485 matches
-
Crăciun îi taie mâinile, dar Fecioara Maria i le lipește la loc. Minunea îl convertește pe Crăciun la creștinism (religie care nu apăruse încă). De bucurie că nevasta lui a scăpat de pedeapsa lui necugetată, Crăciun aprinde un rug de cioate de brad în curtea lui și joacă hora cu toate slugile sale. După joc împarte Fecioarei Maria daruri păstorești (lapte, caș, urdă, smântână) pentru ea și fiul ei”. Etnologul afirmă că Moș Crăciun reprezintă o transfigurare a magilor ce i-
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
căci nu departe de sala festivă este plasată și statuia lui Eminescu, bust de marmură superb În visare, realizat de Nicăpetre. M-a contrariat diferența dintre expresivitatea aspră a busturilor celorlalți și Eminescu. Mia venit În ajutor artistul plastic Doru Cioată, care mi-a explicat că pentru sculptor datoria de a reprezenta simbol național care este Eminescu diferea de responsabilitatea asumată la celelalte lucrări, căci pentru “poetul luceafăr” el trebuia să se conformeze cu imaginea pe care o are un poporul
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
200 m față de excavația de pe canal. Dacă transportul materialului excavat se face în amonte, drumul tehnologic în lungul canalului se execută din timp pe toată lungimea până la locul de depunere sau locul de haldare. Terenul vegetal decapat se curăță de cioate și rădăcini și se păstrează pentru înierbarea taluzurilor nebetonate a canalelor și la ridicarea circuitului agricol a zonelor de haldare. Terenul vegetal se încarcă cu autoîncărcătorul și se depune direct pe taluz, unde se împrăștie manual sau se încarcă în
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
naturii stratului respectiv. Lucrările de execuție a digului se vor începe din aval spre amonte pentru a asigura scurgerea liberă a apelor. Lucrările în ampriza digului și a gropii de împrumut sunt: defrișarea vegetației arborescente prin smulgere sau doborâre; scoaterea cioatelor și buturugilor, lucrări care se execută cu excavatorul, buldozerul, explozivi, etc. îndepărtarea bolovanilor se face cu buldozerul; decaparea stratului vegetal se va face cu buldozerul sau cu autoscreperul. Adâncimea stratului decapat va fi de 10 15 cm pe terenurile agricole
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
ce se poate achita până la sfârșitul lunii iunie. Informații suplimentare se pot obține la tel. 0269-212 320 sau 0269-215 050, int. 206 (secretariat) sau 0269-217 752, int. 118 (dr. Luminița Mamularu). M. D. PAVEL Noi cabinete medicale l Policlinica „Dr. Cioată“ Recent, pe str. Independenței nr. 15 (zona Pieței Bălcescu) și-a început activitatea una dintre cele mai mari și moderne policlinici private din Timișoara, aparținând S.C. „Mediprax“, cunoscută drept „Clinica dr. Cioată“. Cele două corpuri de clădiri sunt amenajate în
Agenda2003-17-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/280940_a_282269]
-
D. PAVEL Noi cabinete medicale l Policlinica „Dr. Cioată“ Recent, pe str. Independenței nr. 15 (zona Pieței Bălcescu) și-a început activitatea una dintre cele mai mari și moderne policlinici private din Timișoara, aparținând S.C. „Mediprax“, cunoscută drept „Clinica dr. Cioată“. Cele două corpuri de clădiri sunt amenajate în stil occidental, cuprinzând patru cabinete de obstetrică-ginecologie, precum și alte specialități medicale: cardiologie, chirurgie cardiacă, stomatologie, dermatologie, endocrinologie, ecografie. De asemenea, funcționează și un laborator de citologie, pentru depistarea precoce a cancerului și
Agenda2003-17-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/280940_a_282269]
-
dacă e bine sau nu... Care era norma impusă? 20 de snopi... cu circumferința de un metru, de persoană. Dar În ce condiții? Stuful avea promoroacă pe el, aia cădea pe tine și te udai. Când stăteai... Îngheța. Jos erau cioatele care rămâneau după tăiere și care-ți forfecau picioarele și mai erau și locuri cu smârcuri, unde gheața se spărgea și intrai În apă. Am ajuns la soluția la care ajung cei disperați, dar care mai caută totuși un mijloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
greutăți, că trebuia să-i dezlegăm și să-i legăm din nou... Era deja luna martie, o primăvară care Începea să se arate așa, câte puțin, zgârcită, dar se arăta. Era mai bine decât la recoltat stuf, pentru că scăpai de cioate, de smârcuri, de apă... Luam snopii, băgam tarpanul În legătură, Îl puneam la spate și mergeam. Acest plutonier Însă, care ne Însoțea, le avea și el pe ale lui: pe cei care rămâneau la urmă, În general cei care erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
i se lărgise păsărica după ce-o armăsărise ăla. Dar buzișoarele erau la locul lor, nici mai deschise, nici mai Închise.” Lică părea cu adevărat amărât și ceilalți nu mai cerură amănunte. Se rânduiră iarăși la sticlă și-și aprinseră cioatele de țigări. „Ia zi, bă Lică, voi, rudarii, vă Însurați și faceți copii devreme, pe la șaișpe-șaptișpe ani. Tu câți ai?” „Paișpe neîmpliniți. N-am rămas repetent În nici un an, dacă asta vrei să știi.” „Nu, nu asta. Zi-ne dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
împotriva arșiței și ploilor de un acoperiș improvizat, evitându-se, astfel, căldura excesivă în odaia de locuit și invazia roiurilor de muște. La această bucătărie de vară mama pregătea mâncarea folosind pentru foc strujenii rămași de la hrana vitelor, bețe și cioate de floarea soarelui, hripca rezultată de la tăiatul viei și chiar paiele care au servit ca așternut la animale. Pentru menținerea și întețirea focului în sobă, se folosea de un băț din lemn de corn, ușor și îndemânatic. Acest băț era
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
precum: Ion Vlasiu, Ion Frunzetti, Octavian Angheluță, Petre Comarnescu, N. Argintescu-Amza, precum și numeroși artiști de prestigiu cum ar fi: Ion Pacea, Ion Sălișteanu, Constantin Baciu, Gheorghe Adoc, Ion Murariu, Adrian Petringenaru, Radu Ionescu, Constantin Prut, Tudor Octavian, Alexandru Tita, Lucian Cioată etc. La nivel local li se mai alăturau diferiți profesori sau îndrumători ai zonei precum: Pavel Alasu (Arad), Ilie Boca (Bacău), Elisabeta Szekely (Oradea), Nicolae Holban (Galați), Gheorghe Aruxandrei (Iași), Alexandru Șainelic (Baia Mare), Ioan Popodan (Satu Mare), Petre Dumbrăveanu (Sibiu), Ion
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
includem interfluviile și versanții modelați de eroziune și alunecări de teren. Spre deosebire de versanți, pe interfluvii, argilele si marnele nu apar la suprafață, ele fiind acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe teritoriul comunei, deosebim: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele, Dealul Rotunda - Lingurari. Versanții au inclinare diferita, sunt puternic afectați de procesele de degradare, datorita proceselor de alterare de la suprafață a argilelor si marnelor, care au fost transformate în luturi de panta. Acestea au un caracter eluvial sau au fost
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
continuând cu localitățile situate în mare parte pe șes (specificăm că cele menționate sunt doar orașele și comunele, nu și satele pe care le cuprind, multe dintre ele cu acces la apa Bârladului, cum sunt Dumeștii Vechi, Viișoara, Siliște, Huc, Cioatele) Dumești, Todirești, Negrești, Vulturești, Buhăești, Ștefan cel Mare, Vaslui, Banca, Zorleni, Bârlad și Tutova. Teritoriul acestui județ dispune de o rețea complexă de afluenți, astfel că în partea stângă a râului Bârlad avem Șacovățul, pe malurile căruia se află localitățile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în 1978, și Brădicești-Dolhești (punctele Cotu Perjului și Sub Margini), în 1979. Istoricul este completat cu perieghezele lui M. Tănăsachi (1979) la Țibănești (punctul Ciriteii Mari) și A. Rusu (1979-1980) la Bâcu-Ipatele (punctul Pe beci), Cioca Boca, comuna Șcheia (punctul Cioate), Drăgușeni (punctele Coasta Coșerului și Țarâncă), Frenciugi-Drăgușeni (punctul La Podeț), Ipatele (punctele Țarină și Petrești) și Satu Nou-Șcheia (punctele Bobeică, Șesul lui Ștefan, Promoroace nord și Promoroace sud). V. Chirica (1983) la Dagâța (punctul Dealul Țintirim II), iar între 1983-1984
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de chihlimbar și calcedoniu. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1976. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 77; Coman 1980c, p. 180-181; Teodor 1997c, p. 66. 31. Cioca Boca (comuna Șcheia), județul Iași a) Cioate: pe o terasă medie din marginea nordică a satului, în apropierea morii și la est de șoseaua Cioca Boca-Hadâmbu, s-au găsit fragmente de vase, modelate cu mâna și la roata înceată, unele ornamentate cu striuri orizontale și vălurite, specifice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
altceva. Cu cele mai simple mijloace copilul învață să transforme, să modifice, astfel încât să apară sensibilul. Închide ochii și transformarea apare în întreaga ei splendoare ; cu detalii, cu culori. Învață să viseze în culori. Apoi se pun pe lucru: o cioată devine pasare măiastră; o bucată de pânză, cu un penel și un borcan de vopsea, o rochie de ocazie; un copac feliat în scânduri, o frumusețe de dulăpior; un pumn de semințe , un colier de efect. În actul createi întinzi
Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
orașelor, ea avea o suprafață de 1356 hectare, o populație de 4.409 locuitori plus 6 sate ce urmau să aparțină de oraș însă, cu regim rural, cu o suprafață de încă 4.729 hectare și 3.293 locuitori: Căzănești, Cioatele, Glodeni, Parpanița, Poiana și Valea Mare. Din 118 comune de până atunci ale județului Vaslui se aprobase constituirea a 71 comune. Comunele Băcești și Șuletea au rămas separate de comunele Dumești și Epureni - cele 4 comune rămânând unități administrativ-teritoriale distincte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
existența unor pâlcuri de păduri mici cu numele de Rediu. Altele, cum sunt Lazu sau Lozinca, vorbesc de tehnica lăzuirii 1 prin care s-a făcut defrișarea. Ca urmare a dispariției pădurilor, locul rămâne încă multă vreme cu rădăcini și cioate, având denumiri cum ar fi: Cioatele, Butucărie sau Rădăcinești. În urma acestor defrișări se obțineau „curăturile”2, care sunt mult mai vechi decât atestarea lor documentară. În anul 1587, voievodul Petru Șchiopul înființa satul Pungești pe Racova „cu curături ce el
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu numele de Rediu. Altele, cum sunt Lazu sau Lozinca, vorbesc de tehnica lăzuirii 1 prin care s-a făcut defrișarea. Ca urmare a dispariției pădurilor, locul rămâne încă multă vreme cu rădăcini și cioate, având denumiri cum ar fi: Cioatele, Butucărie sau Rădăcinești. În urma acestor defrișări se obțineau „curăturile”2, care sunt mult mai vechi decât atestarea lor documentară. În anul 1587, voievodul Petru Șchiopul înființa satul Pungești pe Racova „cu curături ce el singur le-a curățat” (citat ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
unor iubitori de artă de la acea vreme: Radu Ionescu - critic de artă, Mihail Diaconescu - redactor-șef al revistei „Argeș”, Aurel Calotă - metodist, Casa Creației Populare Argeș, Roland Anceanu - medic (primul și cel mai consecvent colecționar argeșean de artă naivă), Lucian Cioată - secretar de redacție al revistei „Argeș” Vasile Savonea (foto) - pictor, șeful serviciului de artă plastică la Casa Centrală a Creației Populare București La prima expoziție națională dedicată artei naive au expus următorii artiști: Ion Gh. Grigorescu - doctor, Câmpulung Muscel; Gh.
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
precum: Ion Vlasiu, Ion Frunzetti, Octavian Angheluță, Petre Comarnescu, N. Argintescu-Amza, precum și numeroși artiști de prestigiu cum ar fi: Ion Pacea, Ion Sălișteanu, Constantin Baciu, Gheorghe Adoc, Ion Murariu, Adrian Petringenaru, Radu Ionescu, Constantin Prut, Tudor Octavian, Alexandru Tita, Lucian Cioată etc. La nivel local li se mai alăturau diferiți profesori sau îndrumători ai zonei precum: Pavel Alasu (Arad), Ilie Boca (Bacău), Elisabeta Szekely (Oradea), Nicolae Holban (Galați), Gheorghe Aruxandrei (Iași), Alexandru Șainelic (Baia Mare), Ioan Popodan (Satu Mare), Petre Dumbrăveanu (Sibiu), Ion
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Ed. Academiei Române, București, 1915, p. 19. footnote>. Proprietarul de drept, adică mănăstirea Moldovița, și-a recuperat partea din moșia înstrăinată printr-un zapis de vânzare - cumpărare cu clauză. Pavăl Ciotu (numele îi vine, desigur, de la îndeletnicirea de a scoate cioatele de pe terenul despădurit sau de la o trăsătură de caracter), ai cărui urmași trăiesc și astăzi în Vama, ziși ai Ciotarului, a vândut (zălogit) numai dreptul de folosință și de posesiune, nu de proprietate deplină. Intervenția domniei în reglementarea raporturilor dintre
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și mărăcini. La deal valea se strâmtează din ce în ce mai mult (...) pe culmea dealului de la stânga spre Ineu, se ivește ici și colo marginea unei păduri de stejar, iară pe dealul de la dreapta stau răslețe rămășițele încă nestârpite ale unei alte păduri, cioate rădăcini ieșite din pământ și, tocmai sus la culme, un trunchi înalt pe jumătate ars cu crengile uscate, loc de popas pentru corbii ce se lasă croncănind de la deal înspre câmpie. Locul îi părea și lui Ghiță străin și pustiicios
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Începutul poveștii este abrupt: o fată zice că a fost ursită s-o iaie ursul. Două surori trăiesc În pădure; Într-o noapte ursul prinde pe una din ele În brațe și o duce În vizuina lui, acoperind vizuina cu cioate și copaci; ursul Îi aduce acolo gâște, miei; s-a deprins să mănânce carne crudă. Ursul a dezbrăcat-o de haine și a Îmbrăcat-o cu piei de miel. La jumătate de an, au avut un copil, jumătate urs și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dacă e bine sau nu... Care era norma impusă? 20 de snopi... cu circumferința de un metru, de persoană. Dar în ce condiții? Stuful avea promoroacă pe el, aia cădea pe tine și te udai. Când stăteai... îngheța. Jos erau cioatele care rămâneau după tăiere și care-ți forfecau picioarele, și mai erau și locuri cu smârcuri, unde gheața se spărgea și intrai în apă. Am ajuns la soluția la care ajung cei disperați, dar care mai caută, totuși, un mijloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]