641 matches
-
Îndreptată de Însuși Maiorescu Începând cu ediția a IV-a, din cele opt pe care le-a pregătit pentru tipar criticul junimist; următoarele două erori de transcriere sunt sfăntă (termen de origine slavă) pentru sfântă (termen de origine latină), precum și chiot pentru chicot; În fine, ar fi trebuit folosită linia de pauză pentru a marca elipsa predicatului făcui Între chicot și simfonie. Un al caz de transcriere greșită este atunci când se face confuzia articulat/nearticulat, care poate să producă structuri sintactice
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1991) asupra unei fetițe de două luni și jumătate, urmărită în mediul familial: În timpul unei reuniuni de familie, copilul se află pe genunchii bunicului, cei doi stând față în față. Într-un joc în care plăcerea este împărtășită, însoțit de chiote de bucurie, bunicul, ținând fetița de mâini, își apropie fața de aceasta mângâindu-și obrajii cu mâinile ei, apoi o îndepărtează. Acest joc în doi timpi declanșează hohotele de râs ale fetiței, care este apoi luată de unchi și așezată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
freamătă arar, Nimeni nu te-ascultă niciodată, Dragostea o cauți în zadar, Fetele la geamuri nu se-arată. „Vrere dârză” - limbă-nțepenită, „Crâncen gând” - baloane de săpun! Cu uscata, vechea recuzită Stihuri noi, zadarnic, nu se spun. Poezii cuminți, gândire-nceată Chiot gol, elan contrafăcut! Pasărea măiastră niciodată Nu se-ntoarce-n sbor înspre trecut. Dimineață. Lumea-n drum spre muncă Te-a citit ivit pe undeva, Numeni ne te cheltuie, te-aruncă, Putrezit de viu în lumea ta. Stelele s-au
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
umbra lui Horia, cununa de flăcări a lui Doja, flăcările roșii călătoare, gorunul lui Iancu etc.), poezia capătă tonuri artificioase ori palid evocative (...) Când poezia lui Al. Andrițoiu înlătură din universul ei locul comun, ea capătă prospețime tinerească, realizată prin chiote sincere, printr-o curgere narativă plastică, bogată în culoare (...) Al. Andrițoiu este un poet veritabil și atunci când versul lui desemnează în adâncime episoade diurne de viață, cutremurătoare pentru sensul lor (Întâmplare vânătorească, Târg de fete pe muntele Găina) (...). Prin poemul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de valoare mult mai generală. Spre a concilia ocazionalul cu universalul trebuie exercițiu și mulți se pierd considerând pretextul din unghiul lui pedestru și jurnalier. Prin urmare M. Beniuc învață atent ritmurile spre a deveni «toboșarul timpurilor noi». Obișnuit cu chiotul răzvrătitului și cu «mânia străbună» aruncă acum chemarea impetuoasă: Ei! Muncitorilor! A voastră e ziua măreață. Din străbunul Armindeni Răsare azi pretutindeni O nouă viață! Într-adevăr construcția socialistă solicită tinerețea perpetuă a sufletului, pe care poetul e dator s-
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acum? N-ai în față drum deschis? La drum! Stalin e cu noi. Partidu-i far. Socialismul uite-l la hotar. Vrei să mergem împreună? Hai. Îndărăt nicicând să nu mai dai (...) Uite-mă-s în prag de Cincinal. Ce mai chiot trag de pe canal! Peste-o mie de gospodării Colective... Ih! Ce bine mi-i! Combinat, hidrocentrale... Vis... Nici să crezi că-s fapte toate. Și-s (...). Nicolae LABIȘ - Fii dârz și luptă, Nicolae! În: lașul Nou, nr 8, dec. 1950
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și am plasat câte vreo trei oameni la fiecare scară și la fiecare colț, ne-am întors spre cancelarie. În timp ce mergeam, liniștiți într-un fel, am auzit voci. Unele erau bucuroase, altele erau mânioase și strigau cu furie. Se auzeau chiote și amenințări! Erau de-ai noștri! Au intrat în școală și au urcat până la primul etaj. Nu avea cum să nu fie așa. Aceste sunete ce ne asigurau de izbânda noastră ne mângâiau orgoliul propriu și ne săturau de plăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
visului. Pleacă dintr-odată urechea, atent la o ușă închisă, lambrisată cu panouri de lemn. Dar bradul, chiar dacă este foarte solid când e dispus în poziție verticală, nu oprește bine zgomotele. Or din ăuntru răzbate o hărmălaie de glasuri și chiote. Își face repede socoteala și se încruntă. Prima oră a început deja. Copiii ar trebui să se pregătească de școală, să-și pună în ordine tăblițele și cărțile, nu să se zbenguie și să zbiere ca bezmeticii. Azi e zi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Rotește o privire victorioasă: — Atunci, alungă grijile! Regele Sacrificiilor înalță brațele: — Îndurare! Marele Pontif răspunde ca un ecou: — Îndurare...! Se îneacă ușor de emoție. Adunarea, înspăimântată de minu nile petrecute, înțelege că, în sfârșit, jertfele au fost prielnice și, după chiote de bucurie, un glas - amplificat de mii și mii de alte voci - se ridică spre cer: — Litare! — Litare, reiau flaminii și preoții în cor. Zeul acceptă sacri ficiul nostru. Nero își plimbă privirea, surprins, de la masa de oameni la grupul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
grădine are, pomi cu mere de-aur coapte; Sub nisipul din pustie cufundat e un popor, Ce cu-orașele-i deodată se trezește și se duce Sus în curțile din Memfis, unde-n săli lumina luce; Ei petrec în vin și-n chiot orice noapte pîn-în zori. {EminescuOpI 46} {EminescuOpI 47} {EminescuOpI 48} Bruh! mi-i frig. - Iată pe mână cum codește-un negru purec; Să-mi moiu degetul în gură - am să-l prind - ba las săracul! Pripășit la vreo femeie, știu
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ajungea și din cauza lipsei de legume, unii se îmbolnăviseră de scorbut. După șaizeci de zile de călătorie, două păsări ce păreau a fi becațe au venit în zbor și au poposit pe catarg. Marinarii spanioli și mateloții japonezi au scos chiote de bucurie. Dacă păsările veniseră în zbor însemna că uscatul era aproape. Păsările cu ciocuri galbene și cu pene cafenii și albe au mai atins o dată marginea corăbiei și au dispărut în zare. Spre seară pe partea stângă se iviră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
singură culoare. De te scoli mai dimineață, ce minune îți apare: crezi că soarele răsare drept din mare... Mingea lui de foc, pe seară, parcă pleacă la culcare în adânc străfund de mare. Plaja-i plină de copii. Râs și chiot, mingi, umbrele, găletuși, lopățele și la fiecare pas vezi o pălărie mare și-un costum frumos de baie, un câmp cu floricele: e doamna învățătoare! Zice că-s mâna ei dreaptă și mă strigă "ciocolată". Eu păzesc pe cei mai
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
n-o să mai dați peste oameni așa de binevoitori. Odată urcat În autocar, Harry le făcu cu mâna pe geam prietenilor lui polițiști În timp ce domnul Joe Întorcea autocarul În direcția Lashio. După ce fură la o distanță sigură, Harry scoase un chiot victorios. Walter se Întoarse cu fața spre Harry. — Îmi cer scuze pentru că v-am uitat. Ne grăbeam așa de tare Încât... — Nu e nevoie să-mi explici, spuse Harry vesel. Era Încă foarte entuziasmat, amețit de adrenalină. Reușise! Își folosise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
se strângă stomacul. Jigniseră vreun Nat? De ce trebuiau să Îndure atâtea Încercări? Avem vești foarte, foarte bune despre „cei unsprezece dispăruți“, Îl auziră pe Harry spunând pe tonul lui telegenic și plin de autoritate. Din piepturile prietenilor mei izbucni un chiot de bucurie. Toată lumea bătea palma cu toată lumea. Bennie se imagina deja Îmbrățișându-l pe Timothy, făcând o baie bună și apoi afundându-se În patul lor moale. Camera se Îndepărtă, arătându-l pe Harry stând de vorbă cu un reporter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Os-de-pește Îl coborâră la loc. Vor aștepta ca tovarășii lor să se Întoarcă pentru a-l ridica din nou. Până atunci Însă se va fi făcut dimineață. Locul Fără Nume era acum o tabără veselă pentru vizitatorii săi. Răsuna de chiote și râsete de dimineața până seara. Americanii dansau În jurul televizorului. Cei din trib stăteau ceva mai reținuți, pe rogojinile lor, Întorcându-se să vadă fața cărui străin mai apare pe ecranul televizorului. Prietenii mei se simțeau ușurați acum că aflaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ca iubit. Ea ezită, apoi răspunse cu vocea groasă, răgușită a unui fumător Înrăit: — La naiba, ar face orice pentru un prieten și invers. Își lăsă privirea În jos și zâmbi timid. E un bărbat foarte bun. Jungla răsună de chiotele Roxannei, ale lui Dwight și Moff. Moff Îi dădu, În joacă, un pumn În braț și spuse: —Bine lucrat. Wyatt dădea din cap. Cine naiba e asta? Și de ce spune că e iubita mea? Aveți un mesaj pentru Wyatt În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
salutați ceremonios, la biserică invitați în locul de onoare. În definitiv, nu prea îmi dau sea-ma ce credeau ei despre noi. În seara hramului, chefliii ne surâdeau șiret. Prevăzători, ne-am întors din vreme acasă. Noaptea veneau pe fereastra deschisă chiote de petrecere, uneori de la distanțe mari. Dar cele mai mărețe serbări tot natura ni le făcea. O! Superbele plimbări pe munți, printre brazii parfumați! Încovoiați de oboseală, și apoi odihna pe iarba moale, când te simți una cu pămîntul! Și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
îmi distrăgea atenția. In prima zi după întîlnirea cu Ioana m-am alipit de un grup de cunoscuți care mergea să se amuze la Moși. Mi s-au perindat în față turla dulce, roata norocului, animalele sălbatice, scrânciobul și totodată chiotele, glumele, muzica stridentă și conversația pe care trebuia s-o duc cu amicii mei, să fac haz de spiritele lor de oameni sănătoși. Câte o secundă, îmi revenea chipul Ioanei trădătoare și nefericită, dar mă forțam să-mi schimb gândul
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
sabia, pe care i-a scos-o din teacă, l-a omorît și i-a tăiat capul. Filistenii, cînd au văzut că uriașul lor a murit, au luat-o la fugă. 52. Și bărbații lui Israel și Iuda au dat chiote, și au pornit în urmărirea Filistenilor pînă în vale și pînă la porțile Ecronului. Filistenii, răniți de moarte, au căzut pe drumul care duce la Șaaraim pînă la Gat și pînă la Ecron. 53. Și copiii lui Israel s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
nici un preț. (Psihologie de femeie; femeilor "nu li-i frig" niciodată!) Pe urmă m-am resemnat. În Humulești, la crâșma de peste drum de biserică, beția luase proporții epice. Un țăran prea de tot vesel ne-a petrecut trăsura cu un chiot sălbatic. Dealul cel lung l-am suit la pas. Mergeam cu Adela pe jos. Cosașii de sub ierburi îi imitau fâșâitul aspru al fustei de mătasă. Noaptea era nemișcată. Numai stelele tremurau deasupra capetelor noastre. Munții, pe care ziua îi văzusem
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
abia i-a atins luciul tumultuos, iar gabara s-a repoziționat cu eleganță. Au prins un curent blând, care trecea prin stânga unui vârtej uriaș, dar, ca prin minune, ei au depășit vâltoarea fără nici o zdruncinătură. Jina a scos un chiot. Zach a lăsat vâsla și și-a sărutat soția cu pasiune, în vreme ce barca trecea lin pe lângă bifurcațiile pârâiașelor Otter și Eagle. Te iubesc, i-a spus el Jinei. Femeia s-a dezlipit din sărutare cu ochii umezi. Era pentru prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ei bătut de vânt. Stai jos, i-a spus el. Erau primele cuvinte pe care Jina îl auzise adresându-i-le soției lui de la începutul excursiei. Ține-te bine. Când a văzut spuma albă a vâltorii, Drew a tras un chiot. Alice și-a lăsat vâsla între picioare. Toate lumea să vâslească în față ! le-a strigat Drew. Călătoria într-o barcă gonflabilă era complet diferită. Mai săltăreață, mai hurducată. Semăna, mai curând, cu o tură într-un montagne russe, decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ambarcațiunea a intrat în curentul râului. Alice și John rămăseseră muți pe nisip. Drew a apărut în fugă și urlând; câinele hămăia ultragiat. Mama lui Danny s-a uitat la fiul ei uluită și furioasă, în vreme ce Charlie a tras un chiot: „Așa !” Eu sunt râul ! a strigat Danny, conducând barca pe după cotul râului și îndreptând-o către Rainier Rapids. Când apa s-a ridicat și l-a plesnit peste față, băiatul chiar a crezut în vorbele lui. Ar fi putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
timpului balaurul tolănit pe șalele Retezatului și-a păstrat solzii de stâncă cu siguranță mai ocrotește poiana cu narcise sălbatice și toate basmele perenelor copilării cu viteji din rărunchii pământului fețe de fum ochi de negru diamant plaiuri sfințite de chiotele noastre copaci zâmbind neastâmpărului din noi precum chipuri de bunici îngăduitoare ciobani bălai cu ochi de stele adună flăcări din huila serii în mijlocul stânii pentru filonul de aur ce fierbe-n ceaunul cel veșnic toropită sub țolul aspru aud cașul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
se mișcau negurile leneșe ale serii, pe deasupra apelor întunecoase și peste pădurea gălbie de trestii. Cireada venea pe maluri într-un murmur somnoros de tălăngi. În sat, scârțâiau cumpene de fântâni, se auzeau lătrături întrerupte de câni și, câteodată, un chiot prelung izbucnea din freamătul înserării, se înălța în văzduh, răsuna pe vale și murea în întinderea câmpiilor. Călărețul cobora coasta în săltăturile roibului. Poarta țarinei era deschisă: intră pe ea. Un câne se năpusti hămăind de lângă coliba jitarului; în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]