735 matches
-
dintre fetele chestionate se uită la TV în timpul săptămânii între una și două ore zilnic, în timp ce procentul celor ce declară acest tip de comportament în weekend se înjumătățește, ajungând la 25,77%. Aceeași situație se remarcă și în rândul băieților chestionați, care aleg această variantă de răspuns (de la 46,10% în timpul săptămânii la 20,33% în weekend). Trebuie remarcat totuși că, dacă în timpul săptămânii procentul de băieți ce intră în categoria „mari consumatori de TV” este aproape dublu față de procentul fetelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Romanați, B. culege de la unul dintre acești lăutari „cele mai autentice balade, doine și cântece haiducești”. De o extraordinară tenacitate și folosind diferite genuri de informatori (lăutari, bătrâni rapsozi și deținători de folclor, elevi), el tinde la epuizarea repertoriului celor chestionați. Dorința de a realiza o colecție cât mai reprezentativă îl determină să lanseze și apeluri scrise: în 1901 prin foi volante, în 1902 prin intermediul „Revistei învățătorilor și învățătoarelor” și al altor publicații, în care atrage atenția eventualilor săi colaboratori să
BALASEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
aici? Nu, după cîte știu. Nu te-ai ocupat de gară? — Sarcina asta a primit-o colegul meu Trigaud. Probabil că Încă mai e acolo. Presupun că domnișorica pe care am văzut-o cînd am intrat a fost și ea chestionată? Ce a spus? Cu mutra pe care o are, e deja surprinzător că vorbește! Nu știe nimic. A fost angajată doar pe durata sezonului. Treaba ei era să facă curat În camerele chiriașilor. Nu se ocupa de parter, pentru că domnișoara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Germaniei și b) dacă l-au autorizat pe președintele S.U.A. să le reprezinte. 28 aprilie 1939. Într-un discurs rostit În Reichstag, Hitler răspunde mesajului președintelui S.U.A., F.D. Roosevelt, din 14 aprilie 1939, enumerându-i răspunsurile negative primite din partea statelor chestionate și respingând În derâdere propunerile conținute În mesajul președintelui. Din cele 27 de guverne gestionate, singur guvernul român a adresat un „răspuns mușcător“, arătând că guvernul german era mai În măsură să știe dacă vreo amenințare plana asupra României din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
erau niște poame, foști membri ai unei bande mafiote zoot pe la începutul anilor ’40, înainte de a se spăla de păcate și de a „trece în politică”. East L.A. era următoarea lui țintă - după ce secretara va fi consemnat toate răspunsurile celor chestionați. Buzz se uită în jur prin birou, ca să vadă ce-ar putea face ca să-și omoare timpul, și, observând ziarul Mirror pe preșul de la intrare, îl luă să-l citească. Răsfoi ziarul până la pagina cu editorialul și... bingo! La mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
dorințelor membrilor sistemului, precum și a clienților acestuia. În chestionarele de evaluare pe care consilierul PR trebuie să le facă periodic, un parametru va face referire la o carte plăcută, la un ziar sau o revistă foarte citită. Altfel spus, cei chestionați vor fi întrebați, printre altele, ce carte le-a plăcut în mod deosebit, sau ce ziare sau reviste citesc cu mare plăcere. După evaluarea chestionarelor se va face o ierarhie a acestor publicații. Publicația care va ocupa primul loc în
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
a realizărilor acestuia. O întrebare din chestionar, care să reflecte o realizare a sistemului într-un anumit sector, poate fi formulată astfel: " Știați că sistemul X s-a implicat în rezolvarea pro-blemei Y reușind să o soluționeze?" Mulți dintre cei chestionați nu vor ști ce a făcut pentru societate sistemul, dar vor afla din modul în care este formulată întrebarea. Pas 3. Se formează echipe de cîte două persoane, în general un bărbat și o femeie, care să meargă și să
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
să reprezinte o atracție, în special pentru copii. Vor exista și persoane care nu vor dori să completeze respectivele chestionare. În nici un caz echipele nu trebuie să fie prea incisive; cine nu vrea, nu vrea. Cu cît numărul de persoane chestionate este mai mare, cu atît sistemul devine mai cunoscut cetățenilor. Metoda sondajului direcționat poate fi folosită și sub alte forme și în alte sfere de activitate; de exemplu în domeniul politic, în timpul campaniilor electorale. Metoda dă rezultate foarte bune, mai
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
la exemplul lui Alain Marc Rieu care își propune să studieze cererea publicului și funcțiile muzeului, parametrii care condiționează venirea publicului în muzee, anticipările și motivațiile vizitatorilor 25. Asociat celor trei cuvinte cheie: distracție, învățare, descoperire, explorare, 23 % din cei chestionați au considerat că muzeul este un spațiu al învățării. În contextul analizei, fiind prezente mai multe tipuri de muzee, dintre care unele cu accent pe expunere statică, clasică, s-a observat că în primul rînd publicul școlar era cel care
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
spirit, atitudinilor, obișnuințelor permite decelarea naturii acestora, precum și a factorilor care le determină. Cercetătorul va avea posibilitatea să desprindă variabilele individuale de cele colective, factorii sociali generali sau cei personali, care conferă un anumit conținut părerilor, convingerilor sau intereselor oamenilor chestionați. Metodele de anchetă sînt folosite curent în cercetarea psihologică, pentru studiul personalității (a trăsăturilor de caracter, a factorilor de personalitate, a intereselor, a motivațiilor ș.a.m.d.). Vom remarca însă aici, poate mai mult, decît în domeniul sociologic, o deosebită
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
costurile, nu vrem să vă aducem prejudicii. Ușurarea simțită de Cipriano Algor făcu să se retragă, pentru moment, preocuparea care îi irupsese brusc în minte, și anume, Ce se va întâmpla dacă rezultatul anchetei îmi e nefavorabil, dacă majoritatea clienților chestionați, sau toți, vor rezolva toate întrebările printr-un singur și definitiv răspuns, Nu mă interesează. Își auzi propria voce spunând, Mulțumesc, nu numai din bună creștere, ci și din spirit de dreptate, căci nu în fiecare zi ne liniștește cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
simpatice, trebuie adăugat că e vorba de persoane în vârstă care locuiesc singure, Aș dori să cunosc numele și adresele acestor doamne ca să le mulțumesc, spuse Cipriano Algor, Regret, dar nu am permisiunea de a dezvălui datele personale ale celor chestionați, respectarea anonimatului răspunsurilor este o condiție strictă a oricărei anchete de acest tip, Poate că este posibil, totuși, să-mi spuneți dacă aceste persoane trăiesc în Centru, La cine vă referiți, la toate, întrebă șeful de departament, Nu, domnule, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
și Gestionării Resurselor Umane. Studenții îi botezară cursul Iamigru sau Migru, iar unii băieți îi spuneau uneori și Migu, ce-i drept destul de rar. În fiecare pauză, la catedra profesorului se forma un semicerc de fuste și pantaloni. Profesorul trebuia chestionat și întors pe toate părțile, pentru că examenul pe care-l anunța cu tunete și fulgere părea să fie cel mai greu dintre toate. El se sprijinea într-un singur cot (cealaltă mână o ținea în aer, într-o poziție nefirească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
comportamentul mediu al persoanei. (n al doilea caz, atunci cînd (ntrevederea vizeaz( restituirea evenimentelor tr(ițe de o persoan( (n timpul vie(îi, se opereaz( o nou( selec(ia chiar dac(, uneori, persoanele fac trimitere la nivelul unui eveniment particular. Chestionata în legătură cu perioada (colarit((îi, o femeie din mediul rural de optzeci de ani poate s( ofere o expunere a unei ore obi(nuite, derulată în școala primar( din satul s(u ("(n fiecare diminea(( plecăm la ora (apte...") său s
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
cu doctorul în chiar casa bătrînului? O combinație preocupa în chip evident pe Stănică, în care era de trebuință un doctor complice. Fără să vrea, Felix raportă totul lui moș Costache însuși. Îl vedea din nou cercetat de profesorul universitar, chestionat, dezbrăcat. De ce? Bietul moș Costache, avar e drept, și cam fără obraz, nu făcea nici un rău nimănui și era banal de normal și vigilent în toate actele lui. Felix dădu informații foarte deprimante asupra severității proverbiale a profesorului de specialitate
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să fie vie, posibilă, realizabilă, motivată, în diferitele situații în care trăiesc. Cu ocazia acestui an dedicat vieții consacrate, a fost făcut un sondaj cu privire la fericirea preoților și a surorilor. Răspunsurile obținute sunt destul de clare. De fapt, fiecare dintre cei chestionați au răspuns afirmând că este fericit, sau sigur fericit, întrucât se simte destul de bine, cu un moral bun, chiar dacă nu tocmai euforic. Numai câte unul ici-colo se simte în medie fericit. Însă, comentariile asupra motivului fericirii lor sunt destul de variate
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
de învățământ, sănătate și asistență socială (numai unități organizate ca societăți comerciale), Activități de spectacole, culturale și recreative, Alte activități de servicii. 3.6. Interpretarea rezultatelor studiului 1) Modul în care subiecții percep mediul instituțional din România Din totalul celor chestionați, 39,14% (29,87% în industrie, 43,05% în construcții, 26,94% în comerț și 52,55% în cazul altor servicii) declară că mediul instituțional din România este extrem de ineficient, această idee fiind întâlnită, mai ales, în cazul managerilor întreprinderilor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
este extrem de ineficient, această idee fiind întâlnită, mai ales, în cazul managerilor întreprinderilor mijlocii (42,86%). Pe de altă parte, doar 0,62% consideră că mediul instituțional din țara noastră este foarte eficient. De precizat că 29,89% dintre subiecții chestionați sunt de părere că mediul instituțional se află într-un proces de deteriorare, 16,95% consideră că, deși aflat la un nivel scăzut, se observă o îmbunătățire a mediului instituțional, iar 13,40% declară că mediul instituțional este mai puțin
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
le-au înregistrat cei care sunt de părere că infrastructura se află la un nivel foarte ridicat (0% în industrie, 0% în construcții, 3,27% în comerț și 1,57% în cazul altor servicii). Restul de 25,11% dintre cei chestionați consideră că infrastructura din România este la un nivel mediu de dezvoltare. 3) Modul în care subiecții percep mediul macroeconomic din România Majoritatea respondenților (54,70%) sunt de părere că mediul macroeconomic din România prezintă fluctuații și generează un nivel
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
mai ales, managerilor întreprinderilor mari (66,67%). Pe de altă parte, doar 1,23% consideră că mediul macroeconomic din țara noastră este stabil, favorizând, astfel, apariția și dezvoltarea firmelor. Totodată, trebuie subliniat faptul că foarte mulți (44,07%) dintre cei chestionați afirmă că mediul macroeconomic din România este instabil și nu încurajează investițiile. 4) Măsura în care cursul de schimb influențează activitatea întreprinderilor Peste jumătate dintre persoanele chestionate - 53,47% (57,14% în industrie, 69,45% în construcții, 46,94% în
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
dezvoltarea firmelor. Totodată, trebuie subliniat faptul că foarte mulți (44,07%) dintre cei chestionați afirmă că mediul macroeconomic din România este instabil și nu încurajează investițiile. 4) Măsura în care cursul de schimb influențează activitatea întreprinderilor Peste jumătate dintre persoanele chestionate - 53,47% (57,14% în industrie, 69,45% în construcții, 46,94% în comerț și 54,12% în cazul altor servicii) declară că fluctuațiile cursului valutar nu le influențează activitatea firmei, în cele mai multe cazuri, explicația acestora fiind aceea că, atâta vreme cât
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
remarcat faptul că 45,15% sunt de părere că serviciile de sănătate oferite în România sunt, în general, insuficiente și reduse calitativ. 6) Percepția subiecților față de măsura în care educația și formarea profesională influențează competitivitatea unei firme Cei mai mulți dintre subiecții chestionați (57,32%) afirmă că instruirea angajaților este determinantă în succesul unei firme (61,04% în industrie, 59,72% în construcții, 52,65% în comerț și 60,00% în cazul altor servicii), această idee regăsindu-se, mai ales, în rândul managerilor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
celor care declară că, în opinia lor, educația și formarea profesională sunt importante, dar nu decisive în succesul unei firme pe piață. 7) Modul în care este perceput nivelul de pregătire universitară oferit de sistemul românesc de învățământ Majoritatea celor chestionați (58,86%) consideră că nivelul de pregătire universitară oferit de sistemul de învățământ românesc este ridicat din punct de vedere teoretic, dar insuficient din punct de vedere practic (59,74% în industrie, 55,56% în construcții, 57,95% în comerț
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
redus decât în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene, cele mai puține răspunsuri referitoare la acest aspect aparținând celor care administrează o microîntre prindere, dar și în cazul managerilor întreprinderilor mari. Pe de altă parte, doar 10,48% dintre cei chestionați consideră că, în România, fiscalitatea este la un nivel moderat. 9) Modul în care este caracterizată piața muncii din România Cei mai mulți dintre subiecții chestionați (61,32%) consideră că piața muncii din România este mai puțin flexibilă, relațiile angajat-angajator nu se
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
dar și în cazul managerilor întreprinderilor mari. Pe de altă parte, doar 10,48% dintre cei chestionați consideră că, în România, fiscalitatea este la un nivel moderat. 9) Modul în care este caracterizată piața muncii din România Cei mai mulți dintre subiecții chestionați (61,32%) consideră că piața muncii din România este mai puțin flexibilă, relațiile angajat-angajator nu se bazează pe cooperare și respect reciproc, iar rigiditatea ocupării este destul de ridicată (59,74% în industrie, 58,33% în construcții, 56,33% în comerț
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]