641 matches
-
actuală, la un deceniu după 1989, de ce are ea, în primul rând, nevoie? De spiritualitate, de contact cu sacralitatea? Sau de civilizație? Înțelegând prin această noțiune, o țară cu o solidă infrastructură, cu bune căi de comunicație, fără sate de chirpici, pe care fiecare inundație le mătură, fără mizerie materială, uneori de nedescris. Fără foame, frig și întuneric. Fără copii ai străzii și aziluri mizerabile, care formează o adevărată rușine națională. O gravă compromitere pe plan european. Societatea occidentală a rezolvat
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cu Sapdaru în A fost sau n-a fost? De fapt, toată scena pare desprinsă din comedia tristă semnată Corneliu Porumboiu. Un moș trecut prin multe degustări la viața lui, cu ochii uscați și părul răvășit, privește dincolo de pereții de chirpici și geamurile termopan. Șade stresat pe marginea unui colțar nou-nouț din odaie și-l ascultă pe domnu’ reporter venit de la București, special pentru el. Ține în mână un microfon, pe care-l frământă ca pe-o căciulă. „Se vede că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
fier, oțeliri la petale din albul neonului peste tot, ramificația spre Dorohoi sărăcie de izlaz și dealul tuns căzăcește, perie de porumburi pe culme, pe treapta întîi a stațiunii piscicole egrete, gîște sălbatice, pacea duminicii camion lipit de peretele de chirpici, platforma lung peste osiile din spate, turle brîie împletite, la Budăi trenul trage la biserică, peste DN 28, în fîșîit de cauciucuri, curburi Bălțați, turnul silozului, stațiunea pomicolă spinări de dealuri fructifere, morman surpat lădițele de lemn, pe linii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vegetație, minciuna cu moartea viață minimă, profil de zare fecioara din priviri menite să-l frămînte, Tîrgu Mureș steaua i se ridică pe mitografia rîului. Miercuri, 27 decembrie, ora 9,51, la Muzeul etnografic Tîrgu Mureș, sădila cu țestul de chirpici de acasă, îmblăciu fonetismul, în fotografie șura de îmblătit, sistemele constructive în pereți, cît de ușor să gunoiești! sala II Plante tinctoriale, nume fără leac taxonomice, pescuitul prostovol ≠ leasă ≠ vîrșă, muzeul totdeauna din magie verbală, stupul ține și din stuf
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
care țăranii nu le aveau; din acest grup făceau parte croitorii, dulgherii, zidarii și fierarii. Casele erau construite din materialele disponibile în zonă. Ele nu puteau fi construite din bușteni sau piatră, ci erau de obicei făcute din lut sau chirpici uscat la soare și apoi, eventual, văruit. Acoperișurile erau din stuf, țiglă sau piatră. Comparativ cu standardele occidentale, locuințele țărănești erau mizere. Locuința de nivel mediu era alcătuită doar din două camere: una principală comună și una în care se
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
perețiĭ lor nu e destul loc pentru o hartă; iar lumina e așà de mică, în cât nu se póte citi pe ele" (Haret, 1903, p. 48). Astfel se face că pereții prăpădiți ai sălilor de clasă deveneau iconostas de chirpici pentru sfinții războinici și mucenicii eroici ai istoriei naționale. Întunericul fizic ce domnea în cocioabele tenebroase care erau cele mai multe școli sătești era contracarat în acest mod de străluminarea simbolică iradiată de gloriosul trecut românesc depictat în tablourile istorice. În acest
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
subliniere a marii importanțe culturale pentru fiecare. Fiecare oraș din Summer, denumit Mesopotamia (țara dintre cele două fluvii: Tigru și Eufrat), se afla sub patronajul unui anumit zeu sau zeiță, în cinstea căruia sumerienii construiau zigurate (piramide cu trepte din chirpici) cu altar în vârful piramidei, unde sălășluia zeitatea; civilizația sumeriană a fost una din cele mai vechi, cunoscute azi, fiind cel mai bine studiată, datorită sutelor de tăblițe cu inscripții pe care le-a lăsat. Apărută în mileniul V î.Hr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
pentru lumină mai multă. Camerele din partea de sud au fost terminate mai târziu, prin 1966-1967. Construiește de asemeni pivnița din beton, iar deasupra cămara. Ca anexe gospodărești construiește un grajd mare pentru animale, cu fundație din beton și pereții din chirpici acoperit cu țiglă, magazie, coteț pentru păsări, coteț pentru porci. În testamentul întocmit de învățătorul Marcu în 1947, adresat soției sale Maria Marcu și fiicei sale Mariana precizează că lasă moștenire una casă în construcție, din cărămidă împrejmuită cu gard
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
partidă de sport, pe monocotiledonatul gazon, tot ele ne oferă odihna: pe o saltea umplută cu iarbă de mare, Zostera; sau pe o rogojină din papură. Doar lemn pentru pat și casă nu ne oferă aici, cel mult paiele din chirpici; dar În Orient, bambusul a creat o civilizație, dând orice, de la rogojină și casă până la sabie și chiar hrană. Și poate ne vine chef de joc, În sunetul naiului confecționat din trestie, de miticul Pan dar și de concreții geți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bătrână arată până astăzi două cămări scunde, la care se ajunge printr-un culoar intermediar, strâmt și întunecos. Prin ferestrele mărunte mult soare nu răzbătea în încăperi. În curte, alături, se humuia un bordei pentru troacă, pentru așezatul lemnelor sau chirpiciului; în alt loc se zidea un cuptor pentru vară; lângă casă, cușca câinelui, paznic slăbănog și răbdător 37[...]. La vremea aceea Ipoteștii aveau 18-20 de case; era deci un cătun cu nu prea mulți oameni, ocupați cu munca la câmp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
acareturile CAP-urilor, gest salutat entuziast de o gazetăriță care, sunt sigur, habar n-are nici acum câte țâțe are vaca, dar se pricepea, atunci, în 1990, să vadă în dărâmarea grajdurilor o salutară eradicare a "simbolurilor comunismului" ! De parcă bietul chirpici rural era purtător de ideologie! A urmat industria, după ce s-a constatat, de asemenea gazetărește, că tot ce ce funcționează cu folos pe aiurea, n-are cum viețui și pe damnatul plai românesc. La Molid, județul Suceava, fabrica de mucava
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cei care au avut o viață de familie îndestulată, cu o funcție importantă și care s-au conservat ajutați și de natură dar și de împrejurările vieții. Îmi vin în minte locurile copilăriei, pe dealurile noastre erau căsuțe răzlețe din chirpici, învelite cu paie, focul îl făceau la vatra din casă pe pirostrii - că nu aveau cărămidă să-și facă sobe - poate nici meseriașii nu se găseau, erau chiar vârstnici și așa trăiseră, țineau pe lângă casă o pasăre sau porc
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
devenit o meserie căutată În special Începând cu prima jumatate a secolului al XIX-lea când țăranii au Început să renunțe la locuințele tradiționale de tip bordei, trecându-se la construcțiile din argilă uscată la Soare În amestec cu paie (chirpici) sau, chiar au trecut la construirea de case din argile superioare, nisipoase, uscate În cuptoare termice (cărămidă arsă). Comunitățile de cărămidari erau seminomade, iar unele dintre ele au supraviețuit până În perioada contemporană. Un specific deosebit Îl aveau neamul ursarilor care
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
mai ales În Transilvania și Banat, care s-au sedentarizat practicând agricultura, dar și alte meserii mai nou apărute care să le asigure un nivel de trai; - cărămidari / cărămizari - rromi care tradițional se ocupau de confecționarea cărămizilor din lut nearse (chirpici), proveniți -mai ales după secolul al XIX-lea- În marea lor majoritate din lingurari, ursari, vătrași sau rudari; - argintari - rromi care În mod tradițional se ocupă cu prelucrarea argintului și aurului, confecționează În special bijuterii și alte obiecte de podoabă, pentru
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
În Județul Iași. JOC DIDACTIC-ARITMOGRIF La o dezlegare corectă pe orizontală, pe verticala A-B se va obține neamul rromilor a căror meserie tradițională este prelucrarea aramei 1. Cu? 2. Rromi care tradițional se ocupau de confecționarea cărămizilor sau a chirpicilor? 3. Un aliaj de cupru și zinc În diverse proporții, galben-auriu, maleabil, ductil, ușor de prelucrat? 4. Căldărarii sunt rromi? 5. Rromi muzicieni, mai ales instrumentiști ? 6. Rromi care prelucrează lemnul În tacâmuri tradiționale? 7. Rromi care se ocupau cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de săracă, nu-și mai pemite să le cumpere. Stau și folosesc unul cu anii", spune nea Vasile, În timp ce ne pozează după ce a "dovedit" una din cele vreo 20 de bucăți care le pregătește pentru azi. Din casa mică de chirpici mai ies vreo 2-3 puradei, care mai aduc alți șase de prin vecini și se strâng, ca la ursul demult dispărut, În jurul lui nea Vasile. Aluminiul fierbe. Nu durează mai mult de o oră să facă un ceaun. 45 de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Ioan pe http://www.jurnalul.ro/descoperirea-romaniei-06/tuciuriletuciurii-made-in-policiori-18442.htm) VI. ARGILELE ȘI CĂRĂMIDĂRITUL 1. Cărămidari / cărămizari erau rromii proveniți din ursari, vătrași și rudari, care În mod tradițional se ocupă de confecționarea cărămizilor din lut, nearse, care se numesc diferit: - chirpici, În Moldova, Oltenia, Dobrogea și Muntenia;văioage, În Banat și Transilvania. Cărămidarii călătoreau de primăvară până toamna, pe distanțe mari, În caravane de câte 20 de familii, În căutarea lucrului. Meșterii rromii recunoșteau argilele bune pentru cărămizi, după culoare, consistență
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
este cunoscută fosta mahala ”a Cărămidarilor” În care a locuit o vreme și pictorul Nicolae Grigorescu. - Cântecul copilăriei ”Cărămidă lucitoare/ Dă Doamne să iasă Soare”, provine din folclorul rromilor cărămidari care aveau nevoie de radiația solară pentru a se usca chirpicii și cărămizile produse de ei și care le asigurau veniturile... - Târgurile locale cu produse obținute manual adună anual sau sezonier meșteri populari care Încă dăinuie prin tradițiile trecutului. Astfel, an de an la Iași, la cele două mari manifestări (Târgul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și-au pierdut limba maternă și cultura tradițională? 10. Femeile măritate poartă ... Lectură. Despre casele căldărarilor care deveneau sezonier cărămidari La Călărași În cartierul ”Spoitorilor” sunt case care adăpostesc peste 1000 de familii, de mărime mică și medie. Ridicate din chirpici, majoritatea aveau o cameră sau două, mai rar trei. Tulele(chirpicii) erau făcute de proprietar Împreună cu rudele lor, care se ajutau reciproc. Într-un loc numit “xarmaj” se Întindea grămada de pământ, se amestecau paie și apă prin călcarea cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
poartă ... Lectură. Despre casele căldărarilor care deveneau sezonier cărămidari La Călărași În cartierul ”Spoitorilor” sunt case care adăpostesc peste 1000 de familii, de mărime mică și medie. Ridicate din chirpici, majoritatea aveau o cameră sau două, mai rar trei. Tulele(chirpicii) erau făcute de proprietar Împreună cu rudele lor, care se ajutau reciproc. Într-un loc numit “xarmaj” se Întindea grămada de pământ, se amestecau paie și apă prin călcarea cu picioarele de către 5-6 persoane. Amestecul rezultat se turna În tipar de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
că nu era necesară, nu ne trebuia nouă, românilor, săraci și sărăciți, o asemenea clădire, a doua din lume. Ceea ce nu observă acești contestatari este că Europa percepe România și după Casa Poporului, după capacitatea de creație, nu numai după chirpici și tizic. Am încercat să aflu de unde le vine unora încrâncenarea asupra ceea ce s-a construit în „epoca Ceaușescu” și i-am găsit grupați în societatea „Chirpicul SRL”, zgribuliți în jurul unui foc de tizic. Îmi amintesc că, după Declarația din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
hârleț pe la șanț și pe la podeț, ba, chiar îndrăzneai să consolidezi digul...ș.a.m.d. Iată de ce nu-mi vine să-ți plâng de milă, mai ales când mă gândesc că va trebui să-ți fac casă nouă, beton, în locul chirpicilor tăi prpădiți, așezați în zona inundabilă. Nu da vina pe guvernanți și, mai ales, nu da vina pe Dumnezeu; ți-ai făcut-o singur, cu mâna ta, iar acum trebuie să fiu solidar cu nepăsarea, lenea și prostia ta. Mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de voturi, că până-n 2012 nu mai e mult. Ca și cum nu erau destule câte sunt, leul, care nu prea e leu, o ia la vale, spre bucuria exportatorilor români, zic unii. Care exportatori? Ce se mai produce la noi în afară de chirpici și ifose? Cum exportatori nu prea avem, leul jigărit se va rostogoli pe masa românului, ca să-i arate că nu mai poate cumpăra acum ce cumpăra cu o săptămână-două în urmă, că nu-și va plăti utilitățile, și de medicamente
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
acte cu care să vă conving. I se repartiză un loc într-una din barăcile goale. Și părintele nu întârzie să-și confirme harul preoției. Înțelese de ce l-a adus Dumnezeu aici. De a doua zi se apucă să facă chirpici din pământ, pe care-l uscă la soare. Lucra de unul singur. Oamenii se uitau curioși, dar nimeni nu îndrăznea să-l întrebe ce are de gând să facă cu acele cărămizi uriașe. Când avu suficiente, cercetă o baracă cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de gând să facă cu acele cărămizi uriașe. Când avu suficiente, cercetă o baracă cu pereți zidiți din cărămidă. Sparse cu un târnăcop zidul pe verticală, creând două deschideri, pentru sânii bisericii, care vor fi completați cu cărămida demolată și chirpici; apoi făcu un șliț la baza zidului pentru a-l prăbuși. A doua zi, 14 octombrie, era Cuvioasa Paraschiva. Se ruga: „Doamne, de ziua Căpitanului (Sfântul Corneliu Sutașul, 13 septembrie) m-am apucat să fac lăcaș de închinare pentru nevoile
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]