543 matches
-
inadecvate, din cauza "parțializărilor" operate în obiectul investigat. 2.9. Cu diverse ocazii, mai mulți lingviști contemporani au subliniat actualitatea unora dintre distincțiile și conceptele teoriei lingvistice hasdeiene (vezi, printre alții, Wald, 1963; Vasiliu, 1978; Urițescu, 1988; Berejan, 2002/2005). Pentru Cicerone Poghirc (1968, pp. 108-126), ca și pentru lingvistică modernă, din multitudinea aspectelor abordate de Hașdeu, inca prezentau interes: discuțiile referitoare la terminologia lingvistică, definirea lingvisticii că știința și determinarea locului pe care îl ocupă această printre celelalte discipline, recomandarea principiului
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de stiință limbei ar implica o anumita modificare a structurii schițate în Principie de linguistica (ibid., p. 42). 3.2. De la noematologia lui Hașdeu la skeologia lui Coșeriu 3.2.0. După ce a fost publicată (în 1968), monografia scrisă de Cicerone Poghirc, B.P. Hașdeu. Lingvist și filolog, a fost caracterizată, în general, în termeni elogioși. Notă discordanta au făcut însă două recenzii (apărute în 1969)15 ce-l aveau că autor pe Iorgu Iordan, care (și cu alte ocazii, de altfel
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cauză (continuată de Iordan într-un alt articol), ci reafirmarea (și cu acest prilej) a convingerii lui Poghirc, după care "Hașdeu este, într-adevăr, autorul unor idei mari și adevărate" (Poghirc, 1970, p. 165). De altminteri, respingând o altă imputare, Cicerone Poghirc preciza că (în amintită monografie) nu s-a manifestat critic față de Hașdeu, tocmai pentru că a urmărit să selecteze doar acele "idei mari și metode ingenioase, care și astăzi, după mai bine de jumătate de veac, se dovedesc juste și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
noch die Bemerkung hervor, dafs die Syntax eine Ergänzung der Morphologie șei, wie die Noematologie der Semasiologie, dafs diese beiden Zweige der Glottik die "idées latentes", wie sich Bréal ausdrückt, zum Ausdrucke bringen" (Meyer, 1884, p. 144). În monografia să, Cicerone Poghirc aprecia ca fiind binevenită, în acea epoca, o asemenea discuție, mai ales că disciplinele lingvistice nu se separaseră suficient, insă socotea că o atare clasificare "este astăzi depășită" și de aceea nu va insista asupra ei (Poghirc, 1968, p.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
luat ca bază, dat fiind sensul sau" (Ivănescu, 1984, p. X). În orice caz, dintr-un motiv sau altul, termenul respectiv nu a supraviețuit în lingvistică modernă 42. 4.2. O caracterizare de ansamblu a lucrării lui Hașdeu găsim la Cicerone Poghirc (1968, pp. 115-116), unde se apreciază că acest mic tratat de fonetica generală (primul din istoria lingvisticii noastre) conține unele idei foarte importante. Întrucât conform intenției exprimate de exegetul respectiv întreaga monografie din 1968 s-a concentrat pe elementele
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Hașdeu, un singur lucru suntem datori să-l facem pentru a omagia cum se cuvine pe acest luceafăr al neamului nostru: să-l cetim, să-l înțelegem, să-l asimilam. Restul vine de la sine" (Eliade, 1987, p. 110). La fel, Cicerone Poghirc pe care Eliade îl aprecia foarte mult -, notând că "opera lui Hașdeu rămâne în picioare într-o bună parte a ei", declară la finalul monografiei sale din 1968: "Cât privește mulțimea ideilor generale și a punctelor prețioase de vedere
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
find the most relevant theoretical contribution made by B.P. Hașdeu în one of his two studies on the "science of language" edited here. 0.1. After having been published (în 1968), the monograph B.P. Hașdeu. Lingvist și filolog, written by Cicerone Poghirc, was characterized, în general, în praiseworthy terms. Nevertheless, two reviews (published în 1969)1 written by Iorgu Iordan did not go în the same vein. He (aș he did în other situations aș well) tried to minimize Hasdeu's
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1894/1984 = Alexandru Philippide, Principii de istoria limbii [1894], în Alexandru Philippide, Opere alese. Teoria limbii, editate de G. Ivănescu și Carmen-Gabriela Pamfil, Cu un studiu introductiv și comentarii de G. Ivănescu, Editura Academiei, București, 1984, pp. 1-225. Poghirc 1968 = Cicerone Poghirc, B. P. Hașdeu. Lingvist și filolog, Editura Științifică, București, 1968. Poghirc 1970 = Cicerone Poghirc, În legătură cu Hașdeu și cu obiectivitatea științifică, în "Limba română", anul XIX, nr. 2, 1970, pp. 153-165. Quintilian 1974 = M. Fabius Quintilianus, Arta oratorica, vol. I-
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Teoria limbii, editate de G. Ivănescu și Carmen-Gabriela Pamfil, Cu un studiu introductiv și comentarii de G. Ivănescu, Editura Academiei, București, 1984, pp. 1-225. Poghirc 1968 = Cicerone Poghirc, B. P. Hașdeu. Lingvist și filolog, Editura Științifică, București, 1968. Poghirc 1970 = Cicerone Poghirc, În legătură cu Hașdeu și cu obiectivitatea științifică, în "Limba română", anul XIX, nr. 2, 1970, pp. 153-165. Quintilian 1974 = M. Fabius Quintilianus, Arta oratorica, vol. I-III, Traducere de Maria Hetco, Editura Minerva, București, 1974. Robins 2003 = R.H. Robins, Scurtă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
p. 109), savantul încearcă să ofere că explicație (probabilă) a numelui său un etimon slav semnificând 'meșter'. 2 Mai toate informațiile biobibliografice care urmeaza sunt extrase, în mod selectiv, din Poghirc, 1968, pp. 53-71. În anii '80 ai secolului trecut, Cicerone Poghirc, stabilit în străinătate, fusese "pus la index" de către regimul comunist. Se explică astfel de ce, în perioada respectivă, exegeți și editori ai lui Hașdeu, precum Gr. Brâncuș și G. Mihăilă, nu fac nicio referire la monografia să, B.P. Hașdeu. Lingvist
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mări, în curând, din nou. Comandantul jandarmeriei ne dădu, pentru a ne face onorurile reședinței sale, un tânăr dorobanț de șaptesprezece ani, un băiat fermecător și inteligent, vorbitor de franceză, perfect la curent cu cronica și resursele orașului. Acest tânăr Cicerone ne-a fost de mare folos; judecata sa precoce, siguranța observațiilor sale ne-au uimit; dar ne-am amintit și această vorbă de duh a d-lui Vaillant, scrisă acum aproape douăzeci de ani: "Moldovalahii sunt diplomați la paisprezece ani
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
înconjurător. Conceptul general de calitate se utilizează în diverse domenii, având înțelesuri diferite, corespunzătoare fiecăruia dintre acestea; sensurile acestui concept sunt de natură filosofică, logică, tehnică, economică și socială. Termenul de “calitate” își are originea în latinescul “qualitas”, inventat de Cicerone, având semnificația de “atribut”, “caracteristică” sau “mod”, “fel de a fi”. Dicționarul explicativ al limbii române definește calitatea prin “totalitatea însușirilor și laturilor esențiale în virtutea cărora un lucru este ceea ce este, deosebindu-se de celelalte lucruri”. Cea mai largă utilizare
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3148]
-
poezia proprie, cât și în incursiunile critice. Procedări de felul celor statuate de școala parnasiană franceză pot fi identificate, discontinuu, în toată poezia română, inclusiv în cea din a doua parte a secolului al XX-lea, la Miron Radu Paraschivescu, Cicerone Theodorescu, Tudor George, Grigore Hagiu ș.a. Repere bibliografice: Catulle Mendès, Le Mouvement poétique français de 1867 à 1900, Paris, 1903; Pierre Martino, Parnasse et symbolisme, Paris, 1925; Henri Bremond, La Poésie pure, Paris, 1926; Maurice Souriau, Histoire du Parnasse, Paris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
cele mai multe voturi întrunind „lista pe care se afla președinte Victor Eftimiu”. Ca membri figurau N. D. Cocea, Hortensia Papadat-Bengescu, Cezar Petrescu, Al. Cazaban, Mihail Celarianu, Zaharia Stancu (care demisionează, în locul său fiind cooptat Perpessicius), Mihai Beniuc, Lucia Demetrius, Radu Boureanu, Cicerone Theodorescu și Eugen Jebeleanu. Până la sfîrșitul lunii noiembrie, în ședințe succesive, noul comitet hotărăște excluderea unui mare număr de membri, alți patruzeci și șase fiind suspendați („li se acordă dreptul să-și justifice activitatea lor trecută”). Oricum, din lista prezentată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
au fost primiți la adunarea generală din 14 septembrie 1947, în cadrul căreia este ales din nou președinte Victor Eftimiu. Din comitet mai fac parte acum Gala Galaction, N. D. Cocea, Cezar Petrescu, Mihail Celarianu, Ion Popescu-Puțuri, Lucia Demetrius, Ion Călugăru, Cicerone Theodorescu, Dinu Bondi, Zaharia Stancu - membri, Carol Ardeleanu și Dumitru Corbea - cenzori, Vintilă Russu-Șirianu și Geo Bogza, Teofil Rudenco, Agatha Bacovia, A. Toma și C. Argeșanu - juriul de onoare, Camil Baltazar, Aurel Baranga, Oscar Lemnaru, Tudor Șoimaru și Sașa Pană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
literar se întâlnesc nume familiare pentru cititorii revistei: prozatorii Mihail Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, F. Aderca, Geo Bogza, Cella Serghi, Ioana Postelnicu și poeții Al. A. Philippide, Demostene Botez, Mihai Codreanu, dar și altele întrucâtva mai noi: Mihai Beniuc, Maria Banuș, Cicerone Theodorescu, Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Nina Cassian, Eusebiu Camilar, Olimpia Filitti-Borănescu, Ovidiu Constantinescu. Aceeași situație se observă în celelalte compartimente, unde sunt prezenți Mihai Ralea ( Ceea ce e nobil, Arta ca plăcere a artificialității, Amânarea, condiție specifică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
Lapedatu, președinte al Academiei Române, și economistul Ion I. Lapedatu, membru de onoare al Academiei Române, sunt fiii săi. Debutează în 1865 la revista „Aurora română” din Pesta, scriind apoi la „Familia”, ca și Mihai Eminescu, căruia i-a fost prieten și cicerone la trecerea prin Sibiu. Va colabora și la publicațiile de dincolo de Carpați („Albina Pindului”, „Traian”, „Columna lui Traian”, „Revista literară și științifică” ș.a.). O energie deosebită cheltuiește în redacția a două periodice: ziarul „Orientul latin”, editat în 1874 la Brașov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287746_a_289075]
-
printre noi). Octav Șuluțiu, cronicarul oficial al revistei, comentează caietul de versuri al lui Aurel Baranga, Marea furtună, plachetele Cântarea munților și Țara luminii de Magda Isanos, volumele Un om așteaptă răsăritul de Mihai Beniuc și Cântece de galeră de Cicerone Theodorescu, Călătorii de Sanda Movilă ori Libertatea de a trage cu pușca de Geo Dumitrescu. Sunt prezentați în medalioane poeți ca Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu sau Sașa Pană. V. Cristian scrie despre Louis Aragon, Micaela Catargi despre Elsa Triolet, Octav
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
de Magda Isanos, volumele Un om așteaptă răsăritul de Mihai Beniuc și Cântece de galeră de Cicerone Theodorescu, Călătorii de Sanda Movilă ori Libertatea de a trage cu pușca de Geo Dumitrescu. Sunt prezentați în medalioane poeți ca Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu sau Sașa Pană. V. Cristian scrie despre Louis Aragon, Micaela Catargi despre Elsa Triolet, Octav Șuluțiu despre volumul de Poeme tradus de Margareta Sterian din Walt Whitman. Cât privește proza, caracterul informativ al comentariilor vizând punerea în temă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
publică versuri satirice, fabule, cronici rimate, epigrame, monologuri, poezii pe rimă dată, semnate de Aurel Baranga (minifabule și alte stihuri), Camil Baltazar, Mircea Micu (parodii), Nichita Stănescu (Venus, Cu pământu-n jurul soarelui, Cu Topîrceanu în iarnă), Sașa Pană, Al. Andrițoiu, Cicerone Theodorescu, Veronica Porumbacu, Zaharia Stancu, Nina Cassian, Demostene Botez, Mioara Cremene, Virgil Carianopol, Aurel Felea, Negoiță Irimie, Mircea Pavelescu, Nicolae Țațomir, Ștefan Tita ș.a. Colaborează cu proză scurtă, texte umoristice și reportaje Valentin Silvestru, Constantin Chiriță, Nicuță Tănase, Ioachim Botez
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
scurte fragmente în proză și anecdote din umorul altor popoare, versuri de Vladimir Maiakovski, Victor Sivetidis, Arthur Morrison, în traducerea lui Tudor Arghezi, Valentin Deșliu, Miron Radu Paraschivescu, Tașcu Gheorghiu, Petre Solomon, Andrei Bantaș, Mircea Pavelescu, I. Ludo, Theodor Holban, Cicerone Theodorescu, a Rodicăi Tulbure. Începând din 1986, Laurențiu Ulici, Radu Călin Cristea și Radu G. Țeposu comentează textele primite cu poșta redacției, la rubrica „Doi critici vă așteaptă”. Printre criticii literari care colaborează la U. se mai numără Șerban Cioculescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
pentru transpunerea în limba latină a poemei Cântecul gintei latine de V. Alecsandri, și Premiul „Ion Luca Caragiale” al Academiei Române (1984), pentru traducerea Tragediilor lui Seneca. Pe linia bunelor tradiții ale studiilor clasice (Aram Frenkian, N. I. Barbu, D. M. Pippidi, Cicerone Poghirc, Th. Simenschi, Petru Caraman), la școala cărora s-a format, D. prezintă, în ample sinteze, literatura greacă și latină într-o nouă perspectivă interdisciplinară, istorică și comparativă. Metaforă și univers saturnalic în comedia lui Plautus, prima sa lucrare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
de pildă, editura anunțase că, dintre cele 1.105.000 exemplare tipărite, 673.000 erau broșuri agitatorice. 27 Printre traducători se numărau și: Miron Radu Paraschivescu (7 titluri), S. Sanielevici (7), Demostene Botez (6), Otilia Cazimir (6), Emma Beniuc (6), Cicerone Theodorescu (6), Tudor Arghezi (5), Petru Comarnescu (5), Radu Boureanu (4), Victor Tulbure (4), Lucia Demetrius (4), Marcel Aderca (3), Mihu Dragomir (3), Victor Kernbach (3), Mihai Beniuc (3), Magda Isanos (2), Ion Biberi (2), Radu Tudoran (2), Victor Eftimiu
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
pare că din stele, al naibii să fiu, chiar din praful stelar!)... VOM REÎNVIA, participând în cu totul și cu totul alte forme ale biologiei terestre, la devenirile ei, irecognoscibile... De pildă. Să zicem de Popescu; de domnul să zicem Cicerone Popescu... Care - o parte din dumnealui - se făcu un gândac de bucătărie, un Leptinotarsa decemlineata, și care în acest moment umblă meditativ prin bezna unui dulap, murmurând obstinat... dubito, ergo cogito, cogito, ergo sum!
Nemurire în plin travaliu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11236_a_12561]
-
mai ales în disciplinele științifice, puține nume ale celor ostracizați în trecut au reapărut. Mai ales că unii dintre ei dispăreau dintre cei vii. Iată, bunăoară, că despre decesul la Paris, după o lungă suferință, al valorosului meu coleg, profesorul Cicerone Poghirc (1928-2009) nu a apărut nici o referință necrologică mai amplă - cu excepția publicării, de către dl. Mircea Frînculescu, în revista Limbă și literatură (2009 / 1-2, p. 111-113), a cuvîntărilor ținute la înmormîntarea sa (18 aprilie 2009) în cimitirul din Thiais (și un
Un gînd pentru Petre (Pierre) Năsturel (1 aprilie 1923 – 18 ianuarie 2012) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4598_a_5923]