3,274 matches
-
fi putut răspunde singur, am găsit răspunsuri la zbaterile mele nu doar în mediile pe care le-am frecventat (destul de rar, de altfel!) ci și de la oameni simpli și necultivați tot ca mine, consăteni de-ai mei de la Rucăr, țapinari, ciobani, cherestegii și chirigii, dar și a muncitorilor de pe platforma Pipera, de la „Electronica” sau „Cinescoape”, unde am lucrat cea mai mare parte a vieții mele de până acum. Recunosc că nu sunt mulțumit cu ce am înfăptuit, în partea mea de
JURNALUL UNUI OM NEÎNSEMNAT (FRAGMENTE) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366910_a_368239]
-
unde se-adapă și mioare și ciurda când spre casă trece iar de vreun noaten o ia razna îl strâng dulăii sub jujeu și peste tot se-ntinde hazna ce-o rânduise Dumnezeu când seara scapătă-n tărie se strâng ciobanii lângă foc cu gândul dus la vreo fetie eu, numai eu nu am noroc că-s rătăcit de suferința de-a fi departe de la voi mă mai alină doar dorința s-aud în staul zvon de oi iar de-oi
DOAR DOINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1438778346.html [Corola-blog/BlogPost/380205_a_381534]
-
frumusețe de frumusețe! Știe cucul de ce cântă. Vrea să atragă atenția oamenilor, să se bucure de aceste minunății . Unii spun că el e unul din frații preschimbați de Dumnezeu în păsări care își caută fratele ucis, alții că e un cioban care a dormit trei sute de ani și nu mai știa unde se află, alții că e tânărul care a furat cheia raiului. Eu știu că el vrea să se însoare cu o turturea, dar nu reușește și până la urmă ia
CUCUL ŞI PUPĂZA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1464475545.html [Corola-blog/BlogPost/378259_a_379588]
-
dacă îmi păstrez dreptul de a alege! Sunt milenii de când tot aștept de la conducătorii gloatelor un ideal, care să ne unească și să ne înalțe. Dar, cu cîteva excepții punctuale, n-am avut parte în toată această istorie decît de ciobani care au stat cu bîta pe spinarea mea și n-au văzut în mine decît o turmă de muls, exclusiv pentru gloria și confortul lor personal. Acum mi se pregătesc alți stăpîni. Mai înalți! Și mai inaccesibili! Tirania, sclavia fac
FRAGMENTE DIN PROIECTUL HYPERBOREEA (PROZĂ SCURTĂ) de IULIAN MOLDOVANU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Iulian_moldovanu_fragmente_din_proiect_iulian_moldovanu_1331190803.html [Corola-blog/BlogPost/346593_a_347922]
-
În fiecare dintre noi îl regăsim Cioplit în inimi veșnică statuie. Dor Îmi este dor de câmpul înflorat pe cămăși de in De roata horei jucată la fântână De fetele ce-aduc din vii în doniuțe pelin Când își mână ciobanul oile la stână. De palma aspră ce-nfige plugu-adânc Întorcând brazda recoltei viitoare, Mi-e dor de țăranul cu plosca la oblânc Umplută cu apa rece rece la izvoare. Îmi este dor de pasul lui apăsat pe hotar Când cumpănește
EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI. POEME DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1483717393.html [Corola-blog/BlogPost/368838_a_370167]
-
făcuse din aceasta un tablou demn de invidiat. Copilăria artistului avea o notă fermecătoare, jucăușă. Cuprindea aspecte de la concursurile la care a participat și rezultatele obținute, la vacanțele petrecute la bunici, precum și poznele făcute, de cele mai multe ori cu fiul unui cioban, acolo, la poalele munților unde acesta își avea stâna, de unde furau caș dulce și-l vindeau, pe te miri ce, celorlați copii, pe prundișul gârlei. Urma apoi adolescența. Aici se împleteau harul povestitorului cu cel al scriitorului. Apăreau numele câtorva
PROMISIUNEA DE JOI (V) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_v_gina_zaharia_1361127630.html [Corola-blog/BlogPost/351918_a_353247]
-
al țării. • Așa este, spuse Alina. La țară la bunici, în Prostovățu din Vale, din fundul Moldovei, tot cătunul a făcut facultatea. Și barmanița de la bodega din sat, și chelnerițele de la restaurant, chiar paznicul de la “Căminul Cultural” și nătângul de cioban al satului, Mujdei care acum a fost selectat în programul „Prostul satului” și i s-a propus chiar un post de conducere la oraș, peste intelectuali. Femeia de serviciu de la “Primărie” a făcut “Dreptul” și avea note mai mari decât
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1454480565.html [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
Acasa > Cultural > Artistic > GEORGE ROCA POET... Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 108 din 18 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului ROCA George Evadare din spațul virtual Editura Anamarol, 120 pag. București, 2009 „Trei ciobani,/ un deal și‐o vale,/ soare gaben ‐un dovleac,/ turma s‐a oprit la umbră/ pe‐o costișă, sub copac.” (Pictură naivă) Ai zice că George Roca umblă la sensibilitatea cuvintelor, reinventînd nu metafora, ci culoarea, cu o dezinvoltură ce
GEORGE ROCA POET... de IOAN LILĂ în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_poet_.html [Corola-blog/BlogPost/349666_a_350995]
-
financiară masivă în animatori, rețele de distribuție, prezentatori, regizori - și un număr record de cititori, evanghelia după Melania Cuc se naște din memoria unei trăitoare cu viața, mărturisitoare cu sufletul, și investitoare din truda fiecărei zile, a lui Iisus. Micul cioban Darius îl întâlnește pe gigantul Goliat, pe câmpul de luptă, având ca piatră, în mână, o fărâmă de suflet. “Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte/ Decât un nume, adunat pe-o carte/ În seara răzvrătită care vine/ De la
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Evanghelia_dupa_melania_cucu_al_florin_tene_1384678986.html [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
Iorgu. În 1871, Caragiale a fost numit sufleur și copist la Teatrul Național din București, după propunerea lui Mihail Pascaly. Din 1873 până în 1875, a colaborat la Ghimpele, cu versuri și proză, semnând cu inițialele Car și Policar (Șarla și ciobanii, fabulă antidinastică). S-a născut, prin urmare, autorul satiric, însă prin sacrificarea poetului liric, căruia îi va supraviețui, ocazional, autorul de fabule, epigrame și parodii. În 1889, la 7-8 ianuarie s-a căsătorit cu Alexandrina Burelly, fiica artistului Gaetano Burelly
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_ion_c_hiru_1329291263.html [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
-
să-și deie pe față gândurile și să ispitească și pe alții, fie aceștia oamneni pe care-i socotea mărginiți, ceea ce în adevăr și erau.” Așa au fost Slavici, Caragiale, Creangă, dar și sacagii, precum Nicolae Mihu de la Blaj sau ciobanii și stuparii lui din copilărie. Eminescu e un maestru al alchimiei verbale. Dacă Dante a urcat din Infern în Paradis, Eminescu a lunecat din Paradis în Infern. Drumul parcurs de poet a fost greu, el a luptat pentru o limbă
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Eminescu_si_limba_romana_li_ion_ionescu_bucovu_1388906404.html [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
-și abandona opera - întreaga echipă care nu-l merită) și prin accentul pus pe valențele antropocentrice, Mircea Băduț destructurează un mit, demitizează deliberat. Jocul de idei caracterizează și versiunea Mioara-mică, inspirată de balada Miorița. Povestea e relatată din perspectiva naratorului cioban moldovean extrem de receptiv la aspectul antropocentric. "Saga" sa diferă de textul de bază, în sensul că variantei donquijotești propuse de Mircea Băduț îi lipsește tema inițială a complotului ciobanilor vrâncean și ungurean. Naratorului îi este teamă de solitudine și de
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
Mioara-mică, inspirată de balada Miorița. Povestea e relatată din perspectiva naratorului cioban moldovean extrem de receptiv la aspectul antropocentric. "Saga" sa diferă de textul de bază, în sensul că variantei donquijotești propuse de Mircea Băduț îi lipsește tema inițială a complotului ciobanilor vrâncean și ungurean. Naratorului îi este teamă de solitudine și de îmbătrânire (practic, nu își ascunde slăbiciunile umane), tânjește după comuniune și tovărășia semenilor pe principiul omului-ființă socială, e captiv între dorința de a crede în divinitate și contestarea vehementă
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
lui Mircea Băduț are loc în momentul în care, depășind sfera literaturii, acesta schimbă registrul discursiv și tematic și se cantonează în sfera eseurilor științifice. Dacă în Manoli întâlnim un veritabil "tratat" de antropologie aplicată (a se vedea și discursul ciobanului ținut oii Miorița), eseurile științifice ale autorului conțin speculații pe marginea subiectului. Schimbarea de paradigmă ni-l aduce în prim-plan pe "tehnocratul" Mircea Băduț, cel care devine emitentul unor idei interesante, chiar dacă se pretinde doar "chibiț" în materie: "antropologia
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
părinților săi, aflat în cimitirul satului, la marginea unei pășuni. După ce ne-am recules și am lăsat la căpătâiul lor zambile, ne-am îndreptat spre ieșirea din cimitir. Dinspre șosea, venea o turmă de mioare și 2 câini ciobănești. Un cioban tânăr mâna oile și mieii, mai cu zor decât te-ai fi așteptat. În graba lor, vreo două dintre ele au dat să intre pe poarta cimitirului. Am închis-o de îndată, astfel că animalele și-au continuat drumul spre
MIEII ŞI ZĂPADA LOR de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_gentiana_groza_hai_gentiana_groza_1363905656.html [Corola-blog/BlogPost/349047_a_350376]
-
behăind tare și alergând singură, după celelalte. Se vedea că dorește să le prindă din urmă. În strigătul ei, era ceva special. Ne-am lămurit curând despre ce era vorba. Pe câmpul cu iarba abia încolțită am văzut un alt cioban care ținea în brațe un miel abia fătat. Era rodul mioarei pe care o prinseseră chinurile facerii pe când era cu suratele ei la pășunat. Mielușelul încerca să „glăsuiască” și el, chemând-o pe mamă-sa, dar puterile îi erau încă
MIEII ŞI ZĂPADA LOR de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_gentiana_groza_hai_gentiana_groza_1363905656.html [Corola-blog/BlogPost/349047_a_350376]
-
rodul mioarei pe care o prinseseră chinurile facerii pe când era cu suratele ei la pășunat. Mielușelul încerca să „glăsuiască” și el, chemând-o pe mamă-sa, dar puterile îi erau încă slabe. O parte a mieilor din turma celor doi ciobani urmau să fie crescuți spre a fi puși în vânzare și sacrificați de Sfintele Paști. Viața blândelor ființe devine efemeră, precum e zăpada care le poartă numele. Mi-a revenit în minte imaginea mielului fătat pe câmp, zilele acestea, când
MIEII ŞI ZĂPADA LOR de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_gentiana_groza_hai_gentiana_groza_1363905656.html [Corola-blog/BlogPost/349047_a_350376]
-
numai din propria familie, ci și din țară, prin participarea la tabere de creație. În coșurile dumneaei pot fi admirate ouă cu motive naționale vechi, de peste 200-300 de ani, precum: cărare rătăcită sau cărare fără întoarcere, coarne de berbec, bâta ciobanului, creasta cocoșului, grebla, coada de păun, frunza de stejar, plugul, potcoava, soarele, luna, stelele, cât și ouă lucrate în relief, pe bază de ceară, neșterse, cu motive geometrice. Ouăle sunt pictate în culori naturale, obținute din frunză de ceapă, coajă
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
un miel pentru familiile voastre și junghiați Paștele“ (12; 21). Este limpede că Paște = miel. Dar în ce limbă aceste cuvinte sunt asemănătoare? Ne gândim la termenul indo-european *peku - „oaie“, în latină pecus, un derivat al acestuia dând păcurar, „păstor, cioban“ în Ardeal, în iraniană pasu „oaie“, acesta fiind cel mai apropiat cuvânt în discuție. Dar oare h ori k din Pesah, Pasha, Paska trebuie privit ca un sufix diminutival: oaie mică, miel? Necunoscând exact situația din limbile semitice și iranice
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402907983.html [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
presințire sumbră de dimineață, îi spuse Iulian. Le-am spus și femeilor dar nu m-au ascultat. Bine că noi nu ne-am aventurat. Dacă și polițista de săptâmâna trecută a pățit-o. .Am auzit la știri... “Chiar și un cioban a murit în timp ce păzea oile fiind atacat de un roi de albine sălbatice”. Andrei a ajuns mai devreme la Colegiu. Colegul lui, Manuel, din satul Glina din apropierea Bucureștiului, îi spuse în șoaptă: - Vino să-ți arât ce-am adus în
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1451679965.html [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
Colegul lui, Manuel, din satul Glina din apropierea Bucureștiului, îi spuse în șoaptă: - Vino să-ți arât ce-am adus în ghiozdan Am un roi de albine. L-am găsit în pădure. - Aruncă-l! N-ai văzut că a murit un cioban mușcat de albine? spuse Andrei speriat. - Da’ de unde! Povești! Ne putem juca cu ele! răspunse băiatul. - Le ducem astăzi profesoarei de pian, când mergem după orele de școală, la meditații, propuse Andrei. Dau ghiozdanul tatălui meu, să-l ducă în
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1451679965.html [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
suflet nătâng, în mine doar gândul vorbește. de ce pe pământ doar eu am rămas ca un flutur ce se-ntoarce la rană, lasă-mă așa, fără de glas, în matca mea subterană. părinții coboară în pietre, doinele încă mai sângeră blând, ciobanii se strâng pe la vetre, turme de umbre asudă umblând. anii trec pe aripi de vânt, iarna ne râde-n colinde la porți, eu mă ascund în cuvânt ca un strigoi printre cei morți. Referință Bibliografică: anii trec pe aripi de
ANII TREC PE ARIPI DE VÂNT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Anii_trec_pe_aripi_de_vant_ion_ionescu_bucovu_1357025498.html [Corola-blog/BlogPost/348799_a_350128]
-
silnica putere, noi nu mai știm când viața e cădere și nici când este batere de joc. Răbdăm, scrâșnind din dinți, orice insultă și pe cei răi nu îi urâm nici chiar atunci când de al nostru chin exultă. Și ca ciobanul nostru legendar murim până la urmă de prea multă iubire dăruită în zadar. Anatol Covali Referință Bibliografică: Iubind degeaba / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1964, Anul VI, 17 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate
IUBIND DEGEABA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1463508028.html [Corola-blog/BlogPost/379055_a_380384]
-
Acasa > Impact > Relatare > AJUNUL CRĂCIUNULUI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1440 din 10 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Începuse să ningă. Liniștit, rar, cu fulgi atât de uriași încât Cioban ieșise din cușcă și alerga să-i prindă cu limba. O dureau toate oasele. Cu toate acestea, își trase vesta matlasată peste capotul maro cu romburi galbene și ieși pe veranda deschisă, cu mătura în mână. Stânga-dreapta. Stânga-dreapta. Se mișca
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418185276.html [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
din capitală... de la ... Vorbele nu mai ajunseră la ea. Scârțâitul pașilor care făceau cale întoarsă se întinse pe toată strada, de la preoteasă până la căsuța ei liniștită. Îi trecu prin minte că va fi primul Crăciun petrecut fără spovedanie și împărtășire. Cioban o aștepta în poartă, alergând încă după fulgii strălucitori. I se lipi de picioare, cu ochii mari, nerăbdători. - Vino, chiar dacă suntem numai noi doi, Crăciunul înseamnă sarmale și cozonac. O să facem așa cum îi place lui Mihăiță. Cozonac cu mult rahat
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418185276.html [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]