KorAP: Find »[drukola/base=chelner & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...98 >

2,433 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

la vale, la un i.a.s. Ideea a rămas frumoasă! Îmi pare rău. Cînd mă uit la planșeta pe care stă ansamblul, închid ochii, aud liniștea creației din interior, apoi privesc alături, la planșele cu detalii: sală de mese, chelneri grăbiți, pahare, băutură, limbi amestecate, plescăituri, rîgîituri, ochi beți urmărind ospătarele, fufe etalîndu-și goliciunea, camere cu regim de hotel, uși trîntite, zgomot de mașini... Cînd pleci? întreabă directorul, dornic s-o termine. Mulțumesc de cafea! arată arhitectul spre masă, ridicîndu-se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
sau... Cine se mai încumetă pe vremea asta?! Hai înăuntru. Nu. Trebuie să ajung ! se îndîrjește Dorin. Ușa restaurantului a fost deschisă, iar pasagerii au dat buzna înăuntru, căutîndu-și locuri la mesele în dezordine, în sala plină de frig. Somnoros, chelnerul care a deschis merge la soba mare cu cuptor din sală și aruncă în vatră un braț de lemne, peste care toarnă petrol dintr-o sticlă și scapără un chibrit. Lîngă el, tot somnoroasă, apare o femeie care-și îmbracă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Lîngă el, tot somnoroasă, apare o femeie care-și îmbracă din mers halatul alb, pătat de ulei la poale. Șoferul și cei doi se salută prietenește. Pavel și grăsuna lui mai sînt? întrebă șoferul. Sînt. Cum să plece?! se miră chelnerul, pregătindu-se să-și ia locul dincolo de bar. Du-te, Sultano, și trezește-i. Zilele astea era vorba să închidem. Cu ce vă servim? întrebă spre cel din fața lui. Să dau un telefon arată profesorul spre receptorul luat deja de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
șofer să ceară autogara. Țuică este? întreabă Mircea Emil, împingîndu-și spre ceafă, cu vîrful arătătorului, pălăriuța. Ai impresia că sîntem bodegă? Eu n-am decît impresii de călătorie și ceva bani. Și eu, mai ieftin, am un lichior îi arată chelnerul o sticlă, intimidat de scăpărarea unui surîs bătăios pe buzele clientului. Mircea Emil arată cu degetul spre gura unui pahar de-un sfert, în care chelnerul toarnă, oprindu-și apoi prețul din bancnota întinsă. Mersi, șeri! exclamă clientul, așezînd paharul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
de călătorie și ceva bani. Și eu, mai ieftin, am un lichior îi arată chelnerul o sticlă, intimidat de scăpărarea unui surîs bătăios pe buzele clientului. Mircea Emil arată cu degetul spre gura unui pahar de-un sfert, în care chelnerul toarnă, oprindu-și apoi prețul din bancnota întinsă. Mersi, șeri! exclamă clientul, așezînd paharul gol pe tejghea, luîndu-și restul. Auzi, Ovidiule, spune șoferul în șoaptă chelnerului te rog, nu mi-i îmbăta că n-am chef să iau oameni beți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Mircea Emil arată cu degetul spre gura unui pahar de-un sfert, în care chelnerul toarnă, oprindu-și apoi prețul din bancnota întinsă. Mersi, șeri! exclamă clientul, așezînd paharul gol pe tejghea, luîndu-și restul. Auzi, Ovidiule, spune șoferul în șoaptă chelnerului te rog, nu mi-i îmbăta că n-am chef să iau oameni beți la bord. Taci, mă Andrei, că am și eu niște resturi... Ți-i las aici, să știi! Ia te uită! Fă-o pe șefu la tine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
uneori prelung vreunei afirmații făcute în gînd. Lazăr își bagă geanta cu afișe sub masă și merge la bar: Salut, stimate domn! O vodcă mică dacă ții la mine. N-am nici mare, poți să-mi fii și frate răspunde chelnerul. Atunci, o țuică de prune, să ne simțim ca acasă. Nu ținem. Sigur, aici e restaurant de lux. Fratele meu omul, dă-mi un rom și-o să mă închipui naufragiat în Jamaica. L-am terminat. Păi atunci, fratele meu omul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
rom și-o să mă închipui naufragiat în Jamaica. L-am terminat. Păi atunci, fratele meu omul, mă las de băut. Pot să-mi încerc și eu norocul? arată spre telefonul pe care tocmai îl lasă pe tejghea profesorul. Poftim încuviință chelnerul. Ce mai faci, Lazăre? îi surîde profesorul. Combat misticismul, afirmînd că n-am înviat din morți, conform Scripturii. Alo, centrala! Vă rog, o convorbire cu Valea Brândușelor, taxă inversă: doi-doi-unu-opt-trei. Lazăr e numele meu. Da, aștept. Mulțumesc! Închide telefonul și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
femeie scurtă și grasă, urmată de soțul ei, Pavel, un bărbat într-un pulover pe gît, cu dungi mari, colorate strident. Se salută cu Andrei, apoi hotărăsc să aprindă plita și să ia comenzi de la mese. Telefonul începe să sune. Chelnerul ridică receptorul, ascultă vocea expeditivă a centralistei, apoi face semn profesorului, trăgînd cablul de sub tejghea, să poată profesorul merge mai spre capătul barului, să vorbească în liniște. Alo, o sută zece, te rog! strigă profesorul în receptor. Cum cine sînt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
trăgînd cablul de sub tejghea, să poată profesorul merge mai spre capătul barului, să vorbească în liniște. Alo, o sută zece, te rog! strigă profesorul în receptor. Cum cine sînt?! Rămîi pe fir și-ai să afli! Pentru că cei adunați în jurul chelnerului vorbesc tare, toți odată, profesorul se retrage cît poate spre bucățica de perete dintre bar și sobă, astupîndu-și cu palma urechea liberă, insistînd să fie găsit măcar unul din cei căutați. Atît a costat convorbirea spune el, întinzînd zece lei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
vorbesc tare, toți odată, profesorul se retrage cît poate spre bucățica de perete dintre bar și sobă, astupîndu-și cu palma urechea liberă, insistînd să fie găsit măcar unul din cei căutați. Atît a costat convorbirea spune el, întinzînd zece lei chelnerului, imediat ce lasă receptorul. Ei? întreabă cîțiva spre profesor, în timp ce alții, aflați pe la mese, vin în grabă să audă mai bine. N-am găsit pe cine trebuia, cred că-i plecat la București, dar am vorbit cu alții. Vor veni! Cred

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
trebuie să fiu la Combinatul Chimic "Valea Brîndușelor", apoi la fabrica de confecții... Și despre ce conferențiați, dom' profesor? întrebă Lazăr, mergînd spre telefon. Vino și-ai să afli. Dă-mi și mie un vin arată profesorul o sticlă, iar chelnerul o și desface bucuros. Dacă le-ați ține conferința prin telefon, vorbele dumneavoastră i-ar pătrunde și, pătrunși, vor porni mai repede la drum. Mă iertați strînge Lazăr din umeri, înțelegînd din privirile celor adunați în jur că gluma lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
dumneavoastră i-ar pătrunde și, pătrunși, vor porni mai repede la drum. Mă iertați strînge Lazăr din umeri, înțelegînd din privirile celor adunați în jur că gluma lui e deplasată, așa că se îndreaptă spre capătul celălalt al barului, unde e chelnerul. Mă duc să rad o vodcă. A, am uitat că n-au vodcă, da' nu face nimic, tot am zis eu că mă las. Auzi, fratele meu omul, spune spre chelner m-am lăsat de băut. Și ce-mi spui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
se îndreaptă spre capătul celălalt al barului, unde e chelnerul. Mă duc să rad o vodcă. A, am uitat că n-au vodcă, da' nu face nimic, tot am zis eu că mă las. Auzi, fratele meu omul, spune spre chelner m-am lăsat de băut. Și ce-mi spui mie? îl întrebă chelnerul. Ca să știi și să nu contezi pe mine la realizarea planului. Grupul din apropierea telefonului începe să se împrăștie, fiecare ocupîndu-și locul la masă, așteptînd chelnerii să le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
rad o vodcă. A, am uitat că n-au vodcă, da' nu face nimic, tot am zis eu că mă las. Auzi, fratele meu omul, spune spre chelner m-am lăsat de băut. Și ce-mi spui mie? îl întrebă chelnerul. Ca să știi și să nu contezi pe mine la realizarea planului. Grupul din apropierea telefonului începe să se împrăștie, fiecare ocupîndu-și locul la masă, așteptînd chelnerii să le ia comenzile. Recunoscîndu-l pe actor, profesorul îi întinde mîna și-l întreabă ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
spune spre chelner m-am lăsat de băut. Și ce-mi spui mie? îl întrebă chelnerul. Ca să știi și să nu contezi pe mine la realizarea planului. Grupul din apropierea telefonului începe să se împrăștie, fiecare ocupîndu-și locul la masă, așteptînd chelnerii să le ia comenzile. Recunoscîndu-l pe actor, profesorul îi întinde mîna și-l întreabă ce caută la drum. Cînd află că e vorba de niște filmări, sus în munte, face un gest larg: Da-da, iată un lucru util; cinematograful

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
pe toată lumea precizează actorul. Ești de acord? Înainte de-a se așeza, Iulian Barbu ia teancul de ziare și i-l întinde: Nu scrie nicăieri de nici un asasinat, poftim, citește-le. Nu, mulțumesc. Ai spus "mulțumesc"? Mă simt măgulit. Tovarășe chelner! strigă scurt, încet, dar autoritar. Da, vă rog! se întoarce Ovidiu spre actor. A, vă salut! Parcă... Nu parcă, ci sigur! confirmă actorul, intuind că a fost confundat ori, poate, recunoscut. Cu ce vă servim? Doamna mai întîi face un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
rog! se întoarce Ovidiu spre actor. A, vă salut! Parcă... Nu parcă, ci sigur! confirmă actorul, intuind că a fost confundat ori, poate, recunoscut. Cu ce vă servim? Doamna mai întîi face un gest politicos Iulian, așezîndu-se. Doamnă, se înclină chelnerul avem pui la tavă, cașcaval, ouă la capac... Aș vrea o jumătate de... începe femeia să spună, dar vocea ei fermă e frîntă brusc de trecerea unui gînd, care o face să-și deschidă poșeta și să privească înăuntru, de unde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
jumătate de... începe femeia să spună, dar vocea ei fermă e frîntă brusc de trecerea unui gînd, care o face să-și deschidă poșeta și să privească înăuntru, de unde scoate un antinevralgic. Un pahar cu apă spune scurt. Mda murmură chelnerul nemulțumit, gata să fie ironic, dar se abține întîlnind privirea actorului. Dumneavoastră? O jumătate de pui la tavă. Ce fel de vin? Grasă de Cotnari, sticle de șase sute de grame. Vă aduc? Nu. Un pahar cu apă. Ca doamna. Chelnerul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
chelnerul nemulțumit, gata să fie ironic, dar se abține întîlnind privirea actorului. Dumneavoastră? O jumătate de pui la tavă. Ce fel de vin? Grasă de Cotnari, sticle de șase sute de grame. Vă aduc? Nu. Un pahar cu apă. Ca doamna. Chelnerul înclină privirea, semn că a înțeles și se îndreptă spre ușa bucătăriei, dar, în dreptul sobei, face un pas în stînga, lîngă fata care continuă să se îmbete de plăcerea focului. Domnișoara dorește ceva? Mulțumesc, nu întoarce fata privirea. Avem și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
și se îndreptă spre ușa bucătăriei, dar, în dreptul sobei, face un pas în stînga, lîngă fata care continuă să se îmbete de plăcerea focului. Domnișoara dorește ceva? Mulțumesc, nu întoarce fata privirea. Avem și cafea naturală, să știți o asigură chelnerul, înclinîndu-se, pornind spre bucătărie, unde Mihaela, bucătăreasa, pe cît de scurtă și de grasă, pe atît de ageră, se învîrte pe lîngă plită, întreținîndu-se cu șoferul, care soarbe dintr-o cană plină cu cafea aburindă. Încă trei jumătăți de pui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
pe unul că doarme întins pe trei scaune, cu pălăriuța așezată pe ochi, se oprește lîngă el și-l atinge: Domnul dorește ceva? Mircea Emil saltă foarte puțin pălăria, să-l vadă cu un ochi: Să fiu lăsat să dorm. Chelnerul își vede urgent de drum, amintindu-și surîsul bătăios. Cînd ajunge lîngă Lazăr, se apleacă ceremonios: Fratele meu omul dorește ceva? Ce-mi poți da de șase lei și cincisprezece bani? Sfaturi. Lazăr scoate mîna din buzunar și răstoarnă banii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
banii pe masă: Te ascult. În ce domeniu? Filosofie. Ce teorie trebuie să adopt ca să-mi treacă de foame? Ține cont: azi, la prima oră, am băut doar o gură de cafea, și-aceea în fugă. Fratele meu omul, înclină chelnerul capul într-un gest cucernic o carte de rugăciuni ți-ar prinde foarte bine. Rugăciuni pentru postul mare. Lazăr se uită lung în ochii chelnerului în timp ce degetele mîinii drepte se joacă nervos cu brățara ceasului scos între timp de pe mîna

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
am băut doar o gură de cafea, și-aceea în fugă. Fratele meu omul, înclină chelnerul capul într-un gest cucernic o carte de rugăciuni ți-ar prinde foarte bine. Rugăciuni pentru postul mare. Lazăr se uită lung în ochii chelnerului în timp ce degetele mîinii drepte se joacă nervos cu brățara ceasului scos între timp de pe mîna stîngă. Chelnerul surîde scurt, aprobator, observînd marca ceasului, gîndindu-se că-l va putea scoate la un preț de nimic. În lipsa cărții de rugăciuni, spune Lazăr

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
într-un gest cucernic o carte de rugăciuni ți-ar prinde foarte bine. Rugăciuni pentru postul mare. Lazăr se uită lung în ochii chelnerului în timp ce degetele mîinii drepte se joacă nervos cu brățara ceasului scos între timp de pe mîna stîngă. Chelnerul surîde scurt, aprobator, observînd marca ceasului, gîndindu-se că-l va putea scoate la un preț de nimic. În lipsa cărții de rugăciuni, spune Lazăr, trăgîndu-și înapoi ceasul pe mînă -, căci nu mi-nchipui să țineți așa ceva, deși într-una din camere

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]