661 matches
-
cât și În țara noastră, s-au format deja câini din rasa ciobănesc german și alte rase care Își aduc un aport substanțial la depistarea acestui flagel al zilelor noastre. De exemplu, unul dintre cei mai buni câini din rasa ciobănesc german, care s-a impus prin rezultatele care s-au obținut pe linia descoperirii drogurilor și țigărilor de contrabandă este câinele „EBURG” din cadrul Poliției de frontieră. Formarea și specializarea câinilor În această direcție este nu numai urmarea calităților și receptivității
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
acest fenomen, cu mare atenție, prin folosirea unor exemplare reproducătoare importate, pentru obținerea unei singure generații de produși, pentru Împrospătarea sângelui rasei. În acest sens se poate da exemplul Cehoslovaciei, care a reușit să izoleze reproductiv frumoasa rasă de câini ciobănești cehoslovaci, recunoscuți pentru frumusețea lor. Când aproape tot efectivul de reproducători dintr-o crescătorie este produs din prăsilă proprie, putem spune că efectivul de câini este izolat reproductiv. S-a stabilit că un efectiv de câini constituit din 10 masculi
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de gene și implicit s-ar forma caractere de rasă proprii, altele decât a celor din țara de origine. Efectivele de câini-lup din țara noastră sunt populații Închise pentru că nu sunt izolate reproductiv, mergând Încă pe normele câinilor din rasa Ciobănesc german sau cehoslovac, de unde au mai fost aduse unele loturi de câini. La noi au fost supuși unor condiții noi de mediu, cum sunt cele climatice, alimentare, interne etc. În funcție de timpul cât acționează aceste condiții asupra organismului, se produc unele
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
medie, 8 căței, Îngrijirea puilor o face doar femela etc. Omul nu a avut niciodată În preocupările sale intenția de a crea noi specii de animale, doar pentru Înmulțirea și diversificarea raselor existente În cadrul speciilor, așa cum este rasa de câine ciobănesc german, rasa de câine-lup cehoslovac, câinii ciobănești carpatin și mioritic și multe alte rase. Rasa reprezintă un grup de câini ce se aseamănă din punct de vedere genetic și fenotipic, aparținând aceleiași specii, care Își transmite ereditar aptitudinile, caracterele și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
doar femela etc. Omul nu a avut niciodată În preocupările sale intenția de a crea noi specii de animale, doar pentru Înmulțirea și diversificarea raselor existente În cadrul speciilor, așa cum este rasa de câine ciobănesc german, rasa de câine-lup cehoslovac, câinii ciobănești carpatin și mioritic și multe alte rase. Rasa reprezintă un grup de câini ce se aseamănă din punct de vedere genetic și fenotipic, aparținând aceleiași specii, care Își transmite ereditar aptitudinile, caracterele și instinctele. Este rodul unei Îndelungate munci a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mai accidentat, s a dezvoltat un câine greoi dar puternic, În câmpiile nordice, unde se poate călători repede și mult, s-a dezvoltat un câine mic, mlădios și bun alergător, iar În partea centrală a apărut un tip de câine-lup (ciobănesc) care Îmbină caracterele celor două tipuri din sud și nord. Primii care s-au ocupat de ameliorarea câinelui ciobănesc german a fost căpitanul de cavalerie Rittmeister și von Stephanitz. Acesta din urmă a reușit ca, pe baza unei intense munci
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mult, s-a dezvoltat un câine mic, mlădios și bun alergător, iar În partea centrală a apărut un tip de câine-lup (ciobănesc) care Îmbină caracterele celor două tipuri din sud și nord. Primii care s-au ocupat de ameliorarea câinelui ciobănesc german a fost căpitanul de cavalerie Rittmeister și von Stephanitz. Acesta din urmă a reușit ca, pe baza unei intense munci de ameliorare, să uniformizeze, din toate punctele de vedere, tipurile de câini amintite. Stephanitz a emis un standard de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
El este cel care a prevăzut că, În viitor, folosirea câinilor-lup se va Îndrepta În altă direcție, opusă celei pentru paza turmelor de animale, respectiv În folosul departamentelor guvernamentale (prevenirea și descoperirea autorilor unor fapte antisocialeă. La baza ameliorării câinelui ciobănesc german stă câinele Hector, căruia Stephanitz i-a schimbat numele În „Horand”. Povestea lui a Început În aprilie 1899, când a vizitat Karlsruhe, din vestul Germaniei. Atunci i-a atras atenția un câine de rasă ciobănesc german, ce stătea liniștit
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
La baza ameliorării câinelui ciobănesc german stă câinele Hector, căruia Stephanitz i-a schimbat numele În „Horand”. Povestea lui a Început În aprilie 1899, când a vizitat Karlsruhe, din vestul Germaniei. Atunci i-a atras atenția un câine de rasă ciobănesc german, ce stătea liniștit lângă stăpânul său, de la care a aflat că omul nu a acționat niciodată asupra acestui exemplar, fiind folosit În exclusivitate pentru paza turmelor de oi. L-a izbit Înfățișarea lui suplă și puternică, cu o privire
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Stephanitz. Era câinele pe care și-l dorea, un câine cu calități native, plin de vigoare, rezervor de gene sănătoase pentru a putea asigura transmiterea ereditară a calităților sale valoroase. După ce l-a cumpărat, l-a Înregistrat, fiind primul câine ciobănesc german Înscris În evidențe. Acest câine nu numai că a făcut senzații prin valoarea sa excepțională dar, pentru noul său stăpân, a Însemnat simbolul unei noi rase În devenire. Stephanitz Îl caracteriza astfel: avea o talie mare pentru acea perioadă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
dat la rândul lui produși minunați, iar mai târziu, din alte Împerecheri, a rezultat marele Roland, care a devenit un model 89 pentru această rasă, apreciat ca un izvor nesecat de gene de cea mai bună calitate. Astăzi, nici un câine ciobănesc german nu poate fi izolat de genele marelui Roland, toate urmele genetice ducând la el. Roland n-a murit din punct de vedere genetic, el trăiește Încă printr-o serie de urmași, cel mai important fiind HETTEL. Din vița lui
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de câini renumiți, care stau la baza câinelui-lup din cuștile noastre. Cățeaua FLORA a fost, de asemenea, o mutantă deosebită În genofondul acestei rase, ale cărei gene se regăsesc la cele mai frumoase exemplare, dotate cu calități importante. Participarea câinelui ciobănesc german (lupă la concursul din Germania, din august 1925, a Însemnat o nouă eră În istoria acestei rase de câini. Aici s-a tras linia de demarcare Între „sângele vechi” și „sângele nou”. La acest concurs s-a făcut cea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de descendenți ai lui Klodo, au fost doi fii ai lui, pe nume ODIN și UTZ, care au influențat pozitiv dezvoltarea rasei În continuare. De la KLODO Încoace s-a schimbat radical și În mod gradat tipul de câine din rasa ciobănesc german. FACTORII DE CARE DEPINDE AMELIORAREA CÂINELUI LUP Știința ameliorării enumeră trei factori de bază care influențează procesul de modificare a caracterelor ereditare ale animalelor, inclusiv la rasa de câini ciobănești germani (câinele lupă. Acești factori sunt: selecția, consangvinizarea și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și În mod gradat tipul de câine din rasa ciobănesc german. FACTORII DE CARE DEPINDE AMELIORAREA CÂINELUI LUP Știința ameliorării enumeră trei factori de bază care influențează procesul de modificare a caracterelor ereditare ale animalelor, inclusiv la rasa de câini ciobănești germani (câinele lupă. Acești factori sunt: selecția, consangvinizarea și Încrucișarea. A. SELECȚIA constă În alegerea sau trierea populațiilor de câini-lup, individ cu individ, după anumite criterii de selecție, În vederea folosirii la reproducție numai a anumitor exemplare, care dispun de cele
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
admiși la reproducție produșii care au avut În arborele genealogic, În decurs de cinci generații, un strămoș comun, doar dacă acesta s-a evidențiat prin unele caractere deosebite. În acest mod se realizează o consangvinizare moderată În cadrul rasei de câini ciobănești germani. Indicele de prolificitate, adică raportul dintre numărul de produși obținuți și numărul cățelelor care au fătat, reprezintă un alt criteriu important de selecție. Femelele cu un indice mic de prolificitate se Îndepărtează de la reproducție, cu excepția unor exemplare valoroase din
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
aceeași selecție pe linia dresajului. Intervalul Între generațiile de câini este tot un factor care influențează rezultatul selecției. De mărimea acestui interval depinde mult efectul selecției, Însă omul este În măsură să-l modifice În sensul dorit. Întregul efectiv de ciobănești germani studiați, În care nu s-au reținut la reproducție și masculi din propria prăsilă, intervalul de generații calculat doar În varianta tată-fiică este mult mai mare decât intervalul mamă-fiică (4,81 ani față de 3,34 ani). Explicația este dată
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
moartea sexuală a lotului de cățele s-a format alt lot la care s a folosit un alt mascul ș.a.m.d. În cel de-al șaselea an (a șasea generațieă, produșii obținuți au fost apreciați ca rasă asimilată câinelui ciobănesc german, fiindcă materialul biologic achiziționat avea o pondere mai redusă În Întregul material genetic obținut prin acele Încrucișări succesive. Consangvinizarea a putut fi evitată prin folosirea la anumite intervale a unor masculi de import, cu toate că dintr-o analiză făcută de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
crescute pe teritoriul țării noastre, În mod deosebit cu privire la parametrii fenotipici ai rasei (dezvoltarea armonioasă a regiunilor corpului, corespunzător standardului raseiă. Din 400 de măsurători biometrice efectuate În ceea ce privește talia la greabăn și greutatea s-au Încadrat În parametrii rasei câinelui ciobănesc german. Deviația de la standardul rasei În cele două caractere studiate a fost de ±3, ceea ce dovedește că aceste caractere nu au o variabilitate prea mare. Studiul efectuat a arătat că prin măsurile luate s-a Înregistrat un grad de consangvinizare
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
s-a Înregistrat un grad de consangvinizare ușor mai mare decât dacă montele s-ar fi făcut la Întâmplare, dar fără nici un pericol care să ducă la degenerarea rasei. Se poate concluziona că În perioada Îndelungată de creștere a câinilor ciobănești germani pe teritoriul țării noastre, s-a format un tip nou de câine-lup, original și aclimatizat pe deplin condițiilor pedoclimatice specifice României. Sinteza unor preocupări anterioare cu privire la genetica și ameliorarea câinelui-lup, rezultată dintr-un studiu efectuat de autorul principal al
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
genetica și ameliorarea câinelui-lup, rezultată dintr-un studiu efectuat de autorul principal al cărții - ing. Mihaiu Șanța - la fostul Centru de creștere și dresaj Ciorani de Prahova. Se constată că datorită frumuseții și paletei tot mai largi de folosire, câinele ciobănesc german este În continuă creștere numerică În lume; unele efective sunt izolate reproductiv și reprezintă adevărate populații, altele sunt simple efective, așa cum sunt și cele de la noi, a căror creștere se află Încă la nivelul amatorismului, iar problemele de genetică
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
reproducție masculi născuți În țară, s-a preferat importul lor, la intervale de 5 ani. Deși s-a urmărit evitarea consangvinizării, acest lucru nu s-a reușit În totalitate datorită continuării importului de reproducători. Analiza genetică efectuată probează faptul că Ciobănescul german de la noi nu este Încă o populație deoarece coeficientul de izolare reproductivă a fost mic, nedepășind 0,687; evoluția efectivului este dependentă de import, iar progresul privind performanțele este discutabil. De asemenea a rezultat că intervalul Între generații este
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
doi hormoni importanți În dezvoltarea ciclului sexual. Oviductele sunt trompele uterine, În număr de două, În formă de pâlnie, ce fac legătura cu uterul. Unirea spermatozoizilor cu ovulele are loc În treimea superioară a oviductului, care la cățelele din rasa ciobănesc german este foarte scurt. Acesta comunică Înainte, spre uter, cu canalele uterine și Înapoi cu vaginul. În oviduct se dezvoltă produsul de concepție. Vaginul este un canal musculos-membranos lung, cu pliuri pe toată lungimea, spre deosebire de alte specii. În schimb, vestibulul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
O perioadă Îndelungată de timp, Înainte de 1989, nu au existat la noi În țară școli pentru formarea dresorilor de câini, ca În alte țări, cu excepția centrelor de la Sibiu și Ciorani, unde s-au format nuclee de reproducție din rasa câinelui ciobănesc german, iar produșii rezultați erau crescuți și dresați pentru nevoile armatei și a Ministerului de Interne, de care aparțineau aceste canișe, care au devenit școli puternice de dresaj pe baze științifice. Înainte de revoluția din 1989, dresorii sau cățelarii, cum li
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
orizontală, iar În repaus stă pe șezut sau culcat cu capul pe labele anterioare și așteaptă să primească indicații de la stăpân. Spre deosebire de lup, nu are preferință de a ataca victima Întro anumită zonă sau parte a corpului victimei, cu excepția câinilor ciobănești de talie mică, folosiți la paza turmelor de oi și vite, pe care, pentru a le abate sau Întoarce, le ciupește de bot sau față. Comportamentul câinelui bolnav este concretizată Într-o stare de apatie, lipsa poftei de mâncare sau
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
am fost mic m-a purtat mult în brațe și m-a legănat. Mi s-a povestit că pe când erau copii cei mai mici, tanti Florica și unchiul Constantin de 5-6 ani, în gospodăria părinților lor era un câine mare, ciobănesc, fioros pentru copii, dar nu era legat și nu ieșea în stradă . Cei doi copii se temeau de el. Uneori câinele se așeza pe prag și copiii nu mai puteau să iasă din casă, sau să intre, de frica lui
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]