884 matches
-
Nicolae, zis și Pușcașu(pentru că deținea o armă) că a existat o biserică de lemn, pe locul numit "pe Râpă". Iar potecul ar fi fost prin grădina Dăscăliței Maria Opriș, pe la numărul 558, pe lângă casa lui Dumitru Mihu, actualul profesor Ciolan Dan". Opriș Ioan, de la Râpă: "de la bunicul meu Opriș Ioan, zis Văsâi, știu că a existat o biserică de lemn, deasupra curții lui Bogdan. În spatele grădinii lui Hopriș Ioan, iar cimitirul era în dosul curții lui Ioan Răstanță de la numărul
Biserica de lemn din Șura Mare () [Corola-website/Science/318151_a_319480]
-
min. 89), respectiv Lucescu (min. 17) și Dumitrache (min. 61), pentru Dinamo. Iată cele două echipe care s-au întâlnit în ultima etapă, în fața a peste 10.000 de spectatori, sub conducerea arbitrului loan Rus (Tg. Mureș): FC Argeș: Stan-Barbu (Ciolan)-Pigulea, Vlad, Olteanu, P. Ivan II-Prepurgel, M. Popescu (C. Frățilă)-C. Radu I, Dobrin, Jercan. Dinamo: Constantinescu-Cheran, G. Sandu, Dobrău (Batacliu, apoi Doru Popescu), Deleanu-Dinu, Sălceanu- Lucescu, Dumitriu II, Dumitrache, Florin Dumitrescu. În acest fel, F.C. Argeș câștiga cununa de
FC Argeș Pitești () [Corola-website/Science/302536_a_303865]
-
rândul orașelor campioane, după București, Timișoara, Arad, Oradea și Ploiești. Lotul echipei campioane, FC Argeș, în campionatul 1971-1972, a fost următorul: V. Stan, D. Ariciu, Spiridon Niculescu (portari), M. Pigulea, C. Olteanu, R. Vlad, I. Barbu, P. Ivan II, D. Ciolan, C. Nedelcu (fundași), I. Prepurgel, M. Popescu, Dumitru Ștefan, Emil Dumitru, Ion Roșu (mijlocași), C. Radu II, C. Frățilă, N. Dobrin, R. Jercan, Ion Dobrescu, Paul Ciornoavă (atacanți), Florin Halagian și Tânase Dima (antrenori). Cele 51 de goluri ale echipei
FC Argeș Pitești () [Corola-website/Science/302536_a_303865]
-
și liceale le-a făcut la Dobra, Orăștie și Deva. În 1949 este admis la Facultatea de pedagogie și dirijat coral a Conservatorului "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca. Generoasă să înzestrare artistică a atras atenția unor corifei ai muzicii românești: Antonin Ciolan, Sigismund Toduță și Tudor Jarda, care l-au îndreptat și spre Facultatea de dirijat simfonic a aceluiași Conservator. După 8 ani de studii intense, își începe activitatea la Filarmonica din Oradea, pe care nu o va părăsi decât pentru numeroasele
Miron Rațiu () [Corola-website/Science/308564_a_309893]
-
Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca. Absolvent al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, secția pian - clasa Prof. Gh. Halmos, urmând cursuri complementare de Armonie - clasa Prof. M. Eisikovits, Compoziție - clasa Prof. S. Toduța, Dirijat - clasa Prof. A. Ciolan. În cele peste 1500 de recitaluri susținute în țară și peste hotare (Europa, America, Japonia), pianistul clujean a avut ca parteneri soliști renumiți că violoniștii: Andrei Agoston, Mihaela Martin, Ștefan Ruha, Ion Voicu etc. și cântăreții Alexandru Agache, Liliana Bizineche
Ferdinand Weiss () [Corola-website/Science/328428_a_329757]
-
Rudolf Podlowski- vioară, flaut, trompetă, orchestră și fanfară. Între anii 1945-1949 urmează: Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică „George Enescu” din Iași, unde îi are ca profesori pe: Constantin Georgescu - armonie, contrapunct și fugă; Constantin Constantinescu - teorie și solfegiu; Antonin Ciolan și Emanuel Elenescu - dirijat: cor și orchestră; Achim Stoia - folclor; George Pascu - istoria muzicii, estetică și forme muzicale; Robert Steckelman - instrumentație și orchestrație; Jenny Itzicovici - pian și Elena Urma - canto. Imediat, urmează în 1950 Școala militară de muzică-dirijor de fanfară
Constantin Arvinte () [Corola-website/Science/326362_a_327691]
-
la Chișinău, România, a studiat pianul de la vârsta de 6 ani. După absolvirea Liceului de Muzică, și-a continuat studiile la Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj, România, unde a studiat compoziția cu maestrul Sigismund Toduță și dirijatul cu maestrul Antonin Ciolan. În această perioadă i-a fost acordată Bursa de Stat „George Enescu”. După absolvirea Conservatorului „Gheorghe Dima” din Cluj, cu diplome în Dirijat și în Compoziție, Simon a fost imediat numit dirijor permanent al Filarmonicii de Stat Transilvania din Cluj
Emil Simon () [Corola-website/Science/332002_a_333331]
-
de teatru a început la Stroești prin anii 1893 - 1910 la inițiativa învățătorului Nicolae C. Teoderescu - Nekera, fiind continuată de către învățătoarele Elena Ionescu și Marioara Zăvoianu. În prezent Corul Satului Stroești Argeș este coordonat de învățătoarele Aura Constantinescu și Doina Ciolan. În forma actuală corul a fost constituit la inițiativa preotului paroh Bogdan Gh. Nica, iar cel care a pus bazele instruirii muzicale a coriștilor a fost diaconul George Robert Mitrache. Activitatea recentă a corului se materializează în: organizarea colindului tradițional
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Havas, apoi la Conservatorul din București (1953-1957), cu Victor Iusceanu (teorie-solfegiu), Paul Constantinescu (armonie), Silvia Căpățâna (pian), Adriana Sachelarie și George Breazul (istoria muzicii),Constantin Silveștri (dirijat orchestră), Ion Vicol (dirijat coral) și la Conservatorul din Cluj (1958-1960) la Antonin Ciolan și Anton Ronai (dirijat orchestră), Izolda Erdély (istoria muzicii). A debutat la Filarmonica din Botoșani (4 octombrie 1960), unde a rămas dirijor permanent o scurtă perioadă (1960-1963), preluând apoi - prin concurs - funcția de dirijor al Filarmonicii din Oradea (1965-1992). A
Ervin Acél () [Corola-website/Science/313556_a_314885]
-
pune echipa în funcțiune. Apărută sub denumirea FC Ghimbav 2000, echipa a promovat în Divizia C, și chiar mai sus, cu jucători ca Silviu Anghel, Sorin Alexandru, Sebastian Colt, Ovidiu Gall, Laurențiu Hapau, Mihai Kiuta, Claudiu Varodi, Dan Balerca, Ștefan Ciolan, Cătălin Caraincica, Mihai Vancu, Marius Chiper și mulți alți jucători talentați. Clubul s-a format în anul 2000, cu o nouă denumire, cu un nou statut, promovând până în Divizia B. Echipa, la care au mai jucat și Silviu Pintea, Ion
FC Viitorul Ghimbav () [Corola-website/Science/317721_a_319050]
-
șapte comitate, conform contractus-ului; muri și pe dată amintirea lui se întoarse. El fu împins la pierzanie de propriul său cancellarius autentic, Mihail Kátai, printr-un dătător de otrăvuri, fapt pentru care credincioșii săi [ai lui Bocskay] l-au îmbucătățit ciolan cu ciolan, l-au tăiat în bucăți; ceea ce otrăvirea, se pare, s-a datorat uneltirii nemțești."” La Muzeul Național de Istorie a Românie din București este expus sceptrul principelui Transilvaniei , pe care este incizată data 1605.
Ștefan Bocskai () [Corola-website/Science/310181_a_311510]
-
conform contractus-ului; muri și pe dată amintirea lui se întoarse. El fu împins la pierzanie de propriul său cancellarius autentic, Mihail Kátai, printr-un dătător de otrăvuri, fapt pentru care credincioșii săi [ai lui Bocskay] l-au îmbucătățit ciolan cu ciolan, l-au tăiat în bucăți; ceea ce otrăvirea, se pare, s-a datorat uneltirii nemțești."” La Muzeul Național de Istorie a Românie din București este expus sceptrul principelui Transilvaniei , pe care este incizată data 1605.
Ștefan Bocskai () [Corola-website/Science/310181_a_311510]
-
Petru Voevod ""domn a toată țara Ungro-Vlahiei, fiul lui Mircea Voevod, prin care parte de nord a orașului-care pana nu demult se chema Rădulești, si se întindea de la Răstoaca până la râul Făget - se da ocina lui Stoica cu frații săi Ciolan si Dumitru si lui Radu cu frații săi Oprea si Stepan, cu fii lor câți le va da Dumnezeu"". În primul dintre aceste documente sunt pomenite doar două sate (cartiere): Vaideeasca si Straoști. Ca și alte orașe din țara noastră
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
mai gustoase dacă se fierb într-un ceaun din fontă, la foc domol, sau într-o oală de ceramică, la cuptor, dacă la fundul ceaunului/oalei de ceramică și printre sarmale se pun bucăți de șorici afumat sau chiar un ciolan de porc afumat, frunze de cimbru, mărar și boabe de piper. În unele sate din Munții Apuseni, (unde se mai păstrează denumirile de „sarmă” și „sarme”), țăranii pun printre sarmale, bucăți de călbaj (un fel da caltaboș făcut cu bucăți
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
conținutul scrisorii lui Bedițeanu, deducem că persoana „de peste ocean” care s-a interesat de oratoriile lui Paul Constantinescu era dirijorul și compozitorul Remus Tzincoca<footnote Remus Tzincoca (septembrie 1915 - ianuarie 2012), dirijor, compozitor, profesor. A studiat la Iași cu Antonin Ciolan, Alexandru Zirra, Constantin Georgescu. S-a specializat la Paris, unde l-a remarcat George Enescu. A fondat mai multe ansambluri simfonice și a dirijat cele mai importante orchestre din Europa și din lume. S-a naturalizat în 1965 în Canada
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ?i GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ?i MUZICALE by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
puținele soiuri dacice care au supraviețuit peste veacuri." Acest soi se găsește numai în plantații de pe teritoriul românesc. Etimologia este necunoscută deși sunt încercări în acest sens. Soiul mai este cunoascut sub numele de "Cârlogancă" sau "Băldoaie" în Oltenia și "Ciolan" în Podgoria Dealu Mare. În ultima perioadă i se mai spune "Crâmpoșie veche", "Crâmpoșie tradițională" sau foarte rar "Crâmpoșie clasică" pentru a se diferenția de soiul mai nou, "Crâmpoșia selecționată". Rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu marginile violacee. Lăstarul este verde
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
sper, însă până una, alta, cu tot echilibrul din mintea mea, îndur ce am de îndurat. Ce să fac cătă vreme pe aici, doar lacrimi și bani? Cum ți-am spus, justiție e și nu e, politicul se luptă pe ciolan, iar boborul belește ochii la televizor apoi bate din palme că asta a învățat. Dumnezeu a obosit sau îl doare în cot. De-aia îmi vine uneori să mă iau iar și iar cu el de piept și să-l
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
Articolul UNIC La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Valeriu Ciolan Nicolae se eliberează, la cerere, din funcția de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: --------------- Secretarul general al Guvernului, Sorin Sergiu Chelmu București, 11 august 2016. Nr. 268. -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274224_a_275553]
-
-ist? Ce uniformă...? - Aveau uniformă germană, verde, cu cizme, cu centură... La gât, În loc să aibă semnele Wehrmacht-ului, dreptunghiul ăla culcat, aveau cele două Însemne ale SS-ului. Unii erau din Totenkopfdivision și purtau un cap de mort și două ciolane gen steagurile piraților. Aveau, În general, armă automată Schmeisser. Unii dintre ei aveau carabine. Mai rar, dar, În general, aveau automate Schmeisser. Și nu purtau cască, ci bonetă - adică șepci din alea cu Însemne SS. - Deci erau Împărțiți, În lagăre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
atunci, pe loc, că aceste chipuri simple care semănau cu al tatălui meu și mai ales cu al mamei mele însemnau totul, ei erau ceea ce avea pământul mai stabil, ei nu dispăruseră niciodată, în timp ce regi și oligarhii pieriseră, ei aveau ciolanele tari, mâini puternice și eterna speranță în inimi; le-o citeam acum în priviri, strălucind pe chipuri deloc atinse de fanatism abstract, cum erau ale celor care strigau prea tare, sau de stupiditate, cum erau ale celor care aveau expresii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ai fost victima lor?" Grünfeld tăcea, dar ăsta continua să-l ia peste picior în același stil. "Oliver Grünfeld, mare pacoste a căzut peste tine, în timp ce alții au pensii și funcții de conducere, tu ai aterizat aici, să-ți rămână ciolanele prin galerii. Ce-ai făcut, Grünfeld, spune-ne și nouă, uite, domnul colonel e chiar curios..." Și deodată Grünfeld izbucni pițigăiat, cu un puternic accent: "Ce-am făcut? Mă întrebi ce-am făcut? Am făcut, acolo la Auschwitz, ce faci
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Demetrius, L-am cunoscut pe Romulus Cioflec, „Cuvântul nou”, 1973, 960; Nae Antonescu, „Vârtejul”, ST, 1979, 7; Braga, Ist. lit., 69-91; Lucia Demetrius, Centenar Romulus Cioflec, RL, 1983, 41; Emil Chiriac, Pe urmele destinului... unui roman, AST, 1986, 4; Marian Ciolan, Cronica de librărie, SPM, 1988, 39; Dicț. scriit. rom., I, 584-585. O.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
Madrid, 1985; Breviario de cultură, Madrid, 1985; La otra căra de la libertad, Madrid, 1985; Anabasis, Cuenca, 1987; Ontologia culturii, îngr. și postfața Dumitru Matei, tr. Sarmiza Leahu și Gruia Novac, București, 1987; Proces umanismului, îngr. Adela Becleanu Iancu, tr. Alexandru Ciolan, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, postfața Alexandru Tănase, București, 1987; De Lorca a Ezra Pound, Madrid, 1988; Estetică e cultură planetaria di Ugo Spirito, Florența, 1989; Luceafărul, la un centenar, Madrid, 1989; Per la scomparsa di Constantin Noica, Milano, 1989; L’universo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
ap. 12 țel. 123458 9898 CHITUC DANIELA (n. 1961) Săcele, Str. Parcului nr. 6 sc. A/9 țel. 270963 2117 CHIUJDEA MARIA (n. 1950) Brașov, str. Avram Iancu nr. 151. A, bl. 5, sc. A, ap. 17 țel. 160700 18223 CIOLAN ADRIANA (n. 1959) Brașov, Str. Valea Cetății nr. 9, bl. A16, sc. B/8 țel. 318711 2124 CIOTLOS ANICUTA (n. 1934) Brașov, Traian Demetrescu, nr. 10 țel. 144750 2125 CIRICA ARITINA (n. 1955) Brașov, Codrul Cosminului 82 țel. 427371 21187
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
MARIA Brașov, str. Saturn nr. 3 bl. 3 sc. B ap. 14 CHEȚAN MARCELA Brașov, str. 13 Decembrie nr. 119 sc. A ap. 26 CIOBANU SANDA ANGELA Brașov, str. Ovidiu ne. 14, bl. 11, sc. B, ap. 1 țel. 185419 CIOLAN VALERIA Dumbrăvița, str. Lunca nr. 187 COSTEA DANIELA ELENĂ Brașov, str. Transilvania nr. 30, sc. A, ap. 9 țel. 413859 CSERE SIMONA AURELIA Săcele, str. Viitorului nr. 18 bl. 18 sc. A ap. 13 DÂNDU MARIA Ghimbav, str. Fagarasului nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]