1,204 matches
-
1884); Dimitrie Onciul; „Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinții românilor în Dacia Traiană” (1885) -În a doua jumătate a sec. XIX a avut loc dezvoltarea conștiinței romanității poporului român, a limbii și civilizației acestuia, datorită: o renunțării la scrierea slavonă (chirilică); o generalizării alfabetului latin; o predării limbii române și a istoriei naționale. -După Marea Unire din 1918, a continuat să fie negată ideea continuității românești în ținuturile de dincolo de Carpați. -În acest timp, școala istorică și lingvistică românească a realizat
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Astfel a rezultat prima lucrare lexicografică modernă în care sensurile cuvintelor românești sunt exemplificate cu scurte contexte și cu formele echivalente semantic din alte limbi. Petru Maior marchează începuturile filologiei românești în trei privințe. Primul aspect constă în înlocuirea alfabetului chirilic cu „ortografia romană sau latino-românească”, înlocuire motivată prin aceea că astfel intrăm în posesia „cheii cu care cele ascunse ale rădăcinii cuvintelor se deschid”, în sensul că putem percepe direct originea latină a cuvintelor românești. Cu această motivație lexiconul este
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cea gramaticească; numai acelora li se pare a nu fi multe cuvinte latine în limba română, care alătură limba română cu limba latină cea gramaticească, și nu socotesc de limba latină cea poporană”. Este suficient, spune Maior, să înlocuiești alfabetul chirilic cu cel latin pentru a ajunge la rădăcina latină populară a cuvintelor aparent nelatine ale limbii române. Dintre toate limbile romanice, doar româna continuă latina populară constituită, cum am văzut, în spațiul italic, fapt care ar avea următoarele explicații: romanii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
modelele vechi să pictezi cu credință?! buzele tale se întreabă astfel, eu doar mă uit înalt la tine și nu-ți pot răspunde decât că iubirea, și aceștia nu pot fi decât sfinții Constantin și Elena silabisești tu curios scrierea chirilică, era în pronaos nu-i așa?! când mi-ai vorbit despre culoarea din imaginea fetei îndrăcite, și undeva în bolta pronaosului un înger, și iarăși îngeri în jurul lui Iisus Emanuel, am să vorbesc cu părintele să mă lase după-masă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de lemn continuându-se fără trecere dintr-unul într-altul, înlocuind paturile suprapuse cu care eram obișnuiți, fuseseră ocupate până la sfârșitul războiului de cei care făceau muncă forțată. Pe stâlpii priciurilor și pe grinzi am găsit inscripții crestate cu litere chirilice. Câțiva artileriști, care făcuseră Smolenskul dus și-ntors, au afirmat: „ăștia precis că erau ucrainieni“. Și godinul era din vremea muncii forțate. Ne consideram fără nici o problemă urmașii acelora, crestând la fel ca ei inscripții pe stâlpii de lemn și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
slave ocupă un spațiu întins din Republica Cehă pînă în Rusia: doar Ungaria și România sînt excluse în mod cert. Însă există diferențe semnificative între limbile slave răsăritene și cele apusene, cum ar fi folosirea alfabetului latin sau a celui chirilic. Deși familiile de limbi au fără îndoială importanță filologică, fiecare limbă națională din țările Europei Centrale și de Est a fost folosită pentru a redacta o constituție nedemocratică și mai apoi o constituție democratică. Folosirea unei limbi slave nu creează
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
efecte mult dincolo de ea s-a produs "o adevărată revoluție culturală" (Ianoș, 2010, p. 214). Tranziția de la bucoavnă la abecedar, și apoi la cărți de citire și manuale specializate, a însemnat trecerea de la conținutul religios la cel laic, de la alfabetul chirilic la cel latin, de la slavonire la metoda fonetică, și, mai important, de la crearea unei loialități față de biserică la fasonarea loialității față de stat. Abecedarul, după cum remarca un revizor școlar pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, "e cartea prin escelență a civilizațiuniĭ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
latin), în care autorii studiului introductiv arată că aceasta este "întâiul manual sistematic din istoria școlilor românești din Principatul transilvănean căci Bucoavna de la Bălgrad întrunește condițiile unei astfel de lucrări" (Mârza și Călugăru, 1989, p. 37). Scrisă, desigur, cu litere chirilice ("buchii", de unde și numele de "bucoavnă"), cartea era menită să îi introducă pe puținii învățăcei în tehnica buchisirii pentru a le sluji la treburile bisericești și, cu bătaie mai lungă, în vederea edificării religioase. Finalitatea educațională a bucoavnei consta, fără niciun
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sarcina preliminară, tehnică, "să deprindă pe copii cu învățătura de carte", după cum este statuat încă de pe coperta cărții (Bucoavna Bălgrad 1699, ediție critică, 1989, p. 133). Având un conținut exclusiv religios (ortodox), prima parte a Bucoavnei inițiază utilizatorul în ortografia chirilică, partea secundă fiind rezervată lecturilor sub forma rugăciunilor, urmată de specificarea celor zece porunci și a celor șase desăvârșiri. Partea cea mai voluminoasă a Bucoavnei consistă într-un capitol catehetic intitulat "Întrebăciune", în care sunt lămurite dogmele centrale ale credinței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
parte identică în ceea ce privește conținutul cu Bucoavna de la Bălgrad din 1699, această Bucoavnă clujeană este "un fel de ediție nouă" a precedentei sale, cum o califică O. Ghibu (1975, p. 39). Noutatea absolută pe care o prezintă este că, pe lângă caracterele chirilice, Bucoavna din 1744 oferă, în paralel, și litere latine. În laborioasa sa analiză a literaturii didactice românești, O. Ghibu (1975) înseriază cronologic apariția altor bucoavne la Râmnic, în Țara Românească (1749), Iași (1755), Viena (1771), Sibiu (1783), ș.a.m.d.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vizează să atingă și corzi patriotice în rândul copiilor cărora i se adresează. Ponderea informației patriotice a abecedarului, deși deloc neglijabilă în economia totală a textului, nu trebuie totuși supralicitată. Iată cum este structurat abecedarul (scris în întregime în alfabet chirilic în limba română): în primele pagini elevul este familiarizat cu buchiile chirilice, urmând ca apoi să exerseze cuvinte bisilabice, cele mai multe fără nicio încărcătură semantică particulară (pp. 3-12); la pagina 13 apar, alături de tripleta "ta-tă, mu-mă, soră", cuvintele "lu-mi-nă, po-ma-nă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adresează. Ponderea informației patriotice a abecedarului, deși deloc neglijabilă în economia totală a textului, nu trebuie totuși supralicitată. Iată cum este structurat abecedarul (scris în întregime în alfabet chirilic în limba română): în primele pagini elevul este familiarizat cu buchiile chirilice, urmând ca apoi să exerseze cuvinte bisilabice, cele mai multe fără nicio încărcătură semantică particulară (pp. 3-12); la pagina 13 apar, alături de tripleta "ta-tă, mu-mă, soră", cuvintele "lu-mi-nă, po-ma-nă, vir-tu-te, drep-ta-te", reluate apoi sub forma "drep-ta-te, lu-mi-na-re, deș-tep-ta-re, des-ro-bi-re
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Abecedariǔ pentru scólele începătóre, publicat în 1854 la Iași de către Nifon Bălășescu rămâne captiv paradigmei bucoavnei religioase. Este suficient de enumerat cuprinsul abecedarului pentru a convinge de saturația cu morală religioasă a textului: după ce sunt făcute cunoscute școlarilor " Literele" alfabetului chirilic, se trece la " Învățături culese din Sfânta Scriptură", preluate din surse biblice ("De la Matei", "De la Ioan", "De la Luca", "Din Epistole"). Urmează un capitol dedicat prezentării unor "Proverbe și regule morale", care concentrează înțelepciunea populară sub forma unor sentințe călăuzitoare în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Idee repede, merită reprodus in extenso concluziile finale pe care le desprinde Aaron la domnia lui Mihai Viteazul. Reproducerea câtorva pagini este justificabilă prin două rațiuni: i) textul original, publicat în 1837, este scris în limba română dar în alfabet chirilic, ceea ce îl face în mare parte inabordabil. În plus, opera lui Aaron nu a fost niciodată republicată în alfabetul latin, fapt ce o condamnă la obscuritate; ii) citarea pe larg stă mărturie vie a încărcăturii naționaliste a mesajului istoriografic transmis
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru "apărarea naționalității, mântuința neatârnării și scăparea drepturilor lor, împotriva puterilor vecine ce voia să le soarbă ființa" (Aaron, 1835, p. x). Pe lângă mântuirea politică (dobândirea și prezervarea neatârnării) prin intermediul statalității, o altă formă de eliberare națională viza îndepărtarea alfabetului chirilic și reinstalarea limbii latine, "limba strămoșească". Depistabile la Aaron sunt primele reflexii herderiene ale ideii că limba exprimă spiritualitatea colectivă a popoarelor. "Întunerecul neștiinței cu care se-acoperi țara rumânească din pricina tristelor întâmplări ale răsboaelor din afară și din lăuntru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. București: Editura Politică. Aaron, F. (1835, 1837, 1838). Idee repede de istoria Prințipatului Țării Rumănești. 3 volume. București: În tipografia lui I. Eliad [Text cu caractere chirilice]. Aaron, F. (1843). Patria, patriotul și patriotismul, București: Tipografia curții a lui Fr. Valbaum [Cu alfabet de tranziție]. Bălcescu, N. (1894). Istoria românilor sub Mihaiu Vodă Viteazul (3 volume), însoțită de o precuvântare și note de Al. I. Odobescu, Bucuresci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1797. ABC sáu Bucavna spe folosul scolelor niamului Romanesc. ABC oder Namenbüchlein zum Gebrauche der Nazional-Schulen in dem Königreiche Ungarn. Buda [Text în limbile română și germană în paralel]. 1828. Pleșoianu, Grigore. Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor [Text cu alfabet chirilic]. 1829. Nicola, Iancu. Manual de patriotism. Iași [Text cu alfabet chirilic]. 1834. Aaron, Florian. Catihismul omului creștin, moral și soțial pentru credința tinerilor din școalele începătoare. București: În Tipografia luĭ Eliad [Text cu alfabet chirilic]. Au fost consultate și edițiile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Namenbüchlein zum Gebrauche der Nazional-Schulen in dem Königreiche Ungarn. Buda [Text în limbile română și germană în paralel]. 1828. Pleșoianu, Grigore. Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor [Text cu alfabet chirilic]. 1829. Nicola, Iancu. Manual de patriotism. Iași [Text cu alfabet chirilic]. 1834. Aaron, Florian. Catihismul omului creștin, moral și soțial pentru credința tinerilor din școalele începătoare. București: În Tipografia luĭ Eliad [Text cu alfabet chirilic]. Au fost consultate și edițiile din anii 1853 și 1873, aceasta din urmă având titlul Miculu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
învățătura copiilor [Text cu alfabet chirilic]. 1829. Nicola, Iancu. Manual de patriotism. Iași [Text cu alfabet chirilic]. 1834. Aaron, Florian. Catihismul omului creștin, moral și soțial pentru credința tinerilor din școalele începătoare. București: În Tipografia luĭ Eliad [Text cu alfabet chirilic]. Au fost consultate și edițiile din anii 1853 și 1873, aceasta din urmă având titlul Miculu catechismu séu datoriile omuluǐ creștinu, moralǔ și socialǔ: carte didactică autorisată de Ministeriulů Instrucțiuniǐ Publice și introdusă în modǔ obligatoriǔ în scólele primare de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Ministeriulů Instrucțiuniǐ Publice și introdusă în modǔ obligatoriǔ în scólele primare de ambe sexse, Bucuresci: Editura Librăriei Socec & Comp. 1838. Popescu-Scriban, Pitariu V. Mică geografie a Dacieĭ, Moldavieĭ și a Țeriĭ Romînescĭ. Eșiĭ: În Tipografia Albineĭ [Text cu alfabet chirilic]. 1840. Gorjan, Gherasim Ion. Școlaru sătean sau Cărticica coprinzătoare de învățături folositoare. Bucuresci: Tipografia Pitarului Constantin Pencovici [Text cu alfabet de tranziție]. 1853. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: O carte de citire pentru școalele populare. Bucureștĭ: În tipografia luĭ F.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Florian. Manual de istoria principatului României. Dela cele dintîi vremi istorice pînă în zilele de acum. București: Tip. Colegiului Sf. Sava [Text cu alfabet de tranziție]. 1845. Albineț, Ioan. Manual de istoria Principatului Moldavei. Iasii: Inst. Albinei [Text cu alfabet chirilic]. 1856. Laurian, August Treboniu. Elemente de istorie și biografiǐ: pentru classa II. a scólelorǔ primare din Moldavia. Iașiǐ: Tipografia Bucĭumuluǐ Romanǔ [Text cu alfabet de tranziție]. 1857. Laurian, August Treboniu. Elemente de istorie și biografiǐ: pentru classa IV. a scólelorǔ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
produs în Psaltirea tipărită la Iași în 1731, respectiv în Psaltirea din Bucureștiul anului 1745. În acest moment este de găsit "sfârșitul slavonismului cultural în țările române" (Panaitescu, 1965, pp. 220-222). Totuși, un slavonism formal, rezidual, persistă sub forma alfabetului chirilic, care va fi revizuit și finalmente înlocuit de cel latin doar în 1862. Doar după acest jalon cronologic poate fi consfințită "biruința" finală și ireversibilă a limbii române asupra slavonismului. 2 Momentul desăvârșirii etnogenezei românilor variază sălbatic, însă majoritatea opiniilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
oportună, întrucât ilustrează succesiunea în timp a titlurilor care au constituit literatura școlară, putând fi astfel mai ușor de urmărit. În paranteze drepte, la sfârșitul titlului, este menționat dacă textul este scris în alt alfabet decât cel latin (cu caractere chirilice sau cu alfabet de tranziție). Titlurile sunt redate în aparatul bibliografic în scrierea lor originală, la fel cum sunt reproduse și citatele din corpul textual al lucrării. ----------------------------------------------------------------------- MEMORIA NAȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ 2 1 Introducere Memorie istorică, identitate națională, educație publică:... Chestiuni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
, gazetă apărută la Chișinău, săptămânal, între 21 aprilie și 25 mai 1907, în versiuni paralele, cu caractere latine și chirilice, și cu diferențe de conținut. Director: Alexis Nour. În articolul-program, intitulat Din partea noastră către cetitori, se menționează că V.B. apare „cu scop de luminare a norodului [...], ca prin știință și credință să ajungem la o viață bună și cinstită”. Colaborează
VIAŢA BASARABIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290518_a_291847]
-
ceremonii, fixarea dregătoriilor etc. Se știe că V. obținuse și copiase prin strădania sa prețioase documente și că le păstra în „arhiviile” casei de pe Podul Mogoșoaiei (A.I. Odobescu). Astfel, Condica divanului Valahiei (Condica Văcărescului), o copie de 214 file în chirilică îi este atribuită (Dan Simonescu), el fiind traducătorul semnat al hatișerifului acordat de sultanul Selim al III-lea raialelor românești la 1791. Tot el ar fi fost traducătorul hatișerifului „împăratului Hamid”, emis de cancelaria Porții în timpul lui Alexandru Ipsilanti (1774
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]