1,570 matches
-
25 de lei, sau de struț - la care prețul ajungea de la 200 la 500 lei) li s-au alăturat în expoziția cu vânzare și alte produse realizate de meșteri populari. Puteau fi văzute împletituri din nuiele (coșuri pascale), ceramică, piese cioplite din lemn (de la lingurile și căușele executate de Daniel și Petru Târlă din Doroteea, la cruciulițele și icoanele sculptate cu dălți minuscule de Nicolae Gheorghian) dar și podoabe din mărgele, ca cele ale Elenei Gheorgian, sau piese artizanale realizate din
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA GURA HUMORULUI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349570_a_350899]
-
cele zece căsuțe din lemn și pe mesele de expunere amplasate de organizatori pe aleile parcului), are o ofertă variată, de la ouă încondeiate, pictate sau decorate cu mărgele, la ceramică și împletituri, și de la cusături și podoabe populare, la piese cioplite din lemn și icoane pictate pe sticlă. Citește mai mult Cea de-a XII-a ediție a Târgului de Paște de la Suceava, care se desfășoară în intervalul 16 - 23 aprilie a.c., târg a cărui deschidere oficială a avut loc în
TIBERIU COSOVAN [Corola-blog/BlogPost/349578_a_350907]
-
cele zece căsuțe din lemn și pe mesele de expunere amplasate de organizatori pe aleile parcului), are o ofertă variată, de la ouă încondeiate, pictate sau decorate cu mărgele, la ceramică și împletituri, și de la cusături și podoabe populare, la piese cioplite din lemn și icoane pictate pe sticlă....
TIBERIU COSOVAN [Corola-blog/BlogPost/349578_a_350907]
-
tânărul îndrăgostit, care-și imortalizează marea iubire, în scoața copacului falnic, pentru cea care... încă o crede aleasa sufletului său pentru o viață, iar naiul său glăsuiește versuri alese: „Pe stejarul din vâlcea, / Sculptată-i inima mea.../ Atuncea când o ciopleam, / Pentru tine o făceam, Floare dragă, te iubeam./ Stejarul când s-o usca,/ Ai să vezi inima mea.../ Uitată a fost de tine,/ Când te-ai despărțit de mine; Ai lăsat tristețe-n lume; Suflețelul tău, ce spune?” Apoi deslușesc
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
-și iese din fire și printr-un simplu gest aduce pacea / tu zeiță hăituită de semizei fardați și mâna mea vă-mprăștie nemurire pe câmpul de tăcere/ deși înlăuntrul ei / plâng frunze ucise/ și încurcă până la dispariție /două statui agorafobe cioplite-n piatra celor două porți ale piațetei și firul se destrăma într-o poveste/ . Însă nu trebuie uitat țelul, iubirea fără limite cântată în toate ocaziile, foamea de înțelegere și armonie de care avem atâta nevoie înconjurându-ne cu versurile
DORINA NECULCE. TIMP LIMITAT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349608_a_350937]
-
tânărul îndrăgostit, care-și imortalizează marea iubire, în scoața copacului falnic, pentru cea care... încă o crede aleasa sufletului său pentru o viață, iar naiul său glăsuiește versuri alese: „Pe stejarul din vâlcea, / Sculptată-i inima mea.../ Atuncea când o ciopleam, / Pentru tine o făceam, Floare dragă, te iubeam./ Stejarul când s-o usca,/ Ai să vezi inima mea.../ Uitată a fost de tine,/ Când te-ai despărțit de mine; Ai lăsat tristețe-n lume; Suflețelul tău, ce spune?” Apoi deslușesc
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
multe. Nu pot să nu amintesc „Poezii” de Mihai Eminescu, „Învierea” de Lev Tolstoi, „Quo Vadis” de Henryk Sienkiewicz, „Numele trandafirului” de Umberto Eco. - În „Scară cu flori” spuneți: „Iar cand se-aprind tăceri de piatră/ Și nu mai știm ciopli lumină/Alunecam pe scara florii/ Să luăm în brațe rădăcina.” - Asa este, „iarbă verde de acasă, să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă.” - Să ne întoarcem la rădăcina poetica a Rodicăi Lupu. Vorbiți-ne despre debutul dvs. - Nu-s
DIALOG DESPRE STIHURI SI PROZA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349596_a_350925]
-
Toate Articolele Autorului Nu - i răstigniți ! Nu răstingniți Poeții, C - au îndrăznit....! Că timpul îl măsoară în plecări, Format A4 are spațiul lor Și se purifică - n dureri Și în...de ce ? Nu - i răstigniți ! Că din Femeie, idol și - au cioplit Și - altarul lor Pe sîni zidit Nu - i către răsărit. Nu - i răstigniți ! Poeții...ah !...Poeții Nu știu ce fac Nu știu ce vor Se vînd ușor, Naiv, Oricui, Oricînd, Nu pe arginți Ci pe flori Și cuvinte... Nu răstigniți Poeții ! GABRIELA BLĂNARIU Referință
I RĂSTIGNIŢI ! de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349644_a_350973]
-
cele zece căsuțe din lemn și pe mesele de expunere amplasate de organizatori pe aleile parcului), are o ofertă variată, de la ouă încondeiate, pictate sau decorate cu mărgele, la ceramică și împletituri, și de la cusături și podoabe populare, la piese cioplite din lemn și icoane pictate pe sticlă. Ouă încondeiate, pictate sau cu motive decorative din mărgele și icoane pe glajă Ouăle de Paște (ouă de găină, de rață, de gâscă și de struț) aduse de meșterii încondeietori Saghin Ecaterina din
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
a târgului. Prezenți ca în fiecare an, sucevenii Iosif și Ștefan Csukat prezintă, cel dintâi, câteva plachete decorative care trec de granița meșteșugului înscriindu-se în rândul creațiilor plastice unicat, cel de-al doilea, mic mobilier rustic, măsuțe și taburete cioplite din lemn, sau blidare cu motive decorative. Ceramica utilitară, ceramică decorativă cu motive incizate și împletituri din nuiele Ceramica utilitară a lui Dumitru Pașcaniuc din Marginea se afla la câțiva pași de ceramica decorativă a lui Eusebiu Iacinschi din Botoșani
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
dor /de-o așteptare clară/ Pe care doar străbunii o mai știu/Prin veacuri roase/De erori banale” (cf. Așteptare). Sorescianism, original adaptat și puțin cinic, în viersuirile domnului LAURIAN LODOABĂ (Lugoj/ROMÂNIA): “din piciorul de lemn /al bunicului/ am cioplit fluiere ... ” (cf. Lemn de fluier). Aproape de aceeași linie, dar mai “nervos” laconic-esențială - doamna MARIANA ZAVATI GARDNER, Londra/ANGLIA): “Prezent din ce-a fost/Viitor din ce este/În orașul cu omizi/se stropesc chimicale” (cf. Orașul cu vise). „Idem” avântat
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
pe Julia May Se făcea între pereți de himeră tapetați demodat de bunica Elisa Volume lucioase dormeau legate în piele de zimbru Cavaler naviga prin hârtii și trofee câștigate la baluri Îmbrăcat în beige, moțăia tăcut la masa de lucru cioplită-n stejari Cu ochii scăldați în antice tomuri - Sufletul ei se legăna lunatec de candelabrul pestriț de Murano, răscoală peste obiecte spartane - Se ascundea prin dulapuri îndesate aliniat cu dulcețuri de vișine răscoapte din pomii secerați fără veste în grădina
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
gheață, iarna fără sfârșit, straturi frigorifere cugetări în jurul jarului grăsime de balenă care picura... peste lume... din oceanul înghețat de alături Vântul măsura tacticos zăpada o înghesuia în turbane Eschimoși și lemn plutitor Sacră scăldătoare și ulei de focă Ascunzișuri cioplite-n zăpadă Cadră din fum și din gheață Treceau canoele, se duceau, Își strămutau trecutul în prezent De-a lungul islazurilor de gheață Eschimoși, sanie și câini Furtuni potente și interdicții Șamani practicanți și suflete în tranzit cadre de gheață
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
zbor liber spre nouri Insularii erau prinși într-un joc cadențat Altundeva, jucătorul de golf cu femeia bărbat erau la consiliu - ea uitase să se radă pe față la umbra șalupelor pentru schiul nautic Fundături cu obiecte-adunate pe vremuri Vorbe cioplite de falși colectori virtuali Stăpânul Timpului clădea ascunzișuri unde păsări de pradă își ascundeau cuibul Colb de sosiri, colb de plecări Stive de vorbe strânse-n nisipuri De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Glasul ei era prins
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
că dârdâia ca piftia. Cam din vara aceea păcătoasă a-nceput totul, iar junghiurile dureroase s-au declanșat în toamnă, după câte-și aduce aminte de acel an blestemat. Într-o zi, cu puțin nori la orizont, se apucase să cioplească rămășițele de iarbă care se vedeau pe sub prunii din coasta Piscului. Trebuia să fie curat terenul pentru a aduna, de pe jos, bruma de fructe rămase în urma grindinii căzute. „Când am să le scutur, trebuie să nu se amestece ale prune
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
de alte esențe, al căror cuib este, indiscutabil, harul: „Copilul meu,/ vei afla prin decret/ că am fost/ negustor de iluzii,/ nu am vrut să casez/ pelerina de flori/ să nu dezmint înserarea/ cu concluzii,/ dublată de o taină/ mă cioplesc/ în ecuații ciudat îmbinate,/ vei mai ști oare/ să mă strigi/ când circular,/ mă voi plia/ pe semințele negerminate?”. „Pulsul țărânii” se în-fruptă din spontaneitatea sufletească a autoarei, dar cu o intensitate exponențială. Dintr-o perseverentă frecventare a zonelor amintite
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]
-
fiecare ar fi ceea ce trebuie să fie, sau ce ar putea fi... • Toate dilemele se rezolvă prin unificarea contrariilor. • Îmi este cu mult mai ușor să prind rădăcini și să fac să crească în mine forme noi, decât să le cioplesc în marmură. • Nu mai sunt demult al acestei lumi; sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup - mă aflu printre lucrurile esențiale. • Artă - poate cea mai desăvârșită - a fost concepută în timpul copilăriei omenirii. Căci omul primitiv uită de
CITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349085_a_350414]
-
nr. 1281 din 04 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Viața-i gâtul unei lebede cântând doar sub ghilotina visului Printre zăbrelele norilor luna rămâne fotografia primului sărut Optimiștii nu mai încap în leagăn chiar de la prima oră Totuși scepticii își cioplesc în continuare cele mai fotogenice cruci Și-n virtutea tuturor abisurilor condiției umane stelele se-aruncă din cer una câte una Un singur mormânt își mai face conștiincios cotidiana gimnastică de înviorare Celelalte din pricina eternității sunt deja prea obeze Nepăsător
EREZIA COPILULUI CIBERNETIC de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349165_a_350494]
-
mâna pe sub pietre și-i prind. Așa s-a întâmplat și atunci, când ne-a însoțit la pescuit Culiță. Cum eu nu prea le aveam cu prinsul peștilor, rămăsesem pe mal, așișderea și Culiță, care-și scosese briceagul și își cioplise un toiegel de toată frumusețea. Văzând că îl admir, mi-l dăruise numaidecât: - Eu îmi fac când vreau altul, explicase. La noi, la Moldova, copiii se întrec să facă toiegele, ori fluiere, dacă găsesc lemn potrivit, și mai câte altele
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
și câinele rău, să muște, da el latră, latră până ostenește, da nu mușcă pe nimeni! Se lăsase tăcerea. Aerul de seară răcoros al pădurii ne făcuse să strângem din umeri. Era timpul să plecăm. Klesch descoperise abia atunci toiegelul cioplit de Culiță. Țistuise din dinți admirativ: - Tot nu vrei să primești ceva pe brișca aia? întrebase el iarăși. - Cel mai mult trotil și cele mai multe grenade le avea unu Valcalin al lui Cacăfoc, se prefăcuse Culiță că nu ar fi auzit
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
nr. 1624 din 12 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Ce bucurie! Văd viața-mi toată împresurată de poezie. Rimele-adie și mă desfată, ritmul mă-mbată cu armonie. Mă-nalț spre soare-n zboruri rebele cu aripi grele, biruitoare. Fără-ncetare cioplesc în stele visele mele fremătătoare. Orfeu din mine un altul este. Urcă pe creste. Icar devine. Poartă-n retine zboruri celeste, nu mici proteste și uri meschine. Iubesc doar ce e frumos în lume chiar dacă-am brume pe curcubeie. Încă
CE BUCURIE! de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348535_a_349864]
-
împrietenisem cu paznicul pe care unii îl țineau de vorbă, iar alții își umpleau sânul cu surcele de foc și tuleo! Ne uitam cu mirare la soneta care făcea gropi pentru înfigerea stâlpilor, stăteam ceasuri întregi uitându-se cum se cioplesc buștenii cu niște cuțitoaie mari cât toate zilele ni se părea nouă, cum erau tăiați cu joagărul iar grinzile rezultate erau găurite cu burghiile, cărate cu spatele de câte patru sau șase înși din cei mai voinici sau înșirați doi
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Istoricul comunității parohiale și al bisericii parohiale Istoricul parohiei “Sfanțul Antonie cel Mare” Titan și al bisericii cu hramurile “Sf. Ier. Nicolae” și “Sf. Cuv. Antonie” de la Iezerul - Vâlcea La răsărit și la nord - est de fosta comună suburbana Dudești - Cioplea, până pe la începutul secolului al XX-lea, se aflau întinse livezi, vii, grădini de zarzavat, pășuni și terenuri agricole. Apoi, odată cu industrializarea zonei s-au creat diferite cartiere muncitorești - printre care Titan și Baltă Albă, cu un pronunțat caracter rural
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
17 iunie 2014 Toate Articolele Autorului LUI EMINESCU Părinte drag, Poet iubit! Tu poți cu Dumnezeu să stai În poarta sfântă de la Rai; Că ai muncit și ai tot trudit ... Ca versului să-i dai mărire, Iar chipul mamei ai cioplit, Și-n aur fin, cuvântu-ai dăltuit, În inimi... pentru nemurire. Prin armonii nepieritoare, Și-n ritmul muzicii cerești, I-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. În simfonii nemuritoare - Cadență timpului ai dat; Spre înălțimi le-ai
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
în combinații: alb-negru-maro roșcat, maro-verde, alb-verde-negru etc. Avram Roșca Bălăceanu din jud. Suceava, cioplitor în lemn, realizează din lemn de cireș, nuc, prun, obiecte utilitare: linguroaie pentru stână, vase, căuce (căni de băut apă), după o tehnică specială: lemnul se cioplește cu barda, se scobește în interior cu tesla, se finisează cu scoaba (o daltă), se fac înflorituri cu gaifus (daltă de lemn, în formă de V). Culoarea se dă cu ulei vegetal, de floarea-soarelui, presat la rece și afumat pentru
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]