1,029 matches
-
se-ascundă în tufiș Să mă-nhațe pe furiș Să plec din lume domol Să am timp să dau ocol C-o privire să cuprind Pe cei iubiți să-i alint Aș fi vrut o amânare De la-ntâlnirea cea mare Cin' s-o dea, cin' s-o primească? Oh, minte copilărească! Aș fi vrut să fiu mai tare Moartea să nu-mi stea în cale Timp de-ajuns să vă iubesc Să nu vă compătimesc Cât am fost pe „sus” cu
RUGĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346465_a_347794]
-
Să mă-nhațe pe furiș Să plec din lume domol Să am timp să dau ocol C-o privire să cuprind Pe cei iubiți să-i alint Aș fi vrut o amânare De la-ntâlnirea cea mare Cin' s-o dea, cin' s-o primească? Oh, minte copilărească! Aș fi vrut să fiu mai tare Moartea să nu-mi stea în cale Timp de-ajuns să vă iubesc Să nu vă compătimesc Cât am fost pe „sus” cu voi Mă cutreierau nevoi
RUGĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346465_a_347794]
-
spinare, și încet, încet... te învăluie frigul! Te răcești, dar și răcești fără să simți, fără să-ți dai seama! Unde? La plămânei! Perfid aparat! Lua-l-ar naiba să-l ia! Spre seară începi să ai dureri de spate. Cin' le bagă în seamă! Apoi noaptea transpiri ciudat și abundent. Mai ales în partea de sus a corpului! Ei, o fi de vină tot căldura! Mă trezesc... tricoul de dormit - ud leoarcă. Îl schimb cu unul nou curat și uscat
CUM POŢI SĂ FACI O PNEUMONIE DE VARĂ de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345266_a_346595]
-
stâna aflată în vale, Șapte feciori avea La care nu le sta în cale Nimic, și nimenea... - Negrilă, Pavel, Spulber Veniți, ședeți colea... Bârsane, Bodea, Nistor ! Chemați-l și pe Spirea... Dintr-o suflare, baba La toți le-a povestit Cin' le-a călcat dumbrava Și ce domn a venit... Vrâncioaia își îndeamnă În Vrancea toată, fiii Că toți știu ce înseamnă Să fii fruntea oștirii. Privea Vodă Ștefan uimit Nu putea ca să creadă Din somnul lui adânc dormit Oștirea sa
ÎN MUNȚII VRANCEI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376971_a_378300]
-
2009, la mănăstirea sa de metanie, mai sus menționată, unde se nevoia și ostenea în cele duhovnicești din anul 1953, sfântă slujbă la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare strângere de inimă, că nu este ușor să
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
Oriunde ești,-ntoarcere-te cu gândul Să te cuprind cu ultima alinare Și -atuncea când va șuiera și vântul, Șoptindu- ți la ureche-a mea suflare. Gândește -te că gura mea tânjește - Să -ți prindă mângâierea din sărut; Izvorului îi spun: cin' te iubește? Pe brațele acestui cald ținut. pictură: Samuel Moise Referință Bibliografică: Soarele la tâmple / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Buldum : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SOARELE LA TÂMPLE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376442_a_377771]
-
prea greu. Mi se- mpietrește iar sufletul și- aș vrea O viață plină numai cu ploi de catifea, Să iasă soarele și chiar de apar nori, Să fie dintre cei albi, pufoși și trecători. Cui să spun, Doamne, chinul meu Cin' să m-asculte când tuturor li- e greu Ploua mereu și soare nu se- arată, Nici sfinții, găzduiți în ceruri, nu ne iartă. Acolo- n răi e Sfanțul Petru, de pază, stă la poarta. E răbdător, de mii de ani
CURCUBEU de DANIA BADEA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376516_a_377845]
-
Oriunde ești,-ntoarcere-te cu gândul Să te cuprind cu ultima alinare Și -atuncea când va șuiera și vântul, Șoptindu- ți la ureche-a mea suflare. Gândește -te că gura mea tânjește - Să -ți prindă mângâierea din sărut; Izvorului îi spun: cin' te iubește? Pe brațele acestui cald ținut. pictură: Samuel Moise ... Citește mai mult De când se joacă soarele la tâmple,Să știi, mi-au -nflorit doi ghiocei, Mirosul și parfumul lor- îmi umple,Doar golul ce-a rămas -n ochii tăi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
ochii tăi.Oriunde ești,-ntoarcere-te cu gândulSă te cuprind cu ultima alinareși -atuncea când va șuiera și vântul,Șoptindu- ți la ureche-a mea suflare.Gândește -te că gura mea tânjește -Să -ți prindă mângâierea din sărut;Izvorului îi spun: cin' te iubește? Pe brațele acestui cald ținut.pictură: Samuel Moise... XXIII. MUGURI, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016. Cu zbuciumul de azi spre mâine, Noroiul vieții se-ntinde... Dorințe le hrănesc cu pâine, Din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
și vremi neștiute, De ce ai zâmbetul atât de frumos? De ce mă-nfiori cu el peste frunte, Când ți-l curgi peste ochi-mi frumoși? Ești creat din lacrimi de cer pentru mine, Să-mi umpli cu tine doar clipe, nu vieți, Cin' te-a adus în preajma-mi, divine, Acum spre apus, nu în vechi tinereți? Iubite iubit, azi zâmbetul ți-l sărut, Să pot să te gust, prin el să te fur, Căci pentru mine păcat te-ai născut, Dar te iubesc
CEL MAI FRUMOS ZÂMBET de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375107_a_376436]
-
avem și conculență cu lacomii astia de alabi cale se bagă peste tot cu petlolul lol. Huooo, la oase, băi, nespălatilol! - Înălțimea Voastră, distinșii mei confrați! Se ridicase în picioare însuși Jan van Helsing acela care se preocupa de imaginea cinului, propunând producăto- rilor de filme pentru handicapați tot felul de năzbâtii, gen pumnale vrăjite, gloanțe cu agheasmă, incantații în limbi inexis- tente, pisici, funii de usturoi, sau cruci făcute cu două bețe pentru a ține vampirii la respect. Plus niște
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
-au tras din greu la cară, Alții-au cioplit din zori în seară Să lase-n urma lor sfânt, semnul. Povestea ta trece prin vreme, Ca ieri gorun într-o pădure, Gustași amarul de secure Pornind apoi pe căi eterne. Cin te-a zidit, cu câtă trudă ? Câte nădejdi la cer ai dus, La câte ai adus răspuns Gândul cel rău, punând pe fugă? Suflet de moț, acas-oriunde! Tu ai pornit la drum prin țară Ca să te-nalți ca prima oară
BISERICUŢA DIN ALBAC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373124_a_374453]
-
să mai simtă înțepăturile în tălpile picioarelor desculțe. Zilele treceau și bordeiul țăranilor era cuprins de-acum de lumina bucuriei. Dar într-o noapte cineva le călcă mica proprietate dăruită de stăpânul ținutului și bătu puternic în ușă. - Aoleu, bărbate, cin’ să fie-n miez de noapte? - se sperie femeia. - Vai de noi, dacă-s părinții băiatului? Ce ne facem? Ne omoară conașul, dacă rămânem fără el! - Și dacă-s tâlhari? La aceste cuvinte amuțiră. - Deschideți! Sunt om bun! - se auzi
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
tribosqe baresqo, ćućarde o stikles andine and-i durni sajăθar dinzola duma. And-ekh gaw trajisolas ekh manuś kïci khajnes, kare mangelas forțe but te źal ke kada kefos, ama n-aș leș mol palmenqerrăqi khere. Lesqi rromni phendas lesqe: “Źa tha cin niśte mol palmenqerrăqi.” O rrom djas laqe angal: “Șo te keraw ? Te cinaw mol o kefosqe ? Sosqe te cinaw ?, zer k-o kefos savre și gratujită.” O' diśindas: “Śela źene kam anen mol, sajă ka ćhoren la and-o butoj o
PETRECEREA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371687_a_373016]
-
în timpul slujbei prohodirii și înmormântării sale, care s-a desfășurat în ziua de sâmbătă - 24 Noiembrie anul 2007 la Mănăstirea Sihăstria - Neamț, la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371663_a_372992]
-
nici în cer, nici pe pământ. (Fereastra) Am zece frați: cinci sub streșină, și cinci afară: pe cei de sub streșină îi plouă, pe cei de-afară nu. (Torsul, Cinci degete se udă spre a trage firul) Câmpul alb, oile negre. Cin-le vede nu le crede, cin-le paște le cunoaște. (Scrisul) Ce trece peste apă și nu face valuri? (Chiotul) Am un car cu fân și merge pe patru resteie. (Oaia) Ce e dulce, și mai dulce și pe taler
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Fereastra) Am zece frați: cinci sub streșină, și cinci afară: pe cei de sub streșină îi plouă, pe cei de-afară nu. (Torsul, Cinci degete se udă spre a trage firul) Câmpul alb, oile negre. Cin-le vede nu le crede, cin-le paște le cunoaște. (Scrisul) Ce trece peste apă și nu face valuri? (Chiotul) Am un car cu fân și merge pe patru resteie. (Oaia) Ce e dulce, și mai dulce și pe taler nu se taie? (Somnul) Pe poduri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Philips 1983 (S) Giulini Accademia di Santa Cecilia Domingo, Plowright, Fassbänder, Zancanaro, Nesterenko DG 1983 (S) - Levine - MET chorus and orchestră - Pavarotti, Marton, Zajick, Milnes, Wells - Deutche Gramophon 21 Sept. 1983 (L) Mackerras Wiener Staatsoper Martinucci, Dimitrova, Paunova, Zancanaro, Bogart Cin Cin 1988 (S) - Bonynge Elizabethan Sydney Orchestră and Australian Opera Chorus - Kenneth Collins, Sutherland, Lauris Elms, Johnathan Summers, Donald Shanks - DVD Image Enterteinment 1990 (S) Mehta Maggio Musicale Fiorentino Pavarotti, Banaudi, Verrett, Nucci, d'Artegna London/Decca 1991 (S) Levine
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
1983 (S) Giulini Accademia di Santa Cecilia Domingo, Plowright, Fassbänder, Zancanaro, Nesterenko DG 1983 (S) - Levine - MET chorus and orchestră - Pavarotti, Marton, Zajick, Milnes, Wells - Deutche Gramophon 21 Sept. 1983 (L) Mackerras Wiener Staatsoper Martinucci, Dimitrova, Paunova, Zancanaro, Bogart Cin Cin 1988 (S) - Bonynge Elizabethan Sydney Orchestră and Australian Opera Chorus - Kenneth Collins, Sutherland, Lauris Elms, Johnathan Summers, Donald Shanks - DVD Image Enterteinment 1990 (S) Mehta Maggio Musicale Fiorentino Pavarotti, Banaudi, Verrett, Nucci, d'Artegna London/Decca 1991 (S) Levine Metropolitan
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
înscrie în 1836 la Facultatea de Drept, pe care o părăsește în anul următor. În 1838, își prepară bacalaureatul în științe, pe care însă nu-l obține. Nici medic, nici inginer, primise între timp, în țară, rangul de comis. Dar cinurile (1841 - spătar; 1853 - postelnic; către 1859 - vornic) îl lasă destul de rece. E în firea tânărului o curioasă îngemănare de leneveală și dor de ducă. În 1839, el întreprinde împreună cu C. Negri și N. Docan un voiaj în Italia, care îi
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
cu fața spre răsărit; ceilalți din asistență trec În spatele lor. În această adunare de lume multă, femeile cântă un cântec ritual de jale, spun ei, pentru tânărul mort. E vorba de cântecul bradului pe care Îl redăm aici: - Bradule, bradule,/ Cin-ți-o poruncit/ De mi-ai coborât,/ De la loc de piatră,/ Aicea la apă./ - Mie mi-o poruncit/ Tinerel voinic/ Numit (numele propriu),/ Și el mi-o trimăs,/ Doi voinici din sat,/ Cu capu legat,/ Cu cârpe spălate,/ În lacrimi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
București, își trimit fiul, în 1904, la Seminarul Central din capitală. Ambițios, având și exemplul preotului și învățătorului din satul natal, Ion N. Dobre obține rezultate bune, dar la absolvire, în 1912, necăsătorindu-se la vreme, nu poate intra în cinul preoțesc. Diverse slujbe - pedagog, cântăreț bisericesc, impiegat la Casa Corpului Didactic - îi îngăduie să urmeze Facultatea de Teologie, licența luându-și-o în iunie 1916. Elev încă, debutează în 1907, cu o poezie, în revista școlară „Spre lumină” din Iași
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
Ilie după numele mirean, C. s-a născut, probabil, la Suceava, într-o familie de viță. Părinții îi sunt „cneaghina” Cristina, înrudită cu boierii Stroici, și Ioan Crimca - cu ascendenți în stirpea Ciolpăneștilor. Diac în prima tinerețe, intră, apoi, în cinul monahal. Se crede că petrece perioada de noviciat la Putna; revine însă la Suceava unde, din martie 1599, slujește la biserica domnească din cetate. În iunie 1600, e ridicat la treapta de episcop, și păstorește până în septembrie la Rădăuți (cât
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
Arghezzi). Leagă prietenii trainice (nici ele scutite de încercări) cu Gala Galaction și N. D. Cocea, cu V. Demetrius. Nevoia unui refugiu în fața privațiunilor cotidiene, aspirații spirituale și artistice (să învețe să scrie „pe dedesupt”) îl fac să intre în cinul călugăresc (februarie 1900). După o ucenicie la mănăstirea Cernica, îmbracă haina monahală sub numele de Iosif. E hirotonisit diacon și adus la Mitropolie ca secretar. Cu mitropolitul Iosif Gheorghian (acesta îl recomandase referent de conferențiar pentru religiile comparate la Școala
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
al vremii”. Acesta își face o reintrare explozivă în jurnalistică, atacând în „Facla”, din mai 1911, pe mitropolitul în scaun, Athanasie Mironescu. Fulminantele pamflete îl aduc pe fostul diacon, considerat încă în rândurile monahilor, în fața Consistoriului, care îl exclude din cin. Viața și-o câștigă de acum înainte cu condeiul. Compune un prolog în versuri pentru „Comoedia” (1911), colaborează la „Rampa” și la revista „Teatru”, îl ajută pe Th. Cornel la dicționarul biografic Figuri contimporane din România (1911), traduce din Dostoievski
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]