1,166 matches
-
ameliorare” (vezi capitolul 8: pseudo-vindecarea) a adolescentului după o tentativă de suicid, despre care am vorbit deja poate, de asemenea, să fie una dintre cauzele acestei dificultăți în stabilirea diagnosticului. Studiile epidemiologice actuale ce se bazează pe datele obținute din chestionare, din scara de autoși hetero-evaluare, prezintă date în mod sensibil diferite. FRECVENȚA DEPRESIEI LA ADOLESCENȚII PREDISPUȘI LA SUICID Înainte de a ne referi pe scurt la aceste date, vom reaminti două studii care se referă, unul la 53 de cazuri (Marttunen
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este realizată la intervale mari, permite asigurarea unei evoluții favorabile. În ceea ce privește sinuciderea, prevenția începe cu recunoașterea riscului suicidar. Așa după cum am subliniat deja, ideile în legătură cu moartea, ideile suicidare și proiectele de suicid trebuie să fie în mod sistematic identificate în timpul chestionării oricărui tânăr care prezintă semne de suferință psihică, sau acuze somatice slab definite și care nu par a avea cauze organice. Punerea în evidență a unui risc suicidar important trebuie să conducă la propunerea unor măsuri concrete pentru a proteja
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că înseși dispozitivele de evaluare pot să producă efecte perverse, pentru că, e lucru știut, orice instrument evaluativ induce conduite așteptate, normate, prognozate, uneori de fațadă, fără ca acestea să existe cu adevărat sau să fie valoroase. Se pot fasona, de pildă, chestionare care să „scoată” de la respondenți ceea ce sistemul de control așteaptă (mai ales când instrumentele sunt structurate tocmai de cei din sistem!). Chiar și în cazul unei evaluări externe nu trebuie neglijată influența instrumentului de evaluare asupra conduitelor clienților. Ca principiu
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
într-o zi caldă de vară... simțindu-te confortabil și relaxat.. lăsând căldura să scalde fiecare parte a corpului tău... cald, relaxat și confortabil... Experința pacientului poate fi cotată formal sau pot fi obținute informații clinice relevante prin observare și chestionare. Se poate obține un indicator general al capacității generale a pacientului de imaginare și răspuns la sugestii precum și a stilului de răspuns la fiecare modalitate senzorială. Acest lucru poate fi de un ajutor considerabil pentru clinician atunci când decide asupra abordărilor
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
unui prognostic optim. „Atunci când mintea ta Stabilirea semnalului Pentru unii pacienți poate inconștientă știe că poate ideodinamic „nu” al fi necesar antrenamentul spune nu problemei tale degetului postural pentru sugestie. se va ridica degetul „nu” sau va pluti întreaga mână? Chestionarea ideodinamică Figura 5.1.: Inițierea abordării ideodinamice „Există un eveniment sau grup Chestionarea ideodinamică LeCron a realizat o abordare retrode evenimente în viața ta care spectivă foarte utilă regresând pasunt responsabile pentru cientul spre o experiență anterioară problemele tale?” pentru
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
știe că poate ideodinamic „nu” al fi necesar antrenamentul spune nu problemei tale degetului postural pentru sugestie. se va ridica degetul „nu” sau va pluti întreaga mână? Chestionarea ideodinamică Figura 5.1.: Inițierea abordării ideodinamice „Există un eveniment sau grup Chestionarea ideodinamică LeCron a realizat o abordare retrode evenimente în viața ta care spectivă foarte utilă regresând pasunt responsabile pentru cientul spre o experiență anterioară problemele tale?” pentru explorarea sursei traumatice a evenimentelor. Întrebați pacientul dacă experiența a avut loc înainte de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
vezi din nou pe ecranul de televizor. Mai există și o altă experiență pe care trebuie să o știi fie în mod coștient fie inconștient pentru ca să intri în viitor fără această problemă? După un timp s-a ridicat degetul „da”. Chestionarea recursivă cu ajutorul degetului și progresia Procedura detaliată mai sus, implicând accesul la un eveniment cauzal, a fost apoi repetată. Următoarea dată când Sonia a fost întrebată dacă mai erau și alte evenimente despre care trebuia să știe a apărut răspunsul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
foarte bine! Terapeutul a așteptat până când s-a mișcat un alt deget și acesta a fost desemnat ca fiind degetul „nu”. Halucinarea datei „vindecării” Astfel au fost stabilite semnalele ideodinamice în contextul întăririi eului. Acestea au fost apoi folosite pentru chestionarea ideodinamică astfel încât să permită pacientei să acceseze experiențele care erau dinamic legate de fobia de dentist. Aceste experiențe au fost accesate și trecute în revistă „inconștient” și recursiv până când a apărut semnalul „nu”, punct în care pacienta a fost întrebată
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și explicare a hipnozei, pacienta având ocazia de a adresa întrebări, ceea ce a gestionat eficient orice rezistență reziduală la procesul hipnotic. Au fost apoi stabilite semnalele ideodinamice cu ajutorul degetelor, prin folosirea metodelor de vizualizare și întărire a eului, urmate de chestionare recursivă ideodinamică cu ajutorul degetelor. Pacienta a fost încurajată să acceseze și să treacă în revistă evenimentele legate de problema definită în timp ce se menținea un nivel adecvat de disociere. Atunci când mintea inconștientă a indicat că pacienta poate merge în viitor fără
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
poate transforma amintirile fragmentate într-o poveste. Inițial pacientul a învățat gestionarea anxietății cu ajutorul hipnozei, folosind ancora locului special și auto-monitorizarea pentru a ajuta la identificarea factorilor declanșatori, după care au fost aplicate diverse abordări hipnoterapeutice. Acestea au inclus regresia, chestionarea ideodinamică, terapia stărilor eului, sugestiile visului posthipnotic și elaborarea hipnotică a visului. În terapia stărilor eului sinele mai vârstnic și mai înțelept a oferit sinelui mai tânăr resigurările necesare și afirmații alternative despre sine (restructurare cognitivăă. Degun-Mahler concluzionează: Acesta a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cauză criticile aduse serviciilor prestate de firmele de consultanță sunt destul de acide. Cauzele sunt următoarele: absența unei analize de profunzime a situației existente; corelarea defectuoasă dintre dorințele beneficiarului și identificarea corectă a problemelor organizației; utilizarea unor metodologii de intervenție deficitare (chestionare insuficient studiate, teste psihologice nevalidate, abuzul de interviuri de selecție, chiar practicarea unor metode neștiințifice de genul zodiacului, psihobioritmurilor, grafologiei etc.); elaborarea unor rapoarte de cercetare care nu oferă o informație relevantă beneficiarului etc. Iată cele mai uzuale domenii asupra
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
diversitate, la practici cât mai diferite - locale și internaționale, din domeniul de referință, dar și din domenii conexe, din prezent și din trecut -, pentru a putea stimula creativitatea, pentru a selecta ceea ce se potrivește contextului local; reflexivitatea, ca evaluare și chestionare a practicilor, realizabilă pe orice cale - de către actorii proiectelor, dar și de către evaluatori specializați, din afară, periodic sau continuu. O practicare a dezvoltării comunitare fără o reflexivitate structurată a fost normală în faza de reinventare a acestui tip de schimbare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Capitolul 6 PRACTICA REFLEXIVĂ ÎN DEZVOLTAREA COMUNITARĂ Dumitru Sandu Despre ce reflexivitate vorbim? În deschiderea volumului, au fost menționate câteva principii pentru un model național viabil de dezvoltare comunitară: accesul practicienilor la modele diferite de acțiune; reflexivitatea ca evaluare și chestionare a practicilor; refuzul prejudecăților în practica de dezvoltare comunitară; privilegierea contextului în construirea modelelor de practică; promovarea unei mișcări sociale de dezvoltare comunitară. Evident, este vorba despre o ipoteză de structurare a acțiunilor de dezvoltare comunitară durabilă în România anului
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
marcată de astfel de probleme poate da rezultate valide și fidele. Problemele cred că se amplifică, nu se compensează, prin agregarea datelor comunitare la nivel regional sau național. Desigur, estimarea impactului de capital social rămâne una importantă. Dacă nu prin chestionarea de tipul celui comentat anterior, atunci cum? Răspunsurile la o astfel de chestiune cred că ar fi bine să ia în considerare cel puțin câteva aspecte sau alternative. Relevanța unor înregistrări de impact la nivel de comunitate sporește cu atât
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
fiecare În parte, se construiește o ierarhie a funcțiilor, nivelul ierarhic fiind marcat prin numerele mărimii crescătoare. Din practică, rezultă că cea mai folosită metodă de analiză a postului este cea a interviului care, de cele mai multe ori, este completată cu chestionare. 1.3. Descrierea și evaluarea postului Informațiile rezultate În urma analizei posturilor sunt prelucrate și sistematizate În vederea descrierii postului. Aceasta trebuie să prezinte toate aspectele importante, respectiv informațiile necesare referitoare la elementele, componentele și variabilele specifice postului descris. Descrierea postului poate
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
există Nu este cazul Relații: A. Ierarhice: Director sucursală, Director marketing Centrală B. Funcționale: Referenți marketing sucursală și Centrală, firme de publicitate, reprezentanți mass‑media C. De reprezentare Clienții băncii și potențialii clienți III. Condițiile materiale ale muncii Calculator (PC); Chestionare; Materiale documentare; Telefon și Fax; Copiator. IV. Atribuțiile și sarcinile postului de muncă 1. Informează clienții privitor la activitatea băncii prin intermediul mass-‑media (știri, comunicate, interviuri). 2. Se implică În analiza concurenței: efectuează studii de piață În vederea identificării de clienți
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
persoane fizice și juridice; negociază contractele de lansare a noilor produse; implementează noile produse la nivel de sucursală. 8. Efectuează studii de piață (locală) singur sau În colaborare cu Centrala (ca participant la studii de piață de interes major): proiectează chestionare pentru studiul pieței; efectuează culegerea de date și prelucrările statistice aferente; redactează raportul de studiu al pieței. 9. Întocmește rapoarte privind evoluțiile macroeconomice, prognoze și implicațiile lor În politica ALCO și CCR referitor la resurse și plasamente, dobânzi etc. 10
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
actele de vorbire întrebare vorbitorul îi solicită ascultătorului să furnizeze un răspuns care să-i umple un gol cognitiv (de diverse tipuri; real sau pretins): La ce oră te întorci?/La ora 10. Există diverse subclase de acte-întrebare: întrebare, interogare, chestionare, informare etc. Prin actele de vorbire comisive (promisive) vorbitorul își ia angajamentul să realizeze acțiunea specificată de conținutul propozițional al actului de vorbire: Promit să nu mai întârzii (vorbitorul își ia angajamentul în fața interlocutorului „de a nu mai întârzia”). Vorbitorul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
inspiră altora (DEX, 1996, 988Ă. Teoria lui Candace Clark despre simpatie se fondează pe datele cercetărilor de teren minuțioase. Profesoară de la Montclair State College a analizat datele obținute în anchetele sociologice în care s-a aplicat un număr mare de chestionare, precum și datele rezultate din interviurile în profunzime. A făcut observație directă și discuții informale, analiza de continut a documentelor sociale (compuneri libere ale subiecților și lucrări beletristiceă. A apelat deopotrivă la metode cantitative și calitative, la explicație și la înțelegerea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
nu știu (2); totul (2); a vedea (2); vezi (2); vrajă (2); acum; aflare; a alege corect; ce am; amăgeală; Ana; ce anume; ascunde; ce se ascunde; ascuns; auzit; bănuială; bătaie de cap; cadoul; în cafea; capriciu; care?; caută; ceață; chestionare; cifră; cină; cine-i; ciuperci; ciupercă ce-i?; cîștiga; cîinele; coincidență; construi; cont; copaci; crede; criptic; a cunoaște; cuvinte; a da cu banul; da seama; a-și da seama; deducție; densitate; deochi; descoperă; destăinui; deznodămînt; dezvăluie; dibui; enervant; enigmă; enigme
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
atacat sau pus în defensivă. În cea mai mare parte a timpului, terapeutul l-a ajutat pe pacient să descopere noi perspective prin explorare dirijată (de exemplu, examinarea dovezilor, considerarea alternativelor, cântărirea avantajelor și dezavantajelor), mai degrabă decât prin dispută. Chestionarea a fost folosită în mod adecvat. Terapeutul a fost deosebit de abil în a utiliza explorarea dirijată pe durata ședinței pentru a evalua problemele și a-l ajuta pe pacient să tragă propriile sale concluzii. Acesta a realizat un echilibru perfect
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
fost folosită în mod adecvat. Terapeutul a fost deosebit de abil în a utiliza explorarea dirijată pe durata ședinței pentru a evalua problemele și a-l ajuta pe pacient să tragă propriile sale concluzii. Acesta a realizat un echilibru perfect între chestionarea cu tact a pacientului și aplicarea altor modalități de intervenție. 8. FOCALIZAREA PE COGNIȚIȘI COMPORTAMENTE-CHEIE Terapeutul nu a încercat să surprindă gânduri, asumpții, imagini, sensuri sau comportamente specifice. Terapeutul a utilizat tehnici corespunzătoare pentru a surprinde cogniții și comportamente; totuși
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
care cer un răspuns sub formă de valoare numerică (de exemplu, vârsta, salariul sau numărul de persoane din gospodărie) și cele care cer plasarea subiectului într-o categorie codificată printr-un număr (de exemplu, „sexul”: 1 - bărbat, 2 - femeie), în chestionare există și întrebări care cer răspuns liber din partea subiectului, consemnat ca atare de către operator. Acest răspuns poate fi înregistrat în baza de date SPSS printr-o variabilă de tip „șir de caractere” (în engleză, aceasta poartă numele de string). Ca
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
tehnologică a identității nu este străin de problematicile redefinirii și repracticării naturii umane în contexte mediate de tehnologiile virtualului: de la percepția dislocării corpului prin emergența unor „organe” senzoriale mașinice la regăsirea și redimensionarea acestuia pentru asigurarea unei percepții de sine. Chestionarea modurilor perceptive și senzoriale familiare ajunge până la obținerea senzațiilor de fragmentare corporală, de ubicuitate sau de teleportare și se întinde până la posibilitatea de recombinare a simțurilor în cadrele flexibile ale unor noi tipuri de visceralitate (inclusiv sexualeă. Interfațarea poate conduce
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
numeroase (vezi Stiles, 1996; Warr, 2003, sau Jones, 2003, pentru o sintetizare a acestoraă, stând mărturie pentru experiențele vizuale variate, de la cele fenomenologice la cele social-politice: de la revolta împotriva unității identitare la răzvrătirea împotriva capitalismului, de la respingerea viziunii patriarhale la chestionarea raționalismului. Considerate deopotrivă ca manifestare a relațiilor de putere și ca rezistență la acestea, trupul și imaginea acestuia se întrepătrund până la confuzie atât în ceea ce privește medierea tehnoculturală, cât și referitor la posibilitățile de manipulare și de expunere. Aceste manifestări artistice surprind
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]