Marais
jrc3473as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88632_a_89419]
-
mai renumite și mai frumoase ale epocii sale. Avea un salon în care se întâlneau realiștii, partizanii restaurației Bourbonilor și cei care i se opuneau lui Napoleon și era frecventat de intelectali ca Jacques-Louis David, Benjamin Constant sau François-René de Chateaubriand. Din cauza faptului că avea relații cu scriitori antimonarhici, a fost exilată în cele din urmă de Napoleon. Când a fost realizat acest tablou, Juliette Récamier avea vârsta de 23 ani. Comandându-și portretul, i-a scris pictorului: " Dacă este vorba
Portretul doamnei Récamier () [Corola-website/Science/300192_a_301521]
-
de Saint-Simon, ale cărui „Mémoires” (acoperind perioada dintre 1690- 1723) sunt faimoase pentru portretele personajelor sale și oferă o sursă neprețuită de informații de la curtea lui Louis al XIV-lea. Un alt mare memorialist francez a fost François-René, viconte de Chateaubriand, care și devotat ultimii ani din viață scrierii unei cărți intitulate "Mémoires d'outre-tombe" (1849-50; "Memorii de dincolo de mormînt"). În secolul al XX-lea mulți șefi de state sau lideri militari și-au descris experiențele în memorii. Printre acestea figurează
Memorii () [Corola-website/Science/299141_a_300470]