1,579 matches
-
Satul ca o licărire suie, Norii în pâlcuri aleargă din casă în casă Sub soare via își fierbe mustul Și apele macină în turbine lumina, Mama tot mai aduce răcoarea fântânii, Sora mea tot coase batiste și față de masă, Tata cioplește carul Pentru întoarcerea mea acasă. Al doisprezecelea ceas Vremea urcă în imponderabil, Păsările sub zborul cărora moleculele de aer mor Poartă tăcerea între particule, Doar mișcarea browniană în dezordinea ei Ordonează apa de ploaie Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Așteptare
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Asteptare.html [Corola-blog/BlogPost/373059_a_374388]
-
care cânta trist melancolia și a vibrat deodată în mine poezia cerându-mi ca la ea să mă întorn. Mi-am părăsit mârțoaga și-am luat un cal vânjos spre a zbura cu dânsul printre stele, în care cu fervoare cioplesc visele mele semnându-le cu-orgoliu: Făt-Frumos. Orfeu Am coborât în Hades ca s-o găsesc pe ea, iubita adormită de un șarpe. Cântam cu pasiune pe mii și mii de harpe și orice zeu ce asculta plângea. Doream s-
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1426102261.html [Corola-blog/BlogPost/343288_a_344617]
-
Articolele Autorului Plictis și tratament ambulatoriu De somn, să nu mă prindă apatia Că lumea-ntreagă e un sanatoriu Cu pacienți care-și ignoră maladia Îmi trag de milă, peste ochi tichia Și întrerup lumina provizoriu Ca Gânditorul de la Hamangia, cioplit în piatră. Poate în ivoriu Îmi pun motanul paznic pentru vise Și-adorm de sforăit, instantaneu Odată, când credeam că adormise, L-am prins înfulecând dintr-un pateu Cu-atâta poftă, că era în stare Sătul, să ceară tuturor, iertare
DOLCE VITA de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dolce_vita_ion_untaru_1349150157.html [Corola-blog/BlogPost/359058_a_360387]
-
tânărul îndrăgostit, care-și imortalizează marea iubire, în scoața copacului falnic, pentru cea care... încă o crede aleasa sufletului său pentru o viață, iar naiul său glăsuiește versuri alese: „Pe stejarul din vâlcea, / Sculptată-i inima mea.../ Atuncea când o ciopleam, / Pentru tine o făceam, Floare dragă, te iubeam./ Stejarul când s-o usca,/ Ai să vezi inima mea.../ Uitată a fost de tine,/ Când te-ai despărțit de mine; Ai lăsat tristețe-n lume; Suflețelul tău, ce spune?” Apoi deslușesc
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406562487.html [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
în dreptul căruia am văzut gestul tatălui meu, sădit în suflet ca un impresionant omagiu și nețărmurită stimă pentru cei căzuți pentru apărarea țării. În 1933 a fost ridicat în incinta cimitirului militar un monument comemorativ constituit dintr-o de piatră cioplită în vârful căreia se află o statuie de bronz înfățișând un vultur cu aripile întinse gata să-și ia zborul, așa cum întâlnim în multe localități din țara, ca semn de recunoștință. La 29 mai 1927 la Iași, în prezența familiei
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1420984475.html [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
mai aștept în fața porții Să fii mireasa mea și-a lunii. Iubito, au înflorit salcâmii Le simt mireasma lor în piept. Stingher, la marginea genunii, Cu-același dor, te mai aștept. METAFORA GERMINALĂ Figură de stil mai galantă, Un giuvaer cioplit din daltă. Născută din cuvântul nerostit, Din aluatul încă nedospit, Din licărire de scânteie, Din gândul ne ajuns idee, Din geana nopții obosite, Din șoaptele abia rostite, Din gânguritul de copil, Din jocul dragostei subtil, Din bobul încă ne-încolțit
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gavril_moisa_femeia_sufletul_gavril_moisa_1390135054.html [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
O să vă rog să-mi spuneți câteva cuvinte despre lucrările dumneavoastră preferate. Nu am lucrări preferate, dar o să-ți prezint câteva: “Strămoșii” este la bază o rădăcină de stajar, veche de aproape o sută cincizeci de ani, în care am cioplit chipurile bunicului, străbunicului. Trebuie să ne aducem mereu aminte de străbuni, ei ne-au lăsat toată înțelepciunea. “Coloana cerului” sau axis mundi, axa lumii, coloana infinitului pe care o regăsim la Brâncuși, este un element de cult precreștin, foarte vechi
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/clarissa_emanuela_1414751938.html [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
sănătatea moțului cu carul. Adu-ți și tu aminte o clipă cel puțin Și lasă o picătură să coboare Când vei ciocni ulcica cea cu vin Și celui ce-a lăsat în doaga lui sudoare. Și moțului ce-a sângerat cioplind Și calului ce-a tras plin de suspin Și moaței ce a pus pe masă mămăliga Și Domnului o rugă spre toți s-aplece mila. Iarnă în Apuseni Mi-ai auzit ruga, Doamne, și-ai pornit ninsoare, Trimis-ai fluturi
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Cantec_de_acasa.html [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
prezentate momente din spectacolele: Un Tango Mas, Romeo și Julieta, Babel, Zic Zac, dar și creații originale, în premieră. Spectacolul va fi urmat de lansarea cărții Răzvan Mazilu. De la dans la musical de Sanda Vișan. “Bela Bartok și povestea prințului cioplit în lemn” Premiera cu Bela Bartok si povestea printului cioplit in lemn Sâmbătă, 29 aprilie, la ora 18:00, în ciclul Clasic e fantastic, sunteți așteptați la premiera spectacolului Bela Bartok și povestea Prințului cioplit în lemn. Compozitorul Bela Bartok
Spectacole de weekend la Metropolis și Odeon by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105566_a_106858]
-
Babel, Zic Zac, dar și creații originale, în premieră. Spectacolul va fi urmat de lansarea cărții Răzvan Mazilu. De la dans la musical de Sanda Vișan. “Bela Bartok și povestea prințului cioplit în lemn” Premiera cu Bela Bartok si povestea printului cioplit in lemn Sâmbătă, 29 aprilie, la ora 18:00, în ciclul Clasic e fantastic, sunteți așteptați la premiera spectacolului Bela Bartok și povestea Prințului cioplit în lemn. Compozitorul Bela Bartok s-a născut în anul 1881 în orășelul Sânnicolaul mare
Spectacole de weekend la Metropolis și Odeon by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105566_a_106858]
-
Bela Bartok și povestea prințului cioplit în lemn” Premiera cu Bela Bartok si povestea printului cioplit in lemn Sâmbătă, 29 aprilie, la ora 18:00, în ciclul Clasic e fantastic, sunteți așteptați la premiera spectacolului Bela Bartok și povestea Prințului cioplit în lemn. Compozitorul Bela Bartok s-a născut în anul 1881 în orășelul Sânnicolaul mare, pe atunci parte a Imperiului austriac și regatului maghiar (Austro-Ungaria). Era un copil vesel, talentat, îndrăgostit de muzică în general și de muzica populară în
Spectacole de weekend la Metropolis și Odeon by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105566_a_106858]
-
dansuri românești. Toți se simt minunat împreună, dar vizita trebuie totuși să se apropie de sfârșit. Înainte de a se reîntoarce la București, Sică, Rică și Lola îl ajută pe Bela să prezinte, în fața copiilor din sala de spectacol, Povestea prințului cioplit în lemn, un balet inspirat de un basm în care se vorbește despre un prinț îndrăgostit de o prințesă și pe care un spirit rău încearcă să îl împiedice să se apropie de aleasa inimii lui. Dar, așa cum se întâmplă
Spectacole de weekend la Metropolis și Odeon by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105566_a_106858]
-
mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1472542509.html [Corola-blog/BlogPost/375544_a_376873]
-
cuvântului de parcă nu mai voiai să-l înstrăinezi îi țineai încă secunda în lesă mângâindu-l el scâncea în geamătul rece al fiecărei respirații și stătea să sară și aerul care-l preceda nu ducea spre mine nu era bun ciopleai altul cu ochii aducători de ploaie lacrima ta simplă și fără adăpost nu-și găsea ciorapii simțea cum te sufocă strigai cu toate gândurile apporte si fiara te iubesc stătea să sară la mine palmele cu care ai mirosit prada
TĂCEREA CARE SE AUDE de VASILE PIN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_pin_1403102938.html [Corola-blog/BlogPost/352274_a_353603]
-
să se înțeleagă că este un împrumut de la skipetari (albanez) sau, mai curând, că este moștenit din substrat. Dar în albaneză kopaç înseamnă „ciot, buturugă, buștean, trunchi de arbore“. Cei ce-1 consideră autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1428998306.html [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
utilizate ca debușee ale unei arte fără tangență la real» (MNS, 68). În acest „sens giratoriu“ al pseudotratatului estetic stănescian, volumul Operele imperfecte are în „deschidere“ o simbolică «Lecție despre cub», potrivit căreia: Se ia o bucată de piatră, / se cioplește cu o daltă de sânge, / se lustruiește cu ochiul lui Homer, / se răzuiește cu raze, / până cubul iese perfect. / După aceea se sărută de nenumărate ori cubul / cu gura ta, cu gura altora / și mai ales cu gura infantei. După
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
mâna pe sub pietre și-i prind. Așa s-a întâmplat și atunci, când ne-a însoțit la pescuit Culiță. Cum eu nu prea le aveam cu prinsul peștilor, rămăsesem pe mal, așișderea și Culiță, care-și scosese briceagul și își cioplise un toiegel de toată frumusețea. Văzând că îl admir, mi-l dăruise numaidecât: - Eu îmi fac când vreau altul, explicase. La noi, la Moldova, copiii se întrec să facă toiegele, ori fluiere, dacă găsesc lemn potrivit, și mai câte altele
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
și câinele rău, să muște, da el latră, latră până ostenește, da nu mușcă pe nimeni! Se lăsase tăcerea. Aerul de seară răcoros al pădurii ne făcuse să strângem din umeri. Era timpul să plecăm. Klesch descoperise abia atunci toiegelul cioplit de Culiță. Țistuise din dinți admirativ: - Tot nu vrei să primești ceva pe brișca aia? întrebase el iarăși. - Cel mai mult trotil și cele mai multe grenade le avea unu Valcalin al lui Cacăfoc, se prefăcuse Culiță că nu ar fi auzit
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
stare de liniștite, de calm, de odihnă stenică și de smerenie, e o rostire de tandrețe care nu suportă bariere, e un fel de terapie de care pururea avem nevoie și o căutăm cu sete. Domnița Neaga, artizană a gândurilor cioplite în versuri cu candoare și decență, ținând candela aprinsă, se roagă pentru păstrarea purității spirituale, gingășie, delicatețe, iubire castă și pentru a se ține departe de vulgaritatea multor poezii actuale, dorințe, adevărate comori adunate ca-ntr-o livadă de caiși
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1462510655.html [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
Florin ȚENE Minunea din seara de Crăciun Cerne colinde cerul peste casă Ziua alunecă pe sănii spre apus Dintr-o clipă de lumină în noi rămasă Se naște în suflete, în fiecare, Iisus. Bate visul cu degetul în ferestre Vântul cioplește fluiere în alun, Când timpul coboară pe creste Sărbătoarea în case de Crăciun. Copii ne colindă în prag, Cântecele urcă spre stele, mai sus, Constelații vin să vadă Cum din suflet se naște iisus. Alunecă sănii pe serile albastre Inelând
MINUNEA DIN SEARA DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Minunea_din_seara_de_craciun_al_florin_tene_1356278931.html [Corola-blog/BlogPost/351578_a_352907]
-
de Gavril Moisa CROCHIU* lui George ROCA Australia În țara cangurilor dus El s-a tradus și ne-a tradus, Cu ale sale fantezii, În proză și în poezii... Și în cuvinte îndrăznețe, Încărcate de...esențe. Cu noblețe, ne-a cioplit, Timpului înmărmurit, Peste țări și peste lumi; Ca români, ca oameni buni, Simplu și convingător Cu sufletul...tricolor. Poartă peste lumi afară Dorul dragostei de țară, Spiritul străbun, mândria, Limba sfântă, România. Vorbelor, mai dulci ca mustul, Le-au simțit
CROCHIU, POEZIE DE GAVRIL MOISA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Crochiu_poezie_de_gavril_mois_al_florin_tene_1381087674.html [Corola-blog/BlogPost/352316_a_353645]
-
cuvintele mele sunt de cinci ori mai numeroase decât cele ale poeziei: doar 11 CUVINTE (nu vorbe): Pe soclu /s-a așezat privighetoarea// bustul maestrului/ încă nu e gata... Poetul îl iubește pe Brâncuși pentru că și maestrul de la Hobița a cioplit cu barda până la “sufletul lucrurilor” și ideile sale le-a nemurit întruchipând esențe și zboruri. Un Poet singuratic pe un peron prin fața căruia trec vagoane cu zăpadă - esența purității fără cusur. Un Poet iubește, trebuie să iubească lumea la fel
CEASORNICUL SOLITAR de ION UNTARU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ceasornicul_solitar.html [Corola-blog/BlogPost/342543_a_343872]
-
prefacerea pietrei? Ce folosință dădea din daltă stanelor brute cărate din carieră? M-am ridicat „copăcel” Și tata mă lua cu el, Mergeam cu tata Ilie Sus în deal la chetrărie, Să aleagă chiatră bună Pentru colaci de fântână. Și cioplea, dragul meu tată Roți de mori și cruci de chiatră Și-atunci când cioplea, cânta Tot cânta și fluiera... Cântecul îi dădea energie și spor, ori îi ținea de urât, ori credea că piatra îl ascultă și se schimbă supusă sub
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468610256.html [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
am ridicat „copăcel” Și tata mă lua cu el, Mergeam cu tata Ilie Sus în deal la chetrărie, Să aleagă chiatră bună Pentru colaci de fântână. Și cioplea, dragul meu tată Roți de mori și cruci de chiatră Și-atunci când cioplea, cânta Tot cânta și fluiera... Cântecul îi dădea energie și spor, ori îi ținea de urât, ori credea că piatra îl ascultă și se schimbă supusă sub vrajă în formele lucrurilor pe care pietrarii din vechi timpuri le-au făurit
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468610256.html [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
de urât, ori credea că piatra îl ascultă și se schimbă supusă sub vrajă în formele lucrurilor pe care pietrarii din vechi timpuri le-au făurit, ori toate acestea? ...Eu l-am întrebat odată: - De ce cânți și fluieri, tată Atunci când cioplești în chiatră? - Cânt și fluier că mi-i drag, Cu cântecu-n chiatră sap Și chiatra mă înțelege, După gândul meu se drege! Iată o frumoasă zămislire de mit, a unui cuget curat de țăran moldovean, cu har și harnic! Credea
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468610256.html [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]