369 matches
-
-mă. Am să vin lângă tine oricât ar dura să te petrec". "N-aș crede să fie cum zici", mi-ai răspuns: "Am să dispar într-o noapte în somn". Ce misterios! Ce ingenios! O să te furișezi ca un copil chiulind de la școală cel puțin așa reușesc eu să văd totul în mintea mea. Dar acum te văd în fusta ta indiană și bluza simplă de in albăstriu în grădină, sub frunziș, și pari nici mai tânără, nici mai bătrână decât
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
alta e ce faci tu și cum vezi tu lucrurile (elev, 17 ani, grup școlar). Cred că sunt 2-3 persoane în clasă care nu fumează, de obicei la aceste acțiuni merg cei care nu fumează sau, și noi, ca să mai chiulim de la câte o oră. Ascultăm 30 de minute persoane care vorbesc întruna despre lucruri pe care le știm, nu am întâlnit nici un profesor care să ne facă observații, nici gardianul. Mai degrabă ne anunță când vine directorul: stingeți țigările! (elev
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
să acceptăm că toate textemele sunt, prin chiar natura lor, diatropice). De aceea, ar trebui să găsim o modalitate de a distinge reconfigurarea de simpla determinare. În acest sens, e instructiv să analizăm trei exemple: (a) Elevul Ionescu nu mai chiulește de la ora de matematică, dar nici nu s-a apucat de învățat. Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba. (b) Elevul Ionescu nu mai chiulește de la ora de matematică, dar nici nu s-a apucat de învățat. Elevul [Ionescu]-și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
determinare. În acest sens, e instructiv să analizăm trei exemple: (a) Elevul Ionescu nu mai chiulește de la ora de matematică, dar nici nu s-a apucat de învățat. Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba. (b) Elevul Ionescu nu mai chiulește de la ora de matematică, dar nici nu s-a apucat de învățat. Elevul [Ionescu]-și schimbă părul, dar năravul ba. (c) Elevul Ionescu nu mai chiulește de la ora de matematică, dar nici nu s-a apucat de învățat. Lupu-și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de învățat. Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba. (b) Elevul Ionescu nu mai chiulește de la ora de matematică, dar nici nu s-a apucat de învățat. Elevul [Ionescu]-și schimbă părul, dar năravul ba. (c) Elevul Ionescu nu mai chiulește de la ora de matematică, dar nici nu s-a apucat de învățat. Lupu-și schimbă părul, însă doar pe/cu o piele de oaie. În exemplul (a), întâlnim ceea ce am putea numi o determinare "slabă": textemul diasketic a fost, într-
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
discurs se referă doar la obiectele pe care le desemnează în mod nemijlocit. În schimb, în exemplul (c), secvența diatropică vizează atât sensul literal al textemului (pielea de oaie), cât și sensul său "literal" (faptul că elevul Ionescu nu mai chiulește de la ore). Avem de-a face, în acest caz, cu un textem modificat printr-o operație de reconfigurare, și nu doar prin simplă determinare discursivă. Prin urmare, diferența dintre determinarea (forte) și restructurarea textemelor rezidă în faptul că, dacă prima
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ea. Fraților, în final câștigă lupta cine știe să alunece șiret pe lângă ea: asta ar fi lecția tăcutului coelacant, dat la fund ca un dizident al evoluției absorbit complet de număratul luptelor pentru supraviețuire de la care neamul său venerabil a chiulit. − Ei, dacă-i pe-așa, și societățile umane au creat spațiul privat cu exact aceeași funcție de parc jurasic al trăirilor: te mai retragi în el, îți mai acorzi o rupere de rutină și, prin ea, inspiri adânc ceva posibilități venite
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
am încheiat brusc conversația spunându-i că de-abia după admiterea de la Facultate urmează să discutăm serios subiectul. A mai insistat să ne mai întâlnim, doar așa că să nu se răcească relația, dar eu i-am răspuns categoric că nu chiulesc de la ore, că nu pot întârzia la autobuz după ore și că nu pot pleca în oraș de capul meu. S-a făcut că înțelege și a insistat să-i promit că voi fi a lui după examenul de la Facultate
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
cea mare și definitivă este doar o amăgire, un vis urât, un coșmar, de care putem scăpa... Parcă Îl văd din nou lângă mine, ciufulit, cu buzele strânse Într-o ușoară strâmbătura, privindu-mă puțin, apoi Întrebându-mă: ,,Vrei sa chiulim Împreună?”; ,,La ce film mergem, azi?” Îmi amintesc cum nu am servit nici unul dintre noi doi o oră de matematică. Nu eram Înțeleși să chiulim, dar nici să stăm o oră Întreaga În clasa cu ,,Pătrațel”, nu aveam chef. Era
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cu buzele strânse Într-o ușoară strâmbătura, privindu-mă puțin, apoi Întrebându-mă: ,,Vrei sa chiulim Împreună?”; ,,La ce film mergem, azi?” Îmi amintesc cum nu am servit nici unul dintre noi doi o oră de matematică. Nu eram Înțeleși să chiulim, dar nici să stăm o oră Întreaga În clasa cu ,,Pătrațel”, nu aveam chef. Era primăvară și afară și În sufletele noastre. Eu am plecat să ud buretele, iar tu să cauți o bucată de cretă. Nu știu cum s-a făcut
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să ud buretele, iar tu să cauți o bucată de cretă. Nu știu cum s-a făcut că n-am reușit să ne Întoarcem În clasa decât după terminarea orei. Fără Malin nu mai simt gustul libertății, nu mai am chef să chiulesc. Fără el nu mai plecăm În călătorii imaginare, nu ne mai așteaptă Scală din Milano să dăm marele spectacol sub baghetă maestrului Luciano Tuttoiano. E foarte trist să nu mai visezi, să nu mai ai fantezie, să fii despărțit de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cu adevărat "ceea ce se cuvine" să fie. De aceea, văd X și DRT ca pe niște drame morale politice și consider că Spike Lee a fost perfect justificat să îi îndemne pe copiii negri sau de orice altă culoare să chiulească de la școală pentru a vedea X. Nu numai că aflăm, din acest film, foarte multe lucruri despre una dintre cele mai importante figuri ale epocii noastre, dar sîntem și forțați să reflectăm asupra a "ceea ce se cuvine" să facem pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
port. De copil, la Galați, se ducea să se joace, mai întotdeauna, în port. Acolo își găsea el prietenii de joacă, mai mult decît în grădina publică sau în parcul din centrul orașului. Tot în portul se ducea și cînd chiulea de la școală împreună cu alți copii, cu care se împrietenea repede. A cultivat toată viața prietenia și a fost și a rămas generos cu toată lumea. S-a îndreptat spre studiile comerciale, absolvind astfel școala comercială din Galați. N-a ales, însă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
an sau doi mai mari decât noi. Tehnoredactor al "Echinoxului" era poetul Virgil Mihaiu, un rafinat poliglot, desăvârșit iubitor și cunoscător al jazz-ului. Eram tineri și entuziaști, foarte silitori, studenți cărora nu le scăpa nici o carte bună din librărie. Chiuleam de la cursuri doar pentru a sta ceasuri întregi în Biblioteca Centrală a Universității Babeș-Bolyai, siderați de faptul că treceam zilnic pe lângă așa numitul "bârlog al lui Faust", o încăpere în care lucrase Lucian Blaga, în perioada cea neagră a existenței
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
o prăjină și deranjezi simetriei. Încă puțin, încă... Perfect ! Acolo să stai, să nu miști un milimetru ! Dacă ai nevoie, îți fac un semn mic cu o cretă. Aduceți o cretă, vă rog ! Cum n- aveți cretă, când vreți să chiuliți de la muncă cum faceți repede o febră ?“, râde Cristi, care după ce termina cu detaliile regizorale dădea startul repetițiilor, partea cea mai dificilă de altfel, pentru că perfecționismul său exagerat îi scotea uneori din sărite pe cei din jur. „Ce-a fost
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Frig, când era frig, încă de atunci, făceam otită și nu mai auzeam bine, dar în dimineața aia nu aveam absolut nimic. Nici o problemă de înregistrare. În dimineața aceea sau într-o dimineață oarecare, ambele alese absolut la întâmplare, probabil chiuleam în teritoriul acela descris până acum. Continuând șirul presupunerilor, Palade, de exemplu, putea să privească drept în sus, spre acoperișul peste care norii se scurgeau repede, de parcă ar pica, parcă și-ar da drumul în spatele liceului. Ca niște folmotoace de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fără îndoială un adevărat loc de supliciu, mai cu seamă în lungile luni de iarnă, când era obligat să supraviețuiască dând lecții particulare la mai toate materiile, cu prețul derizoriu de cinci lei ora. Atunci, singura lui bucurie era să „chiulească“, cu permisiu nea ori nu a organelor de miliție, la București, invocând motive „dentare“, unde, în afara tratamentelor de rigoare, avea ocazia să se întâlnească cu diverși prieteni și admiratori. Tocmai cu ocazia unei asemenea evadări îl cunoscusem și eu acasă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mi se părea că vorbesc despre mine și despre ce e în jur, despre mine în toată chestia (kestia!) aia din jurul meu. „Întreaga greșeală stă în îndoială și în șovăială“ (dar asta-i din Pound, nu din Eliot)... Mai și chiuleam de la armată. Căutam disperate de dimineață hainele, nu găseam chipiul sau o curea și lăsam totul baltă. „Azi nu mergem“, hotăra una dintre noi. Stăteam fiecare în patul ei, pe spate. Ronțăiam mere și citeam ore în șir fără să
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
carton de două ori, poc-poc, și să te faci din când în când că alergi. Locotenentele nu ne frecau, erau niște femei cumsecade. Fumam și stăteam întinse pe iarbă, dacă nu era în preajmă vreun vizitator. Când era prea cald, chiuleam. Așa se face că s-a enervat un nene pe noi, un colonel sau ce-o fi fost. Ne-a chemat pe toate în careu și, roșu de indignare, ne-a muștruluit, adăugând, în culmea furiei, că, în fond, n-
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
explice. Cred, pe de altă parte, că ar fi foarte interesant un studiu despre psihologia celor care au devenit alți oameni slăbind. în liceu, m-am transformat dintr-odată într-un individ „de lume“, care a început să fumeze, să chiulească și să meargă prin baruri, să aibă prieteni pe golănașii liceului. Gata, o rupsesem cu trecutul ! Eram, de- acum, om mare ; cine știa că, de fapt, cu doar cîteva luni în urmă, fusesem un băiat cuminte care asocia cuvîntul „chiul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
sitoare pentru alții, im por tante pentru tine.) Eram, la început, trei „oameni de bază“ : Stănescu (îi ziceam, desigur, Stan), Bogdan Preotu’ (îl chema Prioteasa) și eu. După aceea s-au mai adăugat și alții. Ce făceam : fumam, beam și chiuleam de la ore. De chiulit, nu chiuleam de la toate, ci doar, zilnic, de la cîte una-două. În timpul ăsta, mergeam pe la blo curile din apropierea liceului să stăm pe băncile din fața scărilor sau la niște locuri de joacă unde erau leagăne și tobogane. și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
por tante pentru tine.) Eram, la început, trei „oameni de bază“ : Stănescu (îi ziceam, desigur, Stan), Bogdan Preotu’ (îl chema Prioteasa) și eu. După aceea s-au mai adăugat și alții. Ce făceam : fumam, beam și chiuleam de la ore. De chiulit, nu chiuleam de la toate, ci doar, zilnic, de la cîte una-două. În timpul ăsta, mergeam pe la blo curile din apropierea liceului să stăm pe băncile din fața scărilor sau la niște locuri de joacă unde erau leagăne și tobogane. și fumam. Atît. Fumam țigară
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pentru tine.) Eram, la început, trei „oameni de bază“ : Stănescu (îi ziceam, desigur, Stan), Bogdan Preotu’ (îl chema Prioteasa) și eu. După aceea s-au mai adăugat și alții. Ce făceam : fumam, beam și chiuleam de la ore. De chiulit, nu chiuleam de la toate, ci doar, zilnic, de la cîte una-două. În timpul ăsta, mergeam pe la blo curile din apropierea liceului să stăm pe băncile din fața scărilor sau la niște locuri de joacă unde erau leagăne și tobogane. și fumam. Atît. Fumam țigară de la țigară
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
liceului să stăm pe băncile din fața scărilor sau la niște locuri de joacă unde erau leagăne și tobogane. și fumam. Atît. Fumam țigară de la țigară - le sudam, adică. în primele zile din clasa a noua eu nu fumam încă, dar chiuleam cu băieții. Ei fumau, eu mă uitam la ei. La un moment dat, o tipă care a venit și ea cu noi (una dintr-a unșpea, voluntară, cu ochii verzi și cam plinuță, care se lăuda că a fost violată
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
știrea pedagogului erau o practică destul de frecventă. Plecările aveau loc înainte de baricadarea ușilor care dădeau în exterior și revenirea după ora 6, când ușile se deschideau din nou. *** Dacă aveai, cu adevărat, o problemă de sănătate, sau dacă voiai să chiulești o oră sau mai multe, mergeai la infirmerie, la madam Georgescu, infirmiera, ce semăna cu un butoiaș ștrangulat la mijloc, prevăzut cu două picioare scurte, și care avea cunoștințe de medicină cam câte aveam eu despre zborurile cosmice. Pe loc
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]