7,296 matches
-
de examinare anatomopatologică, adică la morgă pentru ... necropsie. Tudor cel ce plecase ameliorat am aflat că rudele îl luaseră pe semnătură la cererea lui, ca să moară acasă... Noii mei colocatari nu erau nici ei mai norocoși, noaptea trebuind să ne chinuim să dormim cu lumina aprinsă pentru că, parcă programați, prin rotație în fiecare seară trebuia să-i fie câte unuia dintre noi rău și câte o soră sau infirmieră ne păzea să nu murim din accesele acelea teribile de temperatură și
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
vine la noi, mai ștearsă, mai stinsă decât de obicei, să ne spună, cu indiferența-i caracteristică, pe tonul cântat al mamei ei, că este deja timpul să ne ducem la culcare. Sunt astea atitudini de femeie pe care o chinuie, o obsedează o dramă pasională? În viața Catrinei nu poate exista un alt bărbat decât soțul ei Șerban Cantacuzino, fratele mai mic al lui Mihai, atins de un fel de lepră, pe care nici un tratament nu poate să-l vindece
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
nu este peste tot prezentă. În Pădureanca (1884), de pildă, stratificarea socială capătă forme ireconciliabile, conferind dramatism conflictului. Iorgovan, fiul de bogătan, nu poate trece peste condiția sa socială pentru a se căsători cu Simina, fată săracă, deși dragostea îi chinuie mistuitor. Iar Simina, deși îl iubește, înțelege că între ei e o barieră puternic fortificată. Dificultatea i-o tălmăcește tatăl ei, cînd o previne: "Nu te face, fata mea, pui de cuc în cuib de cioară - urmă el peste puțin
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
scos din funcție, supraveghea cheile hotelului. Menschliches, Allzu Menschliches 4). O, Niezsche, mare smintit, rătăcitor, prieten din vremi nefercite, sublim Niezsche, te asociez tuturor victoriilor mele, lucru ce te-ar înfuria fără îndoială. În 1929, la Stresa. Vin din Egipt, chinuită de un doliu amarnic. Mă pregătesc să mă întorc cît mai repede la Paris. Ideea că mama a primit vestea morții cumnatului meu multiubit, care i-a fost ca un adevărat fiu, mă îndeamnă să părăsesc cît mai repede Genova
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
prihană, de la Polul Nord la Polul Sud. Agresivitatea se disimulează în fel și chip, răspîndind tehnica, miraculoasa electronică, de-a lungul și de-a latul Terrei, mijloace de apărare și de comunicare rapidă, instantanee... Față-n față se trezesc oamenii legii chinuindu-se și riscînd a fi loviți grav de vreun vechi, primitiv "cocteil Molotov" (persoană implicată, în ceea ce ne privește, într-o serie de rapturi teritoriale datînd de dinaintea izbucnirii celui de-al doilea război mondial). De fapt, el nici măcar nu și-
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
avea grijă de "odorul" trecut de multișor de adolescență" (Unica 1, 2000, versiune în Internet); "mămica "hojmanlăului" beat țipa să nu-i fie traumatizat odorul" (Viața liberă, arhiva Internet); " Ce dacă părinții plătiseră să-și vadă odorul inginer și se chinuiseră să-l țină în școală?" (Curierul zilei - Argeș, arhiva Internet). Asemănător e uzul cuvîntului progenitură, care își bazează efectul mai ales pe contrastul dintre nivelul stilistic al termenului cult și realitatea desemnată: "uneori își folosește progenitura ca armă de atac
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
Orice demon al cunoașterii, orice criză a spiritului, tot ce ține de omul "faustic" occidental lipsește aici. Neagoe nu se gîndește nici un moment să-și îndemne fiul - între atîtea îndemnuri pe care i le dă - să se lumineze, să se chinuiască să afle. Mai degrabă îi amintește de vorba aceea tulburătoare, "înțelepția lumii acesteia este nebunie la Dumnezeu"". Incapabili de a fi vizitați de demonul gnoseologic, nu sîntem în stare nici de etică: "Eticismul Apusului nu e pe măsura noastră. Acel
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
în fruntea acestui minister și singura acțiune concretă ce poate fi trecută "în contul" actualului Minister al Culturii și Cultelor este pedeserizarea instituției. Culmea e că nici măcar aceasta nu poate fi caracterizată ca eficientă, ca în alte domenii. Să te chinui de aproape șapte luni să înlocuiești directorii din minister cu oameni cărora partidul are să le onoreze polițe diverse e un semn de... incompetență. Un ins abil, cum are mulți în echipă dl ministru, ar fi reușit mult mai repede, însă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
mișcarea buzelor). Ermetismului i se dedică linii plebeiene, de-o ambiguitate ce îmbină umanismul cu sfidarea, semnificative în sensul atracției exercitate de-o poetică "adversă": "am fost frate cu mallarmé. cel care nu știe să moară și de aceea se chinuie în istoria literară. cînd l-am întîlnit am spus cine e acest plămîn/ eu cred că sîntem și noi niște oameni. ce altceva. că avem și noi lacrimi, că ne pregustăm din strugurii lăsați de paraclet. că, fiule, na sufletul
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
de curînd', ' Află că apa de la plămîn a dispărut ("apa trece...") dar de bucurie mi-a crescut inima cît un dovleac și așa a rămas'; despre niște poezii mai vechi: ' Sînt vechi, scrise pe timpul cînd îmi dregeam glasul și-mi chinuiam Pegasul, arătîndu-i Parnasul'. Ceea ce rămîne însă demn de interes sînt paginile în care se referă la literatură. Considerațiile despre epigramă, rondel, parodie, fabulă, odă, comedie sînt foarte utile în configurarea unei biografii a operei. Una dintre obsesiile lui Marin Sorescu
Pentru o biografie a operei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15607_a_16932]
-
în vremea celui de-al doilea război mondial, slujită din plin de talentul de povestitor al autorului, cu un interes special față de stereotipiile etnice - personajele au o conștiință pregnantă a propriei individualități naționale, resimțită uneori negativ- e cazul germanului Müller, chinuit o viață de nostalgia Poloniei de altădată. Trebuie spus că, scris în 1988, romanul a apărut în diaspora, la Paris, și abia după căderea comunismului la Varșovia. Deși tradus în mai multe limbi cu titlul Frumoasa doamnă..., în original poartă
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
făclie de paște e o bună novelă. Negreșit, opiniunea d-voastră este un început de dovadă în scris, cum se zice în probele de la tribunal - e mult... E un mediu fals, care-ți lasă o penibilă impresie de inverosimil, de chinuit, și nimic din iluzia realității. Apoi, domnule Maiorescu, Dostojevski în Crime et Châtiments (sic) face pe eroul să comită o serie întreagă și groaznică de omoruri cari te înspăimîntă, fiindcă sunt crime, și mai cu seamă inutile față cu scopul
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
obsesiv, pe autor. Tot meditînd la tema sa, a ajuns la alte concluzii, oferind o interpretare nouă, cu totul personală, modalității cum s-a produs vestita convertire, care, pe alocuri, cam contrazicea textele canonice ale Bibliei, el, traducătorul ei. Îl chinuiau nespus concluziile la care ajunsese și, cu siguranță, contradicția în care se instala față de dogmatica creștină tradițională și tradiționalistă. Rămîne, totuși, o enigmă și un paradox aproape ridicol textul profund pe care îl redactează și îl trimite, la 14 iulie
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
căutarea muntelui, în căutarea morții, a iubirii, a adevărului. Toate aceste inițieri se dovedesc, în lungul drum către finalul cărții, a fi eșuat. Sau, poate, nu. " Adevărata problemă este aceea de a-mi conștientiza propriul eu, acest monstru care mă chinuie fără încetare. Amorul-propriu, autodistrugerea, rezerva, aroganța, satisfacția și tristețea, gelozia și ura, toate, de aici provin: din eul interior; eul este, de fapt, sursa nenorocirilor umanității. Oare soluția nenorocirii trebuie să implice, cu necesitate, să-mi înăbuș eul conștient?" "Lupta
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
noaptea și invers. Se bea ceaiul la prînz, iar noaptea e cuprinsă de agitație. De ce? Pentru că așa vrea profesorul. Cine este Serebreakov? Un impostor, un ratat desăvîrșit, un ipohondru, un vampir care-i suge de energie pe ceilalți, care își chinuie familia în numele titlurilor sale. Acest bătrîn obosit și hachițos este viu și extrem de pragmatic. Habar n-are de lucrurile practice, dar știe să-și facă un plan perfect pentru vinderea moșiei, care nici nu-i aparține. Căpușa apare pe scenă
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
vreme ce-am umbla printre mormane de gunoaie și-am fi călcați în picioare de hoardele de guzgani. Nu mă iluzionez că articolele mele ar avea un cât de mărunt impact - nici măcar la nivelul păturii intelectuale și artistice. Nu mă chinuie nici fantasma de moralist cățărat pe butoi și clamând adevăruri ultime. Scriu ceea ce scriu strict pentru a-mi păstra propria sănătatea mintală. Scriu dintr-un efort disperat de a sta cu ochii deschiși atunci când constat că prea mulți dintre apropriații
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]
-
Un tinichigiu, firește evreu originar din România, îi face rost de un atelier în care omul nostru devine pictor de firme. Îi merge din plin, ajungînd un domn arătos, bine îmbrăcat, salutat și cu comenzi din belșug. Dar, brusc, e chinuit de întrebarea, care îl împresoară strîns, cine e autorul lui Hamlet. Cu puțina sa instrucție, știuse asta. Dar uitase și memoria nu îl mai ajuta. Începe să întrebe peste tot pentru a afla răspunsul salvator. Dar nimeni nu știe. Nici
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
dezamăgit de vîrsta la care a ajuns omenirea, nu doar pentru că invențiile tehnice și științifice ne iau ochii, lăsîndu-ne astfel deseori insensibili la adevărata creație, cea artistică. E drept că Internetul amenință să ia locul bibliotecilor, că în locul cărților ne chinuim să citim pe ecranul unui calculator. E drept că telefonia mobilă invadează ultimele teritorii ale spațiului privat, substituind puțina liniște care mai rămăsese cu pălăvrăgeli mărunte. Dar și mai grav este că literatura și arta modernă (ori postmodernă) sînt reflexe
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
alții, mereu și mereu la alții, atent, firește, să nu fac o singură concesie în ce privește calitatea. Cel puțin așa cred și așa îmi văd acum romanele. Într-o zi, însă, va trebui să-mi răspund la o întrebare care mă chinuie: dacă a meritat războiul nebunesc cu cenzura, cu securitatea, dacă au avut vreun rost riscurile, nu puține, la care m-am supus, frica, durerile, toată agitație teribilă întinsă pe mai bine de patru decenii. Conștiința îmi zice da, realitatea culturală
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
cei care se așteaptă să aibă nevoie de zeci de ore de lectură, pentru a ajunge la capătul dosarului lor, vor fi dezamăgiți. Poate că din cauza faptului că numele informatorilor au fost șterse vor fi destui cei care își vor chinui memoria să-și amintească cine i-ar fi putut turna în cutare moment al vieții lor. Probabil că acest exercițiu va produce și bănuieli neîntemeiate sau false revelații. S-ar putea, de asemenea, ca unele dintre aceste dosare să fi
Misterele Securității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16289_a_17614]
-
Nimic deosebit. Mă întorc acasă încercând să adopt o poziție defensivă pentru a nu mă pierde și eu în lumea aceasta care pare a nu avea suflu. Normal, voi auzi din nou știrile și discursurile ridicole ale politicienilor care se chinuie să promită ceva. Mă gândesc din nou că nu pot să găsesc niciun motiv plauzibil pentru care să te învinovățesc că ai decis să treci granițele urmărind un ideal irealizabil în această țară. Mă întreb ce îmi promite mie faptul
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
uneori s-ar putea să nici nu fie bine să fie dat. Și în nici un caz de către artist. Răspunsul trebuie să rămână conținut ca o întrebare chinuitoare "fără răspuns" în miezul de sens cel mai ascuns al operei, care arde, chinuie, doare și te face să nu dormi noaptea ca să pictezi ca Van Gogh sau să îți cari, protejând-o cu grijă, pânza întinsă pe cadru, după tine, vreme de 25 de ani, ca Da Vinci. Dacă m-ar întreba cineva
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
mari și mai valoroși au explorat imagistic această operație, de aceea rămân acești scriitori actuali și interesanți după multe veacuri. Un alt aspect e următorul: cu cât pornește mai târziu procesul, cu atât e mai aspru, cu atât zgârie și chinuie mai feroce pielea omului. Franța și Italia s-au descurcat parcă mai bine în secolele trecute, țările pe care le pomenește (marele) Yannaras, au avut mai mult de luptat cu sine, între ele, cu lumea înconjurătoare, din afară. Unde nu
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
după aceea, se duceau împreună în camera din față. Acolo eu credeam că tata lua de pe dulap un cuțit pe care i-l arăta pentru că omul ăla îl auzeam cum începea să plîngă. Mie mi se părea că tata îl chinuie îngrozitor și se pare că așa era, fiindcă într-o zi mama i-a cerut pe un ton pe care ea nu-l avea de obicei, între rugător și imperativ să înceteze, iar el a rupt în două, în fața ei
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
Bernhardt. Iar pentru nefilozofi, portretul pe care i-l schițează Perloff lui Wittgenstein e memorabil: un om fabulos de bogat care a renunțat la întreaga sa avere pentru a nu avea nici un fel de bătaie de cap materială; un ins chinuit de ideea sinuciderii, dusă la capăt de cei trei frați ai săi; evreu convertit la Catolicism dar avînd puternice înclinații spre Protestantism; exilat vienez stabilit în Anglia, unde declara tututor că e "neamț" pînă în măduva oaselor; misogin, dar magistru
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]