2,672 matches
-
Baudrillard. Citatele șunt frumoase, incitante, bineînțeles, însă cu ce ne ajută în înțelegerea Nostalgiei eternele observații asupra "metastazei" valorilor actuale etc.? Concluziile" cuprind și mult-asteptata întrebare: "/ cine-i mai frumoasă din țară?". În basm răspunsul oglinzii-oracol era precis și Corina Ciocârlie pariază pe această putere speculara fabuloasă într-o problemă atît de complexă cum e evoluția românului românesc. Corina Ciocârlie, Femei în fața oglinzii, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1998, 254 pag., preț 12.835 lei.
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
actuale etc.? Concluziile" cuprind și mult-asteptata întrebare: "/ cine-i mai frumoasă din țară?". În basm răspunsul oglinzii-oracol era precis și Corina Ciocârlie pariază pe această putere speculara fabuloasă într-o problemă atît de complexă cum e evoluția românului românesc. Corina Ciocârlie, Femei în fața oglinzii, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1998, 254 pag., preț 12.835 lei.
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
Gheorghe Grigurcu Adevărul cel mai superficial care se poate enunța cu privire la memorii este acela că ele reprezintă o formă de narcisism, după cum în legătură cu jurnalul nu poate fi părere mai banală decît că nu este niciodată sincer", afirma undeva Livius Ciocârlie. Dacă luăm în serios această sceptică aserțiune, putem socoti că în jurnalele d-sale (aici îl avem în vedere pe cel intitulat Trei într-o galera), numitul eseist încearcă a evita superficialitatea, fiind antinarcisiac și...sincer. Să ne explicăm. Imaginea
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
discursului, exprimarea inesentialitătii lumii, neputința demonstrării necesității discursului, amestecul de discurs veridic cu cel fictiv, intertextualitatea etc.). evident, în cazul de față antinarcisismul și sinceritatea comunica. Ele concura la figură cinica pe care ține a o acredita asupră-si Livius Ciocârlie, la o treaptă surprinzător empirica, deoarece, în ciuda registrului speculativ și a monturii erudite, avem a face cu un efect "jos", carnavalesc, cum ar zice Bahtin. Înainte de-a trece la analiza scrierii de care ne ocupăm, fie-ne îngăduita pedanteria
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
rezistența față de jocul prestabilit al ădiscursuluiă. ăTeoria inferioară se aliază aici, pentru prima dată cu sărăcia și satiră". Într-adevăr, în textele cvasidiaristice (nedatate: "Amestec datele și le încurc de nu se mai cunoaște an de an"), ale lui Livius Ciocârlie, "înaltă teorie", mereu invocată, e mereu subminată de o logică a subversiunii, cu consecințe nu o dată pitorești. "Discursul" e descusut, înfățișat pe bucăți, pretinsa "sărăcie" a puterilor intelectului se împletește cu satiră. Respirația textului e sacadata, trădînd o nervozitate a
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
față Ț. Nici nu i-am dat, atunci. M-am gîndit repede: ce e mai bine? să-i dau, doar de astă se ridicase de pe banca, ori să apăr, cît pot, ideea ce și-o face despre el?". Desigur, Livius Ciocârlie, fiind mai în vîrstă decît Luca Pitu, nu ne-am îngăduit raportările de mai sus la cel din urmă decît cu o intenție de judecată sincrona a textului. Dacă pentru Camus, cinismul însemna "tentația (...) cea mai constantă", împotriva căreia n-
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
îngăduit raportările de mai sus la cel din urmă decît cu o intenție de judecată sincrona a textului. Dacă pentru Camus, cinismul însemna "tentația (...) cea mai constantă", împotriva căreia n-a încetat niciodată a duce "o luptă extenuanta", pentru Livius Ciocârlie pare să fie, pînă la urmă, o regasire pe un palier de conștiință autentică. Un soi de a doua natură. Poză nu cedează, ci se suprapune chipului real, astfel cum un individ și-ar retușa chipul pentru a semăna cu
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
Nietzsche, "este forma pe care spiritul dominator termină prin a o acceptă, el, care mult timp a căutat ce ar putea să domine și care n-a găsit alt lucru decît pe el însuși". Să-l căutăm, așadar, pe Livius Ciocârlie în această zonă de autentificare prin artificiu, de întrepătrundere a voinței de-a fi într-un anume fel și a existenței ca atare: "Sofism: cum să crezi în seninătate, spune Sestov, cînd ea se găsește și la vaci? Se gaseste
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
Dacă-i așa - maestre, dom^profesor! - cer drepturi de autor. Cum ai spus? Le livre à venir? Ehe! He, he, he!". Rîs ce se vrea mefistofelic. Chiar să nu-și dea seama atît de lucidul, de circumspectul, de subtilul Livius Ciocârlie că d-sa e unul din cei mai importanți scriitori români de azi? Livius Ciocârlie: Trei într-o galera, Ed. Echinox, Cluj, 1998, 256 pag., prețul 20.400 lei.
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
à venir? Ehe! He, he, he!". Rîs ce se vrea mefistofelic. Chiar să nu-și dea seama atît de lucidul, de circumspectul, de subtilul Livius Ciocârlie că d-sa e unul din cei mai importanți scriitori români de azi? Livius Ciocârlie: Trei într-o galera, Ed. Echinox, Cluj, 1998, 256 pag., prețul 20.400 lei.
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
C. Rogozanu (Livius Ciocârlie, Trei într-o galera, Ed. Echinox, 1998, preț 20.400 lei.) Noua carte a lui Livius Ciocârlie, Trei într-o galera, face parte din seria autobiografica inaugurată în 1993 cu Paradisul derizoriu și continuată în 1997 cu Cap și pajura
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
C. Rogozanu (Livius Ciocârlie, Trei într-o galera, Ed. Echinox, 1998, preț 20.400 lei.) Noua carte a lui Livius Ciocârlie, Trei într-o galera, face parte din seria autobiografica inaugurată în 1993 cu Paradisul derizoriu și continuată în 1997 cu Cap și pajura. Autorul rămâne fidel algoritmului propriu de scriitura: corectează, citește critic, completează propriul jurnal. Numai că acum este
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
au decât"; lui îi aparține cartea și e firesc să fie îngrijorat de soarta ei: Cuminte ar fi, îmi spun, să fac din toate astea caiete postume...". Titlul cărții trimite la Trei într-o barcă de Jerome K. Jerome. Livius Ciocârlie parodiază dialogurile interminabile din cartea britanicului efectul fiind, în fond, acelasi: într-o vreme de răgaz, de vacanță, fiecare personaj are impresia că muncește prea mult pentru ceilalți doi. Probabil iritarea este maximă când modestă barcă se transformă în galera
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
suprapun, aproape se repetă, încât se contopesc". De aceea, până la urmă, cartea de față rămâne un jurnal. Chiar dacă e rescris, chiar dacă e "cenzurat" în tot felul, e, se pare, singurul mod de a-i smulge niște "însemnări zilnice" lui Livius Ciocârlie.
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
decât lumea contemporană, lumea din jurul nostru, filtrată prin sensibilitatea artistului: "străzi transpirate/ în mânușa vitezei/ nu-i timp de mâine// șapte porumbei ciocnesc/ rozeta catedralei// noaptea polenul/ migrează-n trupuri de sfinți/ și-n vechi viori// irizate de luna/ penele ciocârliei", si, ceva mai jos: "fiecare trup/ secretă propriul său timp/ două abisuri// întunecate sine/ pulsează sub tramvaie". Constantin Severin merită mai mult decat eticheta de poet care scrie versuri în maniera japoneză. Eticheta care, de altfel, nici nu i se
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
desfăcut, ca într-un blestem, baierele cedărilor morale și disprețului ciocoiesc față de valoare. Când intelectuali de primă mână ai țării, trăitori fie aici, fie în străinătate sunt ținuți într-o carantină a leproșilor (de la Adrian Marino, G.I. Tohăneanu și Livius Ciocârlie la Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu și Mihai Șora, de la Virgil Nemoianu și Vladimir Tismăneanu la Dorin Tudoran și Matei Călinescu, și câți alții...), colegii lui Ion Gheorghe Maurer și ai împușcatei îl scot de la naftalină pe ditamai savantul de la Patriarhie
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
vină are Heidegger aici?". Cioran nu se dă an laturi a exploata o informație obținută de la Ioan Alexandru, potrivit căreia, la ăntrebările "profunde" pe care poetul i le-a adresat filosofului german, ar fi primit răspunsuri banale. Comentariul lui Livius Ciocârlie: "Heidegger se arată așa cum era de fapt. Posibil. Dar cum să răspunzi când ăntrebările ăprofundeă ce ți se pun ți se par naive sau exaltate? Recunosc ansa că observația, la care nu mă așteptam din partea pravoslavnicului I.A., da de
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
ănsuti, ăn problemele cruciale, nu an traiul de fiecare zi. Nietzsche a avut tăria să-și părăsească pe fata prietenii și ideile din tinerețe, Cioran a tremurat la etajul șase să nu-l pârască lumii Lucien Goldmann". Chiar așa? Livius Ciocârlie face mare caz de vanitatea lui Cioran, de orgoliul sau, pe care se străduia a-l ascunde, dar care ieșea mereu la iveală: "Cioran da un interviu pentru Time Magazine. E an regulă. Nu prea se potrivește cu ideile lui
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
urma urmei, arta fiind un joc specular infinit, n-am putea vorbi și de exhibiționismul criticului care evidențiază cu orice preț o asemenea trăsătură la autorul examinat? Cât de necruțător, cât de pustiitor poate deveni gândul analitic al lui Livius Ciocârlie (ca să ne exprimăm suspiciunea până la capăt: oare ar ăndrăzni să scrie astfel despre contemporanii săi an viața?) rezultă și din acest paragraf "global" an care se reflectă o epocă, ăn care se regăsesc câțiva din protagoniștii ei. ămpletindu-se cu criteriul
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
s-o mai lungim. Să consemnam doar tactică autorului de-a câștiga, prin rostirea debutonată, o simpatie care să corijeze "acreala" corecțiunilor aplicate lui Cioran și nu numai. Pe scurt: deși al ține mereu an șah pe Cioran, dl Livius Ciocârlie nu izbutește niciodată a ajunge la sah-mat. Jocul d-sale e strălucitor, subtil și...instructiv, necesar vieții postume, celei de-a două vieți, "definitive", a ilustrului filosof-scriitor, meritând, ăn pofida unor contrarietăți, elogiile noastre. Livius Ciocârlie, Caietele lui Cioran, Ed.
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
pe Cioran, dl Livius Ciocârlie nu izbutește niciodată a ajunge la sah-mat. Jocul d-sale e strălucitor, subtil și...instructiv, necesar vieții postume, celei de-a două vieți, "definitive", a ilustrului filosof-scriitor, meritând, ăn pofida unor contrarietăți, elogiile noastre. Livius Ciocârlie, Caietele lui Cioran, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1999, 272 pag., preț nemenționat.
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
nu s-ar fi putut ăntămpla așa ceva), ci doar supus la o probă care-i ăngăduie o legitimare ăntr-un context critic ănnoit, pe temeiuri și ele revizuite. Același lucru se petrece și cu autorul Silogismelor amărăciunii, ăn cartea lui Livius Ciocârlie, intitulată Caietele lui Cioran. ăntr-o dedicație către subsemnatul, pe care ămi ăngădui a o divulgă, autorul ămi adresează "aceste exerciții de dragoste nerespectuoasa, cu ăngrijorarea din ce an ce mai acută de a nu-l dezamăgi". Cum m-ar putea
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
lui Cioran. ăntr-o dedicație către subsemnatul, pe care ămi ăngădui a o divulgă, autorul ămi adresează "aceste exerciții de dragoste nerespectuoasa, cu ăngrijorarea din ce an ce mai acută de a nu-l dezamăgi". Cum m-ar putea dezamăgi Livius Ciocârlie? Aș vrea s-o văd și pe asta! Mai cu seamă scriind despre Cioran, adică exercităndu-se pe un strat ultrageneros, ăn stare a oferi spiritului critic inombrabile prilejuri de afirmare. Dar să urmărim câteva faze ale acestei lupte dintre Iacob-criticul
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
sincer. Problemă sincerității nu se pune an literatura. Literatura este mincinoasă prin chiar formulă ei. Important e ce rezultă din comedia pe care o joci. Dar să ți-o joci și ție, ăntr-un jurnal ăintimă, parcă e prea mult". Livius Ciocârlie pune astfel două chestiuni (vrea să ămpuste doi iepuri dintr-o singură lovitură): cea a jurnalului și cea a sincerității an creația literară: "Devenit specie literară, jurnalul a decăzut de la sine. Rostul lui fusese să fie sincer și postum. Să
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
Devenit specie, a ăntălnit an schimb ceea ce ămi apare a se găsi an inima secolului douăzeci: pe omul desfăcut de iluziile lui. aNu mă inspiră decât spectacolul, sau ideea decăderiiă (313), spune Cioran". Așa să fie? De partea lui Livius Ciocârlie pare a fi G.R.Hocke, care se străduiește a delimită, grație diaristicului, o istorie a sufletului și destinului european, pe care o măsoară de la Hesiod la Hesse. Din punctul său de vedere, cultura se ămparte an două: diaristica și beletristica
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]