1,478 matches
-
imaginile inserate astfel: Imaginea crizanteme 1.jpg, lățime 300 pixeli, înălțime 300 pixeli, aliniată în stânga paginii, spațiu inserat în partea de sus și jos a imaginii 10 pixeli, spațiu inserat în stânga și dreapta imaginii 100 pixeli, imagine încadrată de un chenar de grosime 10 pixeli Imaginea crizanteme 2.jpg, lățime 600 pixeli, înălțime 400 pixeli, aliniată centrat în raport cu textul scris cu dimensiune 6 Cele mai frumoase flori, spațiu inserat în partea de sus și jos a imaginii 10 pixeli, spațiu inserat
APLICAŢII PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUAREA COMPETENŢELOR DIGITALE by PAULA MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/324_a_604]
-
imobilizată la pat multă vreme, P. continuă să scrie și să publice monografii, cât și culegeri de eseuri în care meditează asupra relațiilor dintre artă, consumator și societate, asupra rolului sacrului și asupra condiției umane, văzând lumea din jur prin „chenarul geamului”, din perspectiva gânditorului și intelectualului solitar, frustrat de bucuriile vieții obișnuite, nu și de acelea ale contemplației și reflecției filosofice. Reconstituirea unor evenimente culturale și portretizarea unor personalități se face în manieră eseistică și denotă erudiție, inteligență. SCRIERI: Eleonora
PURICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289068_a_290397]
-
Reconstituirea unor evenimente culturale și portretizarea unor personalități se face în manieră eseistică și denotă erudiție, inteligență. SCRIERI: Eleonora Romanescu, Chișinău, 1983; În fața formulelor de veșnicie, Chișinău, 1986; A patra dimensiune (în colaborare cu Vlad Zbârciog), Chișinău, 1991; Lumea în chenarul geamului, București, 1996; Pasărea în alertă, Chișinău, 1998; Arca lui Noe, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Lumea privită prin geam, LA, 1995, 38; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 208. M.C.
PURICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289068_a_290397]
-
figurează ca redactor-șef, funcția fiind preluată de Gabriel Chifu. De la numărul 4/1991 se reduce formatul publicației, care se tipărește în condiții mai modeste. Explicația se găsește în numărul 12/1991, când în articolul Moartea culturii române, încadrat în chenar negru, este acuzată scumpirea peste măsură a hârtiei și a manoperei tipografice și se anunță că „revista își suspendă apariția până la decizia Guvernului de a sprijini cultura națională”. R. reapare în 1993, editată de Uniunea Scriitorilor și Fundația Ramuri, cu
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
Sergiu Matei Nica, iar cea plastică de Șt. Danu și Gh. Bezviconi. În câteva numere Elena Alistar semnează un eseu despre mișcarea feministă din Basarabia. Rubrici: „Vitrina cărții basarabene”, „Profiluri literare”, „Eșarfe”, „Sub semnul spiritului”, „Portrete în cărbune”, „Opinii, efigii, chenare...”, „Muguri”, „Colțul feminin”, „Din literatura străină”, „Poeți tineri bucovineni”. Din decembrie 1938 până în iunie 1940 redactorii de aici își vor continua activitatea la revista „Itinerar”. L.Cr.
POETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
stare să privim în întregime și cu atenție două lucruri în același timp - fie ele mari sau mici - chiar dacă se află unul lîngă altul și se ating. Dacă însă despărțim aceste obiecte și le înconjurăm pe fiecare cu cîte un chenar negru, atunci, pentru a-l privi pe unul dintre ele cu luare-aminte, trebuie să-l excludem pe celălalt din cîmpul conștiinței noastre. Ce se petrece într-un caz asemănător, la o balenă? E adevărat că amîndoi ochii ei acționează simultan
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
noutatea este ajutorul ce li-l dă Partidul muncitorilor și «brațul de tovarăș grabnic» din Răsărit, adevărurile ce se slovenesc acum din cartea proaspăt Învățată: «A.B.C.D.E. - până-n hău, departe, silabisea satul buchiile din carte, inima chirilică În roșu-i chenar prindea să Învețe nou abecedar». Orânduirea nouă - a muncitorilor, În care stau scrise drepturile celor ce muncesc - aceasta este pecetea primăverii neamului nostru. Dan Deșliu o definește clar: În primăvara asta, cea dintâi, puserăm beznelor tuturor căpătâi și rânduirăm pravilă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lipsuri cu arma autocriticii, trebuie să ajute universitățile În creșterea de cadre noi de specialiști, care să poată asigura dezvoltarea mai departe a acestei științe”. Campania Împotriva cosmopolitismului se extinde și asupra altor științe. Contemporanul 79 publică 5 pagini, În chenar roșu, gros Expunerea președintelui Academiei R.P.R., prof. Traian Săvulescu referitoare la „poziția cosmopolită, antipatriotică și antiștiințifică” a Revistei de Oftalmologie, precum și Raportul secției de științe medicale a Academiei R.P.R. la problema În discuție. Pe scurt reiese că: În cele două
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care alcătuiesc documentația tehnică în construcția de mașini, având forma din figura 8 și dimensiunile reglementate prin SR ISO 7200. El servește la identificarea desenului și a modificărilor operate pe acesta, amplasându-se în colțul din dreapta jos al formatului, pe chenar, în poziția de citire obișnuită a reprezentării. La trasarea indicatorului se folosește linia continuă groasă (A) și linia continuă subțire (B). Cu ajutorul acestor linii, sunt delimitate o serie de căsuțe, care se completează potrivit recomandărilor din Piesă tip arbore solicitată
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
Buzdugan apar antologate de B.-H. în 1942. Lasă ea însăși câteva traduceri (remarcate), din François Villon, Paul Valéry, Petöfi, Robert Browning. Tentată poate la o reevaluare (boala de cord îi anunța sfârșitul), își editează, în același an, întâia carte: Chenar pe marginea războiului, jurnal sensibil ce exorcizează spaime de dincoace de front. Revine în 1943 cu o culegere retrospectivă, Versurile mele. Evadările în trecut, eden pierdut și recucerit prin rememorare, inspiră stampe nostalgice (Brateșul, luntrea cu vântrele, masa de scris
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
recucerit prin rememorare, inspiră stampe nostalgice (Brateșul, luntrea cu vântrele, masa de scris a tatei, poeme spuse din Verlaine, Verhaeren). Pastișele (uneori alarmante), adieri mistice, apăsarea și tânga, neliniștea interogând misterul și neantul conferă plachetelor următoare aspect compozit, distonant. SCRIERI: Chenar pe marginea războiului, Brașov, 1942; Versurile mele, Brașov, 1943; Poeme pentru Dumnezeu și pentru oameni, Brașov, 1946; Invocări, Brașov, 1947. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 287, 321; Octavian Șireagu, Noua lirică ardeleană, pref. I. Valerian, Cluj, 1935
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
Dumnezeu și pentru oameni, Brașov, 1946; Invocări, Brașov, 1947. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 287, 321; Octavian Șireagu, Noua lirică ardeleană, pref. I. Valerian, Cluj, 1935, 33-37, 161-162; Perpessicius, Opere, XI, 325, 329-330, X, 268, 272-273; Constantin-Stelian, „Chenar pe marginea războiului”, F, 1942, 9; Paul Georgescu, „Invocări”, ORT, 1947, 15; Piru, Panorama, 74-75; [Cornelia Buzdugan-Hașeganu], ADLTR, H-44, H-45. R.Ș.
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
aici legea generală care dirijează funcționarea mass-media: proximitatea. (J.-M. Adam, M. Bonhomme, 2005, p. 110) Desigur, nu trebuie să restrângem iconul doar la imagine sau simbol. (7) În discuție intră și gestionarea figurilor stilistice, forma suportului tipografic, decupajul, titrarea, chenarele etc. Media se comunică pe ea însăși. Puterea presei stă în ea însăși și nu în conținutul textelor, spune McLuhan. Și are multă dreptate. În acest caz, apăsat iconic și lipsit de finalitate estetică, discursul jurnalistic iese de sub tirania poeticului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
156). Capitolul 5. DISCURSUL JURNALISTIC 5.1. Elemente intrinseci textului jurnalistic. Mijloace și tehnici de acroșaj Orice articol are propriile elemente de acroșaj, de atragere a atenției cititorului: de la titlu, chapeau și gestionarea paragrafelor, până la poziționarea în pagină, încadrările în chenar, ilustrație. Toate aceste elemente (intrinseci și extrinseci scriiturii) urmăresc același lucru: facilitarea lecturii, atenționarea cititorului, ierarhizarea și valorizarea informației. Prin felul în care este gestionată prima pagină (dar și restul), ziarul formează în ansamblul său un text integrator, care strigă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
simplu să spunem că este un text de prezentare. El atrage spectaculos atenția asupra a ceva, dar poate fi și o duioasă introducere în intimitatea unui personaj (cazul interviurilor). Aparent, chapeau-ul poate fi suplinit de alte procedee metapragmatice (titlu, subtitlu, chenar, corp de literă, ilustrație etc.). În realitate, el prezintă un rol important în decriptare și, prin urmare, ar fi greșit să se renunțe la el - mai ales, în anchetă sau reportaj. Câteva tipuri de chapeau De prezentare: Cunoscuta actriță de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
factuale pentru texte de comentariu. Nu este greșit. Dimpotrivă, această abatere de la normă constituie o marcă stilistică suplimentară a ziarului. Acroșul Dinamica presei a impus o nouă variantă a chapeau-ului. În cazul în care este mutat pe prima pagină în chenar și trimite la pagina unde este publicat textul propriu-zis, putem vorbi despre un tip aparte de articol: acroșul. Termenul - ușor neclar și pleonastic - se folosește și atunci când ne referim la un atac în forță. Mult mai lung ca un subtitlu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
macheta paginii în față, că articolul nu poate fi publicat. Împăcându-mă cu el și invitându-l la o bere, am constatat cu mirare că articolul cu pricina a intrat în pagină. Câteva schimbări operate în așezarea fotografiilor și a chenarelor au creat suficient spațiu tipografic pentru a găzdui textul meu. 5.2.1. Rigori de tehnoredactare sau punerea în pagină Secretariatul de redacție este pivotul unui ziar. Multe se învârt în jurul acestui birou, mereu agitat și plin de lume. Aici
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
60 de semne fiecare) este cotată și măsurată, în funcție de niște norme: fie în cuadrați (3 rânduri = 1 cuadrat), fie în semne. Urmează apoi completarea machetei deja stabilite, ținând cont de mai multe exigențe: editorialul va fi bine valorizat grafic prin chenar și poziție. Un bumb sau literele îngroșate din primul rând vor marca o știre scurtă; un interviu va fi însoțit obligatoriu de fotografia celui în cauză etc. (4) Încercând să ofere varietate în fiecare pagină, dar și puncte fixe de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
calculatoarelor. Respectați munca în echipă. Important este rezultatul final, și nu orgoliul de moment. Într-un ziar, nu numai informația contează, ci și scenografia ei. Când vrea, un secretar poate face aproape neobservabil un text prin poziționare, prin absența unor chenare sau jocuri de literă. Un bun ziarist este obligatoriu și prietenul serviciului tehnic din redacție. Fără munca anonimă a secretariatului, munca ziaristului poate fi compromisă. Casetele În gestionarea unei pagini de ziar, casetele au rolul de a focaliza atenția, subliniind
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
legată de un text (de o pagină tematică), prin aceasta având și rol de ilustrare. Caseta reprezintă un text complementar articolului și oferă un plus de claritate, de convingere și de întărire a celor scrise în articol. (5) Încadrată de chenar sau tipărită în raster, caseta este recomandabilă în texte lungi - anchete, interviuri, reportaje - sau în pagini tematice, mai puțin folosite astăzi. Este bine ca în casete să concentrăm informații concrete, care nu și-au făcut loc în text: date biografice
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
gol. Într-o pagină, fotografiile oferă un suport autenticist textului, dar și o vizuală alternanță. Iată de ce ar fi bine ca dimensiunea pozelor să nu fie identică. În unele cazuri, poziționarea incorectă a fotografiei poate crea confuzii și echivoc. Prin chenare, colonaj și alte tertipuri tipografice, se pot evita asemenea derapaje. Fotografiile trebuie să creeze un punct de fugă a imaginii paginii în ansamblul ei. Punerea la întâmplare a ilustrației e semn indubitabil de amatorism. În orice caz, rolul ilustrației (a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
spre o clădire alăturată care găzduia Școala de Engleză Ford. Stătea la un birou, cu manualul deschis În față. Biroul părea să vibreze de-a curmezișul sălii cu viteza de doi kilometri pe oră a Liniei. Își ridica privirea spre chenarul cu alfabetul englezesc de pe pereții sălii de clasă. Pe alte rânduri, În jurul lui, alți bărbați stăteau aplecați deasupra unor manuale identice. Cu părul țeapăn de la sudoarea uscată, cu ochii roșii de la praful metalic, cu mâinile zdrelite, recitau supuși, ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
trage o șaretă. Ridică degetul a luare-aminte. — Și fac exact atâtea ture câte le ceri. Se uită spre Rufus, care surâde neîncrezător. — Niciodată la fel, rostește cu hotărâre. Își împreunează apoi liniștit mâinile pe piept, iar puzderia de stele de pe chenarul mantiei scânteiază scurt, aruncând lumini vii și strălucitoare. Revine cu pași măsurați în dreptul puilor. Când i-am luat de la muma lor, am folosit un cal cât mai iute cu putință, și i-am mutat după aceea pe alți cai, odihniți
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nodurile. Mijește ochii și filtrează lumina printre pleoapele întredeschise, ca să poată vedea mai bine dacă banda de pe poale face parte din țesătură, sau este doar aplicată. Nu-și dă seama. Își mută apoi privirea la propria lui togă, cu un chenar pe margine din două dungi de purpură tyriană, culoarea sângelui închegat. O vântură discret pentu a admira cum se schimbă nuanțele în bătaia soarelui. Este purpura cea mai apreciată. Se înnegrește când te uiți la ea din față, iar de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
scumpă, grea, delicat. 4.Construiți un text de peste zece rânduri în care să personificați muntele. Folosiți descrierea și dialogul. Drum de seară Ion Pillat Ți-aduci aminte seara de sub munte În țara ce privește către Jiu? Catapeteasma culmilor cărunte Purta chenar de aur stacojiu. Mestecenii cei albi veneau în pâlcuri De lumănări cu sfeșnice de-argint; Soborul stelelor citea cu tâlcuri Adânci, în stranele de mărgărint. Și cum treceam pribegi cu toamna-n țară, Ardeau mestecenii frunzișul rar Și-l dăruiau
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]