587 matches
-
3.2.3. Perspectiva narativă Perspectiva narativă este un concept prin care se definește punctul de vedere al naratorului în raport cu universul diegetic, cu personajele care evoluează în spațiul ficțiunii artistice. Modelul narativ tradițional avea ca prezență dominantă naratorul omniscient (de la Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon la Ion al lui Rebreanu, de exemplu), în timp ce proza modernă optează pentru viziunea internă a unui personaj narator (Ștefan Gheorghidiu, eroul lui Camil Petrescu, de pildă), ori pentru focalizarea multiplă, asociind punctele de vedere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
obiectiv, formulat la persoana a IIIa (narațiune heterodiegetică), întrun registru stilistic ce nu se diferențiază de discursul personajelor. Construcția epică închisă, simetrică sau circulară, se bazează pe principii compoziționale clasice. În literatura română, romanul tradițional este reprezentat de Nicolae Filimon (Ciocoii vechi și noi), Ioan Slavici (Mara), Mihail Sadoveanu (Baltagul, Neamul Șoimăreștilor), Ionel Teodoreanu (La Medeleni) etc. Romanele tradiționale sunt, în general, obiective, în timp ce romancierii moderni aleg, preponderent, discursul subiectiv: - Romanul modern „este o creație care se folosește de o povestire
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ochii, atunci vezi bine cu ochii. Creștet Copilului care are două creștete îi moare mama. Crivăț Dacă în ziua de Bobotează va bate crivățul, vor fi roade la bucate. Crîstel Oamenii care au abuzat în tinerețe, și mai cu seamă ciocoii, mănîncă carne de crîstel uscată bine și care se zice că îi mai ușurează de boală. Cruce Cînd vei auzi de un omor ori altă grozăvenie, fă-ți cruce cu stînga și te uită în pămînt, că crapă dracul. E
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vrei Sărută-mă, dar mă iei. 1907-social. ,, Foaie verde trei grenate Dinspre 907 Înspre 908 Ne-a dat domnul un potop. De ardem de vii În foc ! Cu 7 copii În casă Vai de mîncare la masă. Toată vara la ciocoi rob La Crăciun porumb nici bob. Oamenii s-au Înmulțit Tot pămîntul l-au umplut Și-aleargă să se-nnoiască La boier să clăcuiască. Toată vara hai la clacă Pentru o hupiță de vacă. Pentru o vacă și cinci oi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
porumb nici bob. Oamenii s-au Înmulțit Tot pămîntul l-au umplut Și-aleargă să se-nnoiască La boier să clăcuiască. Toată vara hai la clacă Pentru o hupiță de vacă. Pentru o vacă și cinci oi Face manu la ciocoi. Apoi pe timpul lui Cuza Toți țăranii cîntă-n frunză Punea plugu unde vrea Și din zece una da. De la el ce ni s Ă a dat Nici acum nu-i regulat. -Acum pe timpul lui Carol Se mănîncă om pe om. -La
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
minister ei s-au dus Și cu toții că s-au plîns : -Vă rugăm domn minister Ne dați și nouă ce cerem. -Nu vă cerem bogăție Scăpați-ne de robie Pămîntul ce-l muncim noi Să nu-l mai dăm la ciocoi. -Grîu, porumb și din fasui De casă cîte doi pui La tot pogonul găina Și să-i duci dijma. C-așa-i boieru ursat El doar șade la conac Și bea apă cu rahat Și să-i faci slujba pe
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
bea apă cu rahat Și să-i faci slujba pe plac. Pe dreptate și-ndesat Cu foc i-a pîrlit studenții De-au rămas numai pereții Pe ei să crească bureții Și să pueze brăbeții. Dracu să-i ia de ciocoi De hapsîni și de strigoi Să-și are pogoanele Înjugînd cucoanele. ” Auzită și culeasă de la İ . Bălă, din RÎpa de Zegujani. Pe cît se poate observa, nu toate sunt cîntece care să se cînte. Unele dintre ele fac referiri asupra
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Sub pana lui Rică Venturiano, ele se transformă în lozinci caricaturale: Ori toți să muriți, ori toți să scăpăm. Tălmăcite de Ipingescu pentru uzul lui Jupân Dumitrache, aceste idei suferă o a două transformare. Revendicarea sufragiului universal devine: bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran... știi: masă... sufragiu. Cele două personaje, Jupân Dumitrache și Nae Ipingescu, cititori ai „Vocii patriotului naționale“, pe care îl interpretează anapoda, sunt purtătorii de cuvânt ai ideilor vehiculate de ziarele liberale, așa-zise „democratice“, ale
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
lui Caragiale alcătuiesc un moment al realismului în literatura română. Se remarcă faptul că procedeul folosirii dialogului și narațiunii prin notarea particularităților de vocabular sau de construcție ale acestora nu este prea vechi. Apariția lui e semnalată de academician odată cu „Ciocoii vechi și noi“ al lui N. Filimon, cu unele schițe ale lui C. Negruzzi, cu comediile lui V. Alecsandri, cu scrierile lui Ion Ghica. Creangă și Caragiale au dus procedeul la perfecțiune. Limba vorbită și stilul oral au la Caragiale
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
a format o echipă volantă care a distribuit ziarul <<Strâmbătatea>>”. Această parodie jurnalistică de sorginte comunistă s-ar fi vrut a fi antonimul publicației țărăniste „Dreptatea”. De altfel, pe manșeta primei pagini erau scrise următoarele cuvinte: „Organ al Partidului Noilor Ciocoi” și asta spune totul. Dar, să continuăm: „...s’a difuzat prin instructori în județ ziarul nostru <<Tineretul progresist>>. S’a trimis la Regională pentru Buletinul de știri a (sic! n.n.) ziarului <<Fapta Moldovei>> înfăptuirile Tineretului Progresist Vaslui și starea mizeră
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
venit zi cu soare Și e mare sărbătoare An nou plin cu libertate Vă urăm sănătate, Cu toți să ne unim Și din Bice să pocnim Mai îndemnați la Boi Înco Roată măi Flăcăi (Hăi, hăi) Dumnezeu nea ajutat De ciocoi noi am scăpat Avem țară liberă Speculanții tremură, Țara noastră ca un rai E condusă de un crai Frumos de pe plai Regele Mihai Ce ia dat D-zeu Să conducă mereu Peste vremuri grele Domnu săi dea putere El mereu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Și agresivitatea deosebește pe snobul balcanic de cel apusean. Mitocanul e inutil războinic, continuu sub arme. Probabil fiindcă prin descendență, adică prin tradiție, iar uneori și direct, el e produsul unei mojicești oprimări orientale. El e doar derivatul modern al ciocoiului de altădată." Desigur, N. Davidescu produce o exagerare cînd înfățișează opera lui Caragiale populată exclusiv de o lume de "lichele, proști, agramați, găinari, pești, curve, inconștienți sau numai meschini", fără "un singur om cinstit și întreg", adăugînd și "lipsa totală
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
se înșală asupra valorii acestei aristocrații contrafăcute; până în ziua de azi, el aruncă numele de limonagiu (Limonadji în original, n. tr.) (vânzător de lămâi) [de fapt, "fabricant sau vânzător (ambulant) de limonadă", cf. DEX, (n. tr.)] și uneori insulta de ciocoi [Ciocoï în original, (n. tr.)] (Tschokoi, căței) nobililor de o astfel de origine, păstrându-și venerația pentru urmașii adevăraților boieri. Caïmakams în original (n. tr.). 80 Numele celor trei funcționari care exercitau puterea supremă în timpul interimatelor. 81 Erau desemnați cu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Puternice sunt doar culturile intens polemice. Deviza imposturii : când nu poți să - convingi, enervează - i ! Arta poate contribui la împingerea existenței spre conștiință. Criza lecturii constă fie în absența cititorului, ori în superficialitatea prestației lui. Veleitarii sunt un soi de ciocoi rătăciți în artă. Unele jurnale literare sunt mai mult denunțuri, decât artă. Muzica - această arhitectură a eterului. Vâna esențială a artei rămâne fiorul transcendental. Arta nu trebuie să râvnească la impactul mediatic al reclamelor. Este mai ușor să scrii un
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
În viață, te poate salva farmecul. Dar și cinismul. Dușmanii de moarte ai artiștilor sunt invidia și resentimentele. Mediocritate înseamnă idei cu platfus. Când dialogul devine bârfă, lasă un gust acru de șampanie răsuflată. Orice viciu este un cal troian. Ciocoiul de tip nou are un limbaj birjăresc, gândește pe sponci și se spală rar. Un orgoliu mărunt poate face dintr-un mare scriitor un sublim rătăcit în politică. Nici nu știu unde mai găsim atâta noroi cu care să ne împroșcăm. Dacă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
biurocrație cultă, dar poate cam pedantă. E onestitatea? Vom avea funcționari onești și de bun-simț, căci aproape toți oamenii în adevăr onești au mult bun-simț. E tăria fizică? Ostașul va domni în stat atunci. E slugărnicia? Vom avea [parte] de ciocoi și de canalii. E burghezia? Specula. E boierul? Mândrie și greociune. E străinul? Corupție și vicleșug. 77 {EminescuOpXV 78} ÎNCEPUTUL REGENERĂRII 2285 Organele conștiinței naționale, puține fiind la număr, silite a deveni universaliste. Lipsa de continuitate în dezvoltare, de aceea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
tablourile vii, zgomotul și posibila nebunie care îmflă paginele cărții omenirei, aceasta sună: Stat pro ratione voluntas. ["VECHIMEA LUCRURILOR... "] 2284 Vechimea lucrurilor nu consistă în depărtarea timporală a nașterei sau esistenței lor, ci în diferința dintre ele și cele prezente. (Ciocoii Regulamentului - Eteria) 88 {EminescuOpXV 89} ["STAREA ROMEI ÎN VREMEA COLONIZĂRII DACIEI... "] 2285 Starea Romei în vremea colonizării Daciei cu romani. Politica Romei în vreme de suprapopulații: răzbel și colonizație. Elementele de colonizare din clasa a patra - care pot servi de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cult și bogat dar corupt. Mai bine energie conservată decât energie cheltuită în zădar (fără un scop superior, omenesc, etern). Apostolul nostru este Pavel (or[todox]), apostolul vostru este Petru. Un servitor care se-mparte * pe capriciile stăpânului e un ciocoi, e o canalie. Servitorul are să arate interesul veritabil al stăpânului ca și când ar fi al său. Nimic mai mult, nimic mai puțin. Unul e: s/c Cellalt e: s/i ecuație Nimeni nu datorește pentru - o leafă decât s., suma puterilor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
origine tracică. Ceea ce nu menționează Radu Anton Roman în această scurtă polemică este faptul că Păstorel, un foarte bun compilator, s-a inspirat, în compunerea acestei rețete, dintr-un text al lui Ion Ghica (Scrisori către Vasile Alecsandri), precum și din Ciocoii vechi și noi ai lui Nicolae Filimon, roman din care reproducem pasajele ce urmează: „Hoții ieșiră din pădure, junghiară într-o clipă toți mieii, le scoaseră pântecele și, răscolind cu niște pari un jăratec compus din curpeni de viță sălbatică
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
untdelemn de Mitilene amestecat cu piper și zeamă de lămâi de Messina, măsline dulci de Tessalia, grămădite în formă piramidală, icre tari de chefal, smochine de Santorini, halva de Adrianopole; nimic din delicatesele gastronomice ale Orientului nu lipsea pe masa ciocoiului, mai împodobită chiar decât a stăpânului său“ (Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi). În Moldova, cândva pe la finalul secolului al XIX lea, atunci când zacusca, în sensul de colecție rusească de aperitive, a migrat dinspre bucătăria boierească spre cea târgoveață, înțelesul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de Messina, măsline dulci de Tessalia, grămădite în formă piramidală, icre tari de chefal, smochine de Santorini, halva de Adrianopole; nimic din delicatesele gastronomice ale Orientului nu lipsea pe masa ciocoiului, mai împodobită chiar decât a stăpânului său“ (Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi). În Moldova, cândva pe la finalul secolului al XIX lea, atunci când zacusca, în sensul de colecție rusească de aperitive, a migrat dinspre bucătăria boierească spre cea târgoveață, înțelesul termenului s-a modificat reducționist, o parte a zacuscăi, și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
între anii 1806 și 1812. Tot Radu Rosetti își amintește că în acea perioadă „cucoanele adoptaseră aproape toate costumul european“. Această influență era vizibilă și în rândurile micii boierimi, chiar a celei parvenite, așa cum afirmă Nicolae Filimon, care scrie despre ciocoiul ajuns sofragiu: „se obișnuiește atât de mult cu mâncările delicate, încât nu mai poate să trăiască fără friptură de fazan, brânză de Parma, salam de Verona, icre moi, conserve de Franța și vinuri din cele mai celebre dealuri ale Europei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
fostul soț a intenționat s-o "sinucidă", jupân Titircă Inimă Rea îl acuză pe același individ că: N-o mai maltrata, d-le, măcar c-o vorbă bună" și tot el înțelege că prin legea sufragiului universal ,,se bate-n ciocoi, care mănâncă sudoarea poporului". La nivel morfologic, folosirea în locul conjuncției simple ,,să", a șirului ,,pot pentru ca să" devine comică prin repetarea exasperantă. Pronumele relativ ,,care" funcționează cu rol de conjuncție subordonatoare universală: ,,Eu, dom' judecător, reclam, pardon, onoarea mea care m-a-njurat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
supremație de burghezia închistată în snobism și pseudocultură. În lucrarea Caragiale sau vârsta modernă a literaturii, Al. Călinescu își asumă răspunderea redactării unui "Dicționar de idei primite", între care celebre au devenit pseudodefinițiile despre "sufragiu universal" ("A!, înțeleg! Bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran" Ipingescu ), despre Republică ("mai întâi și întâi, că dacă e republică nu mai plătește nimenea bir... Al doilea, că fiștecare cetățean ia câte o leafă bună pe lună, toți într-o egalitate" Leonida ), despre lege
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în loc, cu câte un punct alburiu în mijlocul petelor, unde fusese musca. "Termină, bă, dracului, că ne-ai împuțit pe toți!" îi mai striga câte unul, dar Măgălie, rânjind ca într-un f:lm cu vampiri, se târa mai departe după "ciocoi", cum își numea el victimele. "Stai, că am văzut un ciocoi pe geam. Gata, ăsta-i ultimul." Manix, care se certase cu Michi a lui și rămăsese în dormitor, răsfoia o revistă porno cu pagini cretate, groasă și mototolită, pe
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]