1,193 matches
-
multe colaborări cu o formație bretonă. Una dintre cele mai interesante experiențe rămâne Însă cea a cântărețului panamez de salsa Ruben Blades, care nu doar că a introdus În muzica sa sunete ale unor instrumente ca violoncelul, flautul irlandez sau cimpoiul, dar n-a ezitat nici să integreze sonorități provenind din tradiția arabă sau din muzica flamenco andaluză. Intitulându-și discul care a rezultat din această experiență Mundo 1, artistul și-a afirmat interesul față de interculturalitate. A. L. & BOURNOURE Vincent (2001
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
stăpânirea rusească, Chișinău, 1992. Repere bibliografice: Sergiu Moraru, Vocația criticului, LA, 1983, 22 septembrie; A. Burlacu, S. Pânzaru, Vasile Badiu. 60 de ani, RLSL, 1993, 6; Lista bibliografică selectivă a publicațiilor criticului și istoricului literar V. Badiu, RLSL, 1993, 6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 273-274. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285540_a_286869]
-
Chișinău, 1982 (în colaborare cu Pavel Starostin); Cântecul lui Rolland, Chișinău, 1983; Demian Bednîi, Versuri, Chișinău, 1983; Jean Racine, Tragedii, Chișinău, 1985. Repere bibliografice: Vasile Badiu, Vladimir Belistov, „Nistru”, 1968, 4; Ion Ciocanu, Cu fața spre carte, Chișinău, 1989, 281-284; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 172. S.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285691_a_287020]
-
a realizat filmul artistic Văleu, văleu, nu turna (1991). SCRIERI: Dealul fetelor, pref. Ariadna Șalari, Chișinău, 1977; Insula adolescenței, Chișinău, 1980; Băiatul cu ghitara, Chișinău 1981; Cazuri și necazuri, Chișinău, 1986; Eu sar de pe fix, Chișinău, 1995. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Basarabia sub steaua exilului, București, 1994, 123; A. Trifan, O seară de neuitat, „Pro-Vatra” 1996, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 221. N. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290387_a_291716]
-
Insula adolescenței, Chișinău, 1980; Băiatul cu ghitara, Chișinău 1981; Cazuri și necazuri, Chișinău, 1986; Eu sar de pe fix, Chișinău, 1995. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Basarabia sub steaua exilului, București, 1994, 123; A. Trifan, O seară de neuitat, „Pro-Vatra” 1996, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 221. N. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290387_a_291716]
-
Repere bibliografice: Nicolae Bilețchi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 477-482; Simion Cibotaru, Scrieri alese, Chișinău, 1985, 392-394; Andrei Lupan, Ctitori de lumină, Chișinău, 1986, 220-227; Ion C. Ciobanu, Modelări artistice, Chișinău, 1986, 162-193; Mihail Dolgan, Responsabilitatea cuvântului critic, Chișinău, 1987, 54-66; Cimpoi, Ist.lit. Basarabia, 273. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288977_a_290306]
-
de Ion Caraion. Seria de articole intitulate Emoții oferă însemnările lui Platon Pardău despre Ion Caraion, Marin Preda, A. E. Baconsky și D. R. Popescu, iar la rubrica „Interviu” răspund Ștefan Aug. Doinaș, Fănuș Neagu, Adrian Marino, Dumitru Matcovschi, Mihai Cimpoi, Gheorghe Tomozei, Anghel Dumbrăveanu. Strânse sub titlul „Universalia”, traducerile, axate pe literatura contemporană, depășesc, din al doilea an al publicației, două pagini. Se traduce mult din lirica contemporană: americană, austriacă, slovenă, peruană, italiană, greacă, sârbă, dar și T. S. Eliot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
Chișinău, 1982; Ninsori și privighetori, Chișinău, 1988; Schimbarea la față, Chișinău, 1990; Kapkanî pameati [Capcanele memoriei], Moscova, 1991; Miere eretică, Chișinău, 2002. Repere bibliografice: Adriana Iliescu, O retorică a sufletului, „Columna”, 1992, 6-7; Andrei Țurcanu, Bunul simț, Chișinău, 1996, 119-126; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 227-228. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287372_a_288701]
-
socotit modern, cu timpul. (Noi parcă nici nu existaserăm de fapt până atunci). Și deodată, pe neașteptate, pe nepusă masă, în țara aceasta, mioritică, adică duios analfabetă, în anul încă virgin al lui una mie nouă sute și treizeci după Cristos: Cimpoiul veșted luncii, sau fluierul în drum Durerea divizată o sună-ncet, mai tare... n Dar piatra-n rugăciune, a humei despuiare n Și unda logodită sub cer, vor spune ? cum? Ar trebui un cântec încăpător, precum Foșnirea mătăsoasă a mărilor
"Na-vă Europa..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10700_a_12025]
-
socotit modern, cu timpul. (Noi parcă nici nu existaserăm de fapt până atunci). Și deodată, pe neașteptate, pe nepusă masă, în țara aceasta, mioritică, adică duios analfabetă, în anul încă virgin al lui una mie nouă sute și treizeci după Cristos: Cimpoiul veșted luncii, sau fluierul în drum Durerea divizată o sună-ncet, mai tare... Dar piatra-n rugăciune, a humei despuiare Și unda logodită sub cer, vor spune ? cum? Ar trebui un cântec încăpător, precum Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare
"Na-vă Europa..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10700_a_12025]
-
Marius Chivu Deși dicționarul a ajuns la Eliade și la Eugen Ionescu, tot Eminescu rămîne vedeta acestui al treilea volum. Eugen Simion, președintele Academiei Române, și Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor din Basarabia, și-au adjudecat onoarea de a scrie despre ,poetul național". Din păcate, articolul despre Eminescu este atît de banal, încît nici nu merită discutat. Eugen Simion mai scrie un medalion Eliade corect, deși, dacă tot
Merge și așa? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11156_a_12481]
-
cer este cel mai bun roman al lui Eliade", poate că nu strica, totuși, măcar o frază în plus. Astfel, rămîne doar o afirmație aruncată neglijent într-un text care se ocupă în detaliu doar de Noaptea de Sînziene. Mihai Cimpoi însă îi expediază în bătaie de joc în cîte o jumătate de pagină (cu tot cu bibliografie) pe cei mai buni poeți basarabeni contemporani: Vasile Gîrneț și Emilian Galaicu-Păun, făcînd praf meritul dicționarului de a-i integra literaturii române pe scriitorii de peste
Merge și așa? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11156_a_12481]
-
Carmel, George Vulturescu, Ion Brad, Petre Got, John Balaban, Valentin Tașcu, Adrian Popescu, Emilian Galaicu-Păun, Iulian Filip, Lucian Vasiliu, Dumitru Cerna, Teofil Răchițeanu, Mihai Goțiu, Nicolae Prelipceanu, Horia Bădescu, Floarea Țuțuianu, Mariana Bojan, Marcel Mureșanu. Premiul pentru exegeza blagiana: Mihai Cimpoi, D. Vatamaniuc, Ilie Pârvu, Ștefan Afloroaiei, Mihai Cimpoi, Ion Bălu, Cornel Ungureanu, Dumitru Irimia, Iosif Cheie-Pantea, Corneliu Mircea, Ion Pop, Marin Mincu, Traian Pop, Felicia Burdescu, Mircea Tomuș, Doina Modola, Rodica Marian, Mircea Muthu, Corin Braga, Gabriela Gabor, Lucia Cifor
Festivalul internațional Lucian Blaga () [Corola-website/Science/321795_a_323124]
-
Balaban, Valentin Tașcu, Adrian Popescu, Emilian Galaicu-Păun, Iulian Filip, Lucian Vasiliu, Dumitru Cerna, Teofil Răchițeanu, Mihai Goțiu, Nicolae Prelipceanu, Horia Bădescu, Floarea Țuțuianu, Mariana Bojan, Marcel Mureșanu. Premiul pentru exegeza blagiana: Mihai Cimpoi, D. Vatamaniuc, Ilie Pârvu, Ștefan Afloroaiei, Mihai Cimpoi, Ion Bălu, Cornel Ungureanu, Dumitru Irimia, Iosif Cheie-Pantea, Corneliu Mircea, Ion Pop, Marin Mincu, Traian Pop, Felicia Burdescu, Mircea Tomuș, Doina Modola, Rodica Marian, Mircea Muthu, Corin Braga, Gabriela Gabor, Lucia Cifor, Cornel Hărănguș, V. Fanache, Eugeniu Nistor, Florin Oprescu
Festivalul internațional Lucian Blaga () [Corola-website/Science/321795_a_323124]
-
Radulovici (Iugoslavia). Premiul pentru răspândirea operei lui Blaga peste hotare; traduceri: Ion Milos, George Pișcoci-Dănescu, Serge Fauchereau, Brenda Walker, Adam Puslojic, Yves Broussard, Jean Poncet, Horia Bădescu, Leon Briedis, Kato Hitomi, Huigang Tien, Gabrielle Brustoloni, Stelian Apostolescu, Solo Juster, Mihai Cimpoi, Bruno Rombi, Ștefan Damian, Rudolf Windisch, Solo Hâr, Markus Manfred Jung, Costas Valetas, Alexandar Petrov, Guido Zavonne, Marinao Martin Rodrìguez.
Festivalul internațional Lucian Blaga () [Corola-website/Science/321795_a_323124]
-
colhozurilor. Opera literară a lui Ion Druță a reprezentat o formă de rezistență națională și spirituală în fața încercărilor sovietice de subminare a culturii și tradițiilor naționale românești din RSS Moldovenească. Scriitorul a impus o „formulă narativă lirico-simbolică”, potrivit acad. Mihai Cimpoi, cultivând o narațiune baladescă cu vădite aspecte polemice în spiritul prozei lirice ce se impunea tot mai mult în literaturile rusă, ucraineană sau kirghiză. Literatura sa se înscrie pe linia tradiției prozei moldovenești cultivate de Ion Creangă și Mihail Sadoveanu
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
1937) 3.09.1919 - s-a născut Ovidiu Drimba 3.09.1928 - s-a născut Ion Druță 3.09.1928 - s-a născut Silvia Obreja-Cernichievici 3.09.1939 - s-a născut Horia Ungureanu 3.09.1942 - s-a născut Mihai Cimpoi 3.09.1943 - s-a născut Valeriu Oișteanu 3.09.1973 - s-a născut Iulian Tănase 3.09.2003 - a murit Vasile Sav (n. 1949) 4.09.1881 - s-a născut George Bacovia (m. 1957) 4.09.1946 - s-a
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/4363_a_5688]
-
râsete. Mustăciosul mustăci și el puțin. - Și pe cine ziceți că cunoașteți? mă întrebă. - Păi, ăsta unde sunteți voi ce minister e? Cine e șeful vostru? - Generalul Cojocaru, de la Interne... - Ha-ha, am râs eu triumfător, am compus un balet pentru cimpoi și foșnet de codru pentru aniversarea nevestei lui acum doi ani! Dați-mi un telefon, să-l sun. Dacă țineți morțiș să-l trezesc la ora asta și nu-nțelegeți de vorbă bună... Mustăciosul îmi oferi telefonul de pe biroul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
să te pregătești să împingi, a zis moașa. Nu împing nimic până nu-mi fac anestezia. Oh, măiculiță, a zbierat. Ține încontinuu acum. Băga-mi-aș, e o singură contracție prelungită. Împinge, a îndemnat-o moașa. Jacqui sufla ca un cimpoi, când perdelele s-au dat spectaculos la o parte și ghiciți cine stătea acolo? Nimeni altcineva decât Joey Ciufutul. Ce caută el aici? a strigat Jacqui. —Te iubesc. — Trage perdelele, dobitocule! Da, scuze. A tras perdelele după el. —Te iubesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
țipete de copii: am vrut să-l mai văd odată pe fratele meu. Dar milițienii care străjuiau trenul ne-au alungat zicând că dacă ne apropiem, ne împușcă. Da ... acesta a fost primul val de deportări. Așa cum zice și Mihai Cimpoi în cartea sa “Basarabia sub steaua exilului” au mai urmat și alte valuri de deportări. Se vorbește mult în ultima vreme de holocaust, cum au murit milioane de evrei, nevinovați. Dar pentru basarabenii deportați în condiții inumane, nu spune nimeni
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Voina () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1704]
-
serviciul azi la ora 18. „Semnul convențional e la muncă 303”. Acest semn convențional, necorespunzând nici celui al sindicatului Atelierelor, nici celui profesional, considerăm telegrama apocrifă: Greva va continua. Tov. Florescu propune să se aleagă un comitet de acțiune. Tov. Cimpoi anunță formarea comitetului de acțiune format din toate ramurile lucrătorilor ceferiști. Aduce la cunoștința mulțimei, măsurile drastice ce s-au luat de unii șefi de... ”. [fragment lipsă - n. ns. S. P.] Intervențiile celor prezenți fac referire la condițiile grele în
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Pușkin, Evgheni Oneghin, pref. Perpessicius, București, 1967. Repere bibliografice: Perpessicius, Mențiuni, II, 175-178; Perpessicius, Opere, II, 120-122, X, 35-38; Streinu, Pagini, V, 27-28; Lovinescu, Opere, IX, 261; Carianopol, Scriitori, I, 173-180; Tudor, Mișcarea, 127-129, passim; Dicț. scriit. rom., I, 411-412; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 118-120; Popa, Ist. lit., II, 398. C.Bz.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285970_a_287299]
-
estetism, acuzându-l pe autor că părăsește terenul artei, când, în realitate, era vorba de o schimbare de paradigmă culturală în domeniul eminescologiei, cum au sesizat, în schimb, criticii Edgar Papu, Adrian Marino, George Munteanu sau Al. Dobrescu, apoi, Mihai Cimpoi și alții. "Meritul principal al autorului scria Al. Dobrescu, în cronica din Convorbiri literare este că-l scoate definitiv pe Eminescu dintr-o tradiție culturală, aceea a romantismului, ca să-l așeze convingător la originile alteia, cu care ne simțim solidari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o pref. de Edgar Papu. Nu are succes nici cu dosarul de intrare în Uniunea Scriitorilor, primirile fiind, de altfel, sistate de "sus". Începe să scrie despre autorii basarabeni, mai întâi despre Ion Druță, apoi despre Grigore Vieru și Mihai Cimpoi. Lucrează la Modelul ontologic eminescian. Începe colaborarea la revista "Luceafărul". În 1986 se stinge din viață un mare prieten, poetul Ion Alex Angheluș. 1989, august. În R.S.S. Moldovenească, aflată în plin proces de redeșteptare a conștiinței naționale, i se publică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și "Adevărul literar și artistic". 1991, 5-8 februarie. Fiind inclus într-o delegație oficială a U.S. din România (președinte Mircea Dinescu), pentru prima dată ia parte la întâlnirea cu scriitorii din Republica Moldova, în Casa Scriitorilor din Chișinău (președinte U.S.M. Mihai Cimpoi). Aderă la Societatea Scriitorilor "C. Negri" din Galați. 1992. Începe colaborarea la revista "Porto-Franco" din Galați. Apare Modelul ontologic eminescian, la Ed. Porto-Franco. Îngrijește vol. I.L. Caragiale, O făclie de Paști, în col. "Biblioteca școlarului", la aceeași editură. 1993. Pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]