331 matches
-
șuetist de vocație: nu neapărat că monopoliza discuția, ci, știind să asculte, o puncta. Dădea verdicte de cele mai multe ori, juste. Îi mai plăcea să dea porecle (era foarte mîndru de acest obicei): prietenilor, ori chiar cunoscuților, le adresa un tandru "cioclule!"; iar amicii erau renumiți de el Diavolul tasmanian, Adonis Moraviensis, Golumb, Gogulea, Reazan, Sabuinul, Ursuleana, Mușuroiu, Gogu Balcanicu, Șandor, Schizy ș.a.m.d. Ne cerea să-i spunem Husky era rău de căldură! Mamei i se adresa cu Madam Naftanailă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
își năpustesc sălbatica grămadă...” 11). în schimb, Cincinat Pavelescu, „scîrbit de lupte și de jale”, descoperă în ei un impuls pentru o atitudine în răspăr: „O , corbi siniștri, vă iubesc!” Pentru că - zice el mai departe - „în fracurile voastre negre/ De ciocli, aveți ceva de gală,/ Și-n croncănitul vostru rîde/ O ironie triumfală!”12). în epocă, însă, atunci cînd cineva se referă la corbi, dominant e sentimentul de teamă. Venirea lor dă emoția producerii unui eveniment implacabil. Asupra unor autori, între
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se desfășoară torențial și distrugător, referind mai întîi la inventarul parcă nesfîrșit al tarelor morale ce guvernează ființele infernale: "Gore Pirgu era o lichea fără seamăn și fără pereche... soitar obraznic [...]. Acest Chimiță avea un suflet de hengher și de cioclu... atragere bolnavă pentru ce e murdar și putred... dorul vieții de dezmățare țigănească cu [...] cântecele fără perdea, scârboșeniile și măscările [...] primit cu brațele deschise, deși nu totdeauna pe ușa din față [...]. De școlar își duce prietenii la femei bolnave... (practica
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
povestește paralei vicisitudinile sale, desfășurând o galerie de tineri, de la bonjuristul cu frac până la despuiatul lăieț. Un salon din Iași reprezintă o colecție de instantanee umoristice de epocă, confruntări între bonjuriștii cu frace și legături albe la gât, semănând a "ciocli din Paris" și a "ahtori nemți", stârnind ilaritatea bătrânilor, care la rîndu-le, împiedicați în anterie, răscopți în giubele, suportă ironia tinerilor: "Boieriul: Ce face? Poate blana mea nu-i frumoasă? Ce râdeți, mă rog, ce rîdeți? Domnul P.: Râdem, pentru că
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de presupusă odraslă princiară ("beizadea") și de "străin", moștenitor legitim al armurierului ("neamțul"), iar ceilalți copii îl tratează cu ostilitate pentru simplul motiv că e "altfel", singularizându-se atât prin vestimentație (la școală e nevoit să poarte o "redingotă de cioclu"), cât și prin comportamentul apatic, indiferent, manifestat pe un fond de timiditate și de totală neîncredere în sine. Un anume Contici, repetentul clasei, haimanaua, nu se sfiește să-și mărturisească pornirile belicoase ("Te urăsc, neamțule!"), spre nedumerirea inocentului Bizu, care
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
simplificat, au monocromatizat antrenul, bazîndu-se exclusiv pe tot mai deasa pătură de parveniți cu dosar muncitoresc-țărănesc. Hărăzită de noua istorie să pună țara la cale, dar să și dea strălucire zaiafeturilor de partid. Cocul à la Găinușă, costumul à la cioclu, trebuiau să impună ștaiful proletar, recurgîndu-se însă, mde, tot la ținuta burgheză (Tunica leninistă era doar pentru vizitele de lucru). Unsprezece ani de viață (aparent) fără dictatură au modificat, iarăși radical, tiparul. Aceleași împerecheri insolite. Odraslele foștilor "factori de răspundere
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]