636 matches
-
aliniem câte opt, să ne ținem de braț, toți cu lanțuri pe picioare, și ne-o băgat În zăpada care era foarte mare... În stânga noastră era o curte cu grădină... și undeva În fund, acolo, se vedea o căsuță de chirpici luminată la geam, Crăciun fiind. Și la un moment dat o ieșit cineva din casă, o tăiat niște lemne și-o intrat Înapoi. Noi am stat acolo până când toată lumea s-a aliniat... Acuma a fost momentul care... iarăși, dom’le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Unu’, că se apropia frigu’, zice: „Noi foc avem?”. „Băi, ai două surse de căldură, bă! Soarele de la Dumnezeu și căldura animalică de la tine, băi!” Atâta. N-am văzut acolo foc În trei ani de zile, nimic... Baraca era din chirpici, acoperit cu stuf... Iernile erau cumplite! La Salcia vă scotea la muncă? Da. La un moment dat eram atât de slăbit de efortul ăla, că munceam mult, și venisem slăbit, aveam colici și aveam dureri teribile, și, la un moment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Mai era cu mine În lot Sandu Mihalcea, coleg de facultate... A mai fost În lot cu mine Florin Pavlovici. El e ucrainean (sic!)... Și cum mergeam Împreună pe digurile ălea, mereu vedeam sălciile ălea plângătoare și satele ălea din chirpici... Și el zicea mereu: „O, țară, țară... Băi, Nae”, Îmi spunea, „băi, știi ce fac, băi? Eu, ca Gogol, am o viziune așa mai de ansamblu și o să scriu despre asta... Băi, și tu ai tehnica asta a amănuntului... Băi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Drumul pînă În comuna lui Neacșu n-a mai avut nimic lacrimogen, pentru că orice lucru care vă scoate oficial din școală devenea prilej de veselie. Ați plecat Într-o excursie. În curtea părinților lui, o casă modestă, cu acareturi din chirpici și gard pe jumătate din scînduri, pe jumătate din nuiele, dar mai mult lipsă, se adunase tot satul, o mulțime de oameni simpli se holba la voi ca la niște extratereștri cum străjuiați sicriul pe traseul spre cimitir Îmbrăcați În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mult de lucru ca să-și repare gospodăria: era În Baltă trestie să faci acoperișuri pentru toată țara. Puț În curte nu avea, așa că apă de băut căra nevastă-sa cu cobilița de la Fântână, iar de udat grădina și de făcut chirpici luau de pe balta lui Lală, care devenise deja canal de irigații. Nu după mult timp, curtea părea că se afla acolo de când hăul. Primăria de atunci nu i-a zis nimica, chiar dacă rudarul ocupa acum un teren al statului; toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Împotriva misticismului: grădinița se afla la numai câțiva metri de intrarea În biserică. Și băieții, și fetele purtau aceleași șorțulețe albastre, cu fundă roșie sau albă legată la gât. Casa popilor avea ziduri groase, răcoroase, din cărămidă, iar nu din chirpici, așa cum Își clădeau odăile oamenii de rând. Beciul de sub chepengul Încuiat cu trei lacăte era enorm și Îndemna la explorare. Pe lângă faptul că mă Îndrăgostisem În același timp de educatoare (mi se părea imaginea cea mai potrivită pentru fiica cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dat și singur seama că nu degeaba am vorbit eu aicea. Lucrurile se Înșiră și se pun aproape singure cap la cap. Tatapopii a făcut găuri În coasta dinspre Dunăre a satului ca să caute lutul trebuincios fabricării cărămizilor și a chirpicilor. Avântul său economic a slăbit solul și acesta a luat-o la vale, cu tot cu amărăciunea de gospodărie a unui rudar. Despre unele consecințe am discutat deja. Cea mai importantă Însă, din punctul de vedere al bogatei noastre istorii, Încă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
austriece din porțelan și farfurioarele lor, cu toatele cam ciobite, și pe care el le trecuse, În speranța unei bune despăgubiri, pe o listă În care Înșira autorităților militare pagubele provocate de un camion al Armatei ce-i distrusese casa de chirpici de sub dărâmăturile căreia el Însuși scăpase ca prin minune. Însă ceștile fuseseră trecute pe listă În mod fraudulos, căci la câteva decenii după Întocmirea ei, pe când organele de anchetă cercetau Împrejurările misterioasei dispariții pentru totdeauna a profesorului, porțelanurile Îngălbenite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fost inaugurat într-o atmosferă de zile mari. La sărbătoare au participat oaspeți din diferite localități din R. Moldova și din România. Muzeul este amplasat într-o casă cu trei camere, așa cum a văzut autorul proiectului la bunicii săiconstruită din chirpici cu rumeguș de stejar, cu o terasă împrejmuita cu gard de nuiele. La subsol sunt amplasate trei beciuri a câte 100, 180, 1000 metri patrati fiecare. Aici urmează a fi rostogolite poloboacele de stejar, care nu vor cântări mai mult
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
în urma marilor inundații din acel an, au fost afectate cartierele Gară și Cazărmi. Acum se va organiza treptat un nou cartier denumit Deal, între zona centrală și Cimitirul “Eternitatea”. Fondul locativ era reprezentat prin construcții modeste, realizate în tehnici tradiționale ﴾chirpici și vălătuci﴿, cu un singur nivel și foarte puține din zidărie învechită. în zonele periferice grădinile erau mai întinse și adăposteau pomi fructiferi, viță de vie, legume, zarzavaturi și multe straturi cu flori. Zona centrală avea cea mai mare densitate
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
etnice sau rasiale, o mare parte a acestora fiind imigranți. Slum-urile și ghetourile se diferențiază, de asemenea, de așa-numitele shanty towns (bidonvilles sau favelas), prin faptul că locuitorii lor își construiesc locuințe improvizate, din tinichea, carton sau lemn, eventual chirpici, fără acces la apă potabilă, canalizare (condiții de viață inacceptabile). În ceea ce privește locația acestora depindea, în primul rând, de orientările pieței imobiliare: sunt vizate de fiecare dată zonele insalubre. În timp ce în SUA acestea se află în imediata vecinătate a centrelor comerciale
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
București au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei. În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină, sub numele de România, capitala țării a fost stabilită la București. După 1860, clădirile de lemn și chirpici au fost înlocuite treptat de cele din piatră și cărămidă, și rețeaua de străzi îmbunătățită. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul Național sau Universitatea „Al.I. Cuza”. În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
mici se află pe celelalte pâraie ale comunei. Excavațiile și gropile sunt frecvente în șesul Bahluiului, pe malul Iazului Plopi, ori pe lângă satul Liteni și s-au făcut în scopul obținerii lutului folosit ca material de construcție (în special pentru chirpici). În prezent, o asemenea exploatare mai pregnantă și sub formă de carieră de lut există pe versantul sudic al Dealului Bahluiului. O altă formă de relief antropic o constituie agroterasele pentru culturile de viță de vie și pomi fructiferi, amenajate
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
termenul turcesc ulak ; - D. Piersicăriei - deal pe care s-a amenajat o livadă de piersici; - Lingurari- (fost sat la est de Glodenii Gândului care se referă la o intensă activitate de prelucrarea lemnului);Lutărie- existența unor exploatare de argilă pentru chirpici și pereți din vălătuci; - D. Șanțurilor- deal pe care s-a construit o cetate geto-dacă cu șanțuri și valuri de pământ, plus palisade din lemn; - D. Cetatea (467m)și satul Palanca - idem. Topice referitoare la unele activități ce ilustrează amenajarea
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
era constituit din bârne de lemn, bine îngropate, fapt susținut pe de o parte de gropile de pari (plasate la colțuri, pe mijlocul laturilor ori în centru, pentru susținerea acoperișului în două ape, specific majorității așezărilor din Moldova), bucățile de chirpici sau resturile de fețuială lutuită de la pereți, identificate în așezările de la Gura Idrici (L2) și Dodești (L2, L3, L6) sau era fixat pe un sistem de tălpici din lemn, situat pe margine, în afara gropii (în cazul unor adăposturi de la Dodești-L1
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
comparativ cu a celor din lemn, de esență tare (stejarul, 15-20 ani), însă mai greu de găsit și mai rar întrebuințat. Așadar, sistemul de construcție al locuințelor se baza pe un schelet lemnos, din bârne subțiri, ușor lutuite (resturi de chirpici găsindu-se frecvent). Acoperișul era în două ape, corespunzător perioadei. La Dodești, în cazul L15, sistemul de bârne era dispus orizontal și prins între stâlpi dubli, care oferea mai multă siguranță, motiv pentru care a mai fost utilizat și în cadrul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
siguranță, motiv pentru care a mai fost utilizat și în cadrul altor locuințe ale stațiunii . Rar a fost întrebuințată locuința de suprafață, semnalată la Dodești (L10), în punctul Călugăreasca (pl. XXI/3), sub aspectul unei colibe, din nuiele împletite (imprimate pe chirpici) sau dimpotrivă ca o casă patrulateră (potrivit formei platformei de chirpici). Dimensiunile ei erau de 4,25 m lungime x 4 m lățime, iar adâncimea inițială de 0,15 m, însă resturi de chirpici, cenușă, cărbuni s-au găsit și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
locuințe ale stațiunii . Rar a fost întrebuințată locuința de suprafață, semnalată la Dodești (L10), în punctul Călugăreasca (pl. XXI/3), sub aspectul unei colibe, din nuiele împletite (imprimate pe chirpici) sau dimpotrivă ca o casă patrulateră (potrivit formei platformei de chirpici). Dimensiunile ei erau de 4,25 m lungime x 4 m lățime, iar adâncimea inițială de 0,15 m, însă resturi de chirpici, cenușă, cărbuni s-au găsit și la circa 0,70 m. Podeaua era amenajată simplu, bine bătătorită
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
colibe, din nuiele împletite (imprimate pe chirpici) sau dimpotrivă ca o casă patrulateră (potrivit formei platformei de chirpici). Dimensiunile ei erau de 4,25 m lungime x 4 m lățime, iar adâncimea inițială de 0,15 m, însă resturi de chirpici, cenușă, cărbuni s-au găsit și la circa 0,70 m. Podeaua era amenajată simplu, bine bătătorită, iar în unele porțiuni ușor arsă, înnegrită de fum. Nu dispunea de gropi de pari și nici de urme ale unei vetre de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
gropi de pari și nici de urme ale unei vetre de foc. Posibil să fi fost construită în pripă și utilizată sezonier (vara), deoarece nu oferea condiții de trai specifice perioadei reci. Întrucât nu corespunde întru totul formei indicată de chirpici, s-a luat în calcul o a doua variantă (emisă de autor), a unei case întrebuințată pe termen lung de membrii comunității, cu o anumită destinație social-economică. Inventarul era format din fragmente de oale, lucrate la mână, din pastă friabilă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în curte sau în afara curții. În plus, doar 25% dintre locuințele din mediul rural dispun de post telefonic fix și 22% de unul mobil. Casele din zona rurală sunt construite în proporție de 40% din materiale puțin rezistente: lemn, paiantă, chirpici, iar vechimea construcțiilor este destul de mare (aproape 60% dintre locuințe din rural au fost construite până în 1977 și doar 7% după 1989). Principala formă de încălzire a locuințelor din mediul rural este soba cu lemne (89%). La acestea se adaugă
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
București: UNFPA. *** (2005). Sante et handicaps, causes et consequences des inegalites sociales, http://wegalites.fr/spis.php/article 207. Badescu, I., Hoffman, O. (coord.). (2005). Viață și moarte în satul românesc. București: Editura Mica Valahie. Banu, C. (2007). România în chirpici. Cadran Politic. Idei contemporane, 38. Cariovac, A.M., Crab T., Ciocănel, B., Istrate, G., Agafiței, L. (autori), Panduru, F., Porojan, D. (coord.). (2002). Starea de sănătate a populației din România. București: INS-PHARE. Doboș, C. (2005). Serviciile publice de sănătate și dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
importanței ce o avea așezarea, încă de pe atunci. Moldova, împărțită între cei doi frați, face ca Vasluiul să ajungă capitală a „Țării de Jos", iar noua curte domnească de la Vaslui capătă proporții, lucru dovedit astăzi de săpăturile arheologice. Ceramica și chirpicii folosiți, ornamentația locuințelor, culorile folosite, mărimea încăperilor, spun totul despre civilizația acelor ani. Curtea domnească de pe întreg botul dealului ce domina orașul, modul cum era asigurată apărarea ei, relațiile comerciale stabilite în acea vreme cu vecinii dar și cu târgurile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
României, În Bărăgan, unde au fost instalați În câmp, sub cerul liber, „aruncați ca o pleavă În bătaia vânturilor”, cum spune un martor. Locul pe care, la doar câteva săptămâni de la instalare, au Început construirea sub amenințare a caselor din chirpici acoperite cu paie conform unor modele STAS (case mici și mari) era marcat de un țăruș cu un număr. Locul purta urme ale culturilor abandonate. Terenurile respective aparținuseră până În urmă cu doar câțiva ani unor proprietari, obligați la rândul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mai au acoperișul din paie sau stuf (vezi foto 2), majoritatea (40%) fiind acoperite cu azbest, țiglă în aproximativ 35% din cazuri, și restul cu tablă. Majoritatea caselor au temelia construită din ciment și prundiș și pereții din paiantă sau chirpici sau vălătuci. Există și câteva case (3 observate de noi) cu etaj, tip vilă, finisate în proporție de 90% construite din fonduri obținute prin munca în străinătate. Foto 2. Casă cu acoperiș din stuf, Trifești Impresia generală este de soliditate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]