1,428 matches
-
volan fodor,6 sub guler este brățară- cusătura peste crețuri 7. Între cămășile provenite din Clisura Dunării, aflate în colecțiile muzeului, se observă unele influențe din zone mai îndepărtate precum Oravița: ornamentația cu ciurătură 8. De asemenea găsim motivul decorativ ciorchinele de strugure combinat cu motivul decorativ frunză de vită, trandafirul în diferite compoziții. Găsim între acestea ciupage monocrome, broderie cu arnici negru, alb, cu maro, grena, policrom-grena, galben, albastru, sau albastru, galben, negru, nuanțe de maro, negru, galben deschis. În afară de
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
loc” într-un “topos atopos”) “uciderea soarelui” prin “moarte integrală” - și a fost dimineață, adică Orient - zi întâi - primind setea duhului fără spațiu și timp și intrarea în neantul divin prin Coloana infinită (“Stâlpul Moștenirii”), devenind călători neînfricați prin Coloanele ciorchine înlănțuite de popoare solare, și prin Coloana Soarelui de Vis, prelungită de pe axa Pământului pe axa Cerului Cristalin, spre împărăția sufletelor de lumină fără de sfârșit... Dar această Împărăție-Înălțare-Împlinire nu vine atunci când o cauți, ci numai atunci când ești pregătit să-ți
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
tril de ciocârlie. În fiecare cuvânt ales se reflectă omul frumos, iar în om, Însuși Dumnezeu. Cuvântul nu trebuie să fie expresie sau formulare, ci mărturisire. Cuvântul ca vlăstar al Logosului este deopotrivă îndemn, evocare și viață. Cuvântul este un ciorchine de lumină, din ale cărui litere-boabe mustește tămâioasa cugetare. Subtilitatea cuvântului zămislește inteligență. Cuvântul zboară din dorul prezent în dorința viitoare. Fiecare cuvânt ales poartă semințele rodirii depline. În fiecare cuvânt ales trebuie să te naști din nou, altfel el
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
fost îmbibați cu apă, Duhul Sfant a venit în voi, precum focul ce coace coca. Fiți ceea ce voi vedeți și simțiți ceea ce voi sunteți. Cât privește cupa, frații mei, amintiți-vă cum se face vinul. Multe boabe atârnă într-un ciorchine; dar vinul care curge din toți, se amestecă într-o unitate. Astfel, Domnul a voit ca noi să-I aparținem și El a consacrat pe altarul său misterul păcii și unității noastre". Sfânta Euharistie, prin elementele sale de pâine și
DESPRE CARACTERUL COMUNITAR A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359649_a_360978]
-
mai fixează. Se scutură de frig, străfulgerând, Carul Mic, pierdut în stele. În baia de luceferi, apele din adâncuri sunt tot mai grele... Doar în Cetatea străveche se află vinul, cu parfum de vară, La adăpost. Toamnă i-a ales ciorchinii. A câtă oară? A câtă oară! Durerile viei transfera licorile trandafirii ... în pahare - Balans al verii aurii în dânsul de nestăvilit al Toamnei solare! SUB CLAR DE LUNA Luna răstignita în țurțurii nopții, Sticlește gerul. Pătrunde în Castelul sorții, Si
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMANI CONTEMPORANI DIN INTREAGA LUME de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345226_a_346555]
-
așa numitele gheme. Șerpii în acuplare stau încolăciți, dar masculul nu imobilizează femela prin mușcarea părții posterioare a capului. Toamna se remarcă o a doua perioadă de acuplare, dar neurmată de pontă. Cele 11 -25 de ouă albe, lungi-ovoide, lipite ciorchine unele de altele, sunt depuse în iulie-august. Șarpele le îngroapă în solul afânat, în frunzar, detritus, sub mușchi, paie putrede etc. la o adâncime mică. Adesea, mai multe femele depun ouă în același loc. După zece săptămâni ies puii, care
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
marginile rotunjite, tăiat în șef de un brâu crenelat și zidit negru. În partea superioară, în câmp albastru, se află cinci masive muntoase de argint. Scutul este împărțit în suliță. În partea dreaptă, în câmp de aur, se află un ciorchine de strugure cu frunză de viță și vrej, în culori naturale. În centru, în câmp de argint, se află o ancoră neagră. Vârful scutului este undat, albastru cu argint. În partea stângă, în câmp de aur, se află o broască
HOTĂRÂRE nr. 397 din 16 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297385]
-
o fereastră neagră boltită, surmontată de o altă fereastră neagră dreptunghiulară, susținut de doi contraforți. În cartierul II, în câmp albastru, se află un cerb din profil spre dreapta, de aur. În cartierul III, în câmp albastru, se află un ciorchine de strugure cu două frunze, de aur. În cartierul IV, în câmp roșu, se află o crenguță de stejar cu două ghinde și trei frunze, de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat
HOTĂRÂRE nr. 365 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297383]
-
tunel, unde, când îl străbați, ai o senzație ciudată, ca și cum ai duce în spate tot ce ai văzut afară; senzația se optimizează când, printr-un fel de ferestre, privești printre șuvoaiele de apă ce se prăvălesc prin fața ta și întrezărești ciorchinii de oameni de pe mal privind apa în cădere și spectacolul oferit de întrepătrunderea curcubeelor. Continuând drumul în lungul fluviului Niagara, îți dai seama că acesta străbate un canion (vale cu pereții aproape verticali) cu un mare potențial energetic ușor de
Impresii din Canada, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
vale șirurile de araci sunt toate în umbră. Acolo sus unde e pământ destul și netrudit, nu urcă nimeni: aici în umezeală, cu scuza de-a merge după trufe, intră în vie și prădează strugurii. Bătrânul meu a găsit doi ciorchini fără boabe aruncați printre plante și noaptea asta bombăne. Via e și așa săracă: zi și noapte în umezeală, nu se alege decât cu frunzele. Printre plante se zăresc sub cer pământurile golașe care ziua îi fură soarele. Acolo sus
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 () [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
Cluj Anexa nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Viișoara, județul Cluj Descrierea stemei Stema comunei Viișoara se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru azur, se află un ciorchine de strugure adextrat de o cruce și senestrat de un spic de grâu, totul de aur. În partea inferioară, în câmp de aur, se află două brațe naturale, care își dau mâna, înveșmântate în cămăși naturale, pe care se află
HOTĂRÂRE nr. 661 din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284090]
-
e dor!... Mi-a asurzit Auzul, vederea mea atunci era așa de tristă și-atâta de sărată, ei, uite, are nenea aici din cei mai dulci și strugurii aceia l-au luminat deodată... Mi-am amintit de Tata și de ciorchinii grei, de o Copilărie ce nu mă mai încape, acum, când mâna scrie, mi-e sufletul ca ei și mustul lor, acritul, mă vinuie sub pleoape... Referință Bibliografică: Strugurii... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul
STRUGURII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340827_a_342156]
-
a fost imensă când fiica lor a apărut în curte așa pe neanunțate. Tatăl era prin grădină: mai lega ramurile viței-de-vie care se aplecau la pământ din cauza greutății strugurilor. Peste o lună erau deja copți și buni de mâncat. Primii ciorchini, care se colorau în albastru - violet și cu o poleială argintie pe boabă, apăreau pe la Sfânta Marie, pe 15 august, când mama sa culegea câțiva ciorchini și îi ducea la biserică să-i citească preotul și apoi să-i împartă
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
din cauza greutății strugurilor. Peste o lună erau deja copți și buni de mâncat. Primii ciorchini, care se colorau în albastru - violet și cu o poleială argintie pe boabă, apăreau pe la Sfânta Marie, pe 15 august, când mama sa culegea câțiva ciorchini și îi ducea la biserică să-i citească preotul și apoi să-i împartă la cei veniți la slujbă. Așa spera să obțină o recoltă bogată în toamnă, să plouă la timp, ca bobul să se umple de zeamă și
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
am venit acum și stau la voi o săptămână încheiată. - Numai atât? Nu ți-ai luat concediul? - Ba da, dar am mai avut și alt program. Tata unde este? La câmp? - Nu... prin grădină, leagă vița-de-vie. Are rod bogat și ciorchinii atârnă o parte dintre ei de pământ. Stai să-l strig. - Lasă că merg eu la el, să-i fac și lui o surpriză, când mă va vedea printre butucii de vie, să văd dacă mă recunoaște. Mama sa se
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > TOAMNA Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Toamna Printre flori de păpădii, Nucile se joac’- ascunsa Stau ciorchinii grei în vii; Pe o bancă, frunza, plânsa! Că se duce și-i e teamă Ultima pleacă din ram; Fără să facă tam-tam Vântu-n veșnicii o cheamă. Cârd de rațe trec în stoluri Spre o zare cenușie, Să ierneze în
TOAMNA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341783_a_343112]
-
care tencuiala a lăsat loc cărnii de cărămidă din spatele varului cândva curat și proaspăt. Casă de oameni nevoiași, poate de mahala, dar cu tot ce trebuie la vedere, ca să arate în rând cu vecinii. Sub modestul umbrar cu frunze și ciorchini, ușa de lemn vopsită în albastru trecut, cu nuanțe, cu degradeuri și cu mânerul ruginit, e închisă. Uneori simt în mine o parte din trecutul dat uitării, și mă gândesc că poate sub o astfel de ușă e bine închisă
CONCERTUL CULORILOR de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342577_a_343906]
-
ai „timpurilor noi”, în jurul cărora gravitează totul. Este expresivitatea lor „culturală”. Pe de altă parte, nenumărați limbrici analfabeți cu diplome, angajați ai inspectoratelor pentru cultură, ai direcțiilor de cultură din primării, ocupă, fără smerenie, dar cu nesimțire, posturile statului, stau ciorchine, cu „importanță”, pe funcții, declamând amicilor, vecinilor și rudelor că lucrează „la cultură”. În general, pentru o funcție la stat, în România, este suficientă o diplomă universitară de la fabrica de diplome, o pilă pusă de tati ori de unchiul din
INTERVIU CU SCRIITORUL HORIA MUNTENUŞ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342684_a_344013]
-
ale tale seri Căci unii au pierit, și alții au plecat; Eu mă bucur încă de blânde adieri Și poate de furtună spre înserat. Zilele-ți ploioase mă țin mereu acasă, De la geam îți număr frunzele căzând Și numai un ciorchine am acum pe masă! Și doar o gutuie stricată, putrezând. Așa-i toamna mea? Ai venit atât de săracă! Nu ca-n alte dăți cu viile-aplecate, Puteam să am mai multe la mine pe masă Dar n-ai adus nimic
CULOARE DE AUR de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340612_a_341941]
-
Acasa > Stihuri > Semne > TOAMNA NOSTALGIEI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1368 din 29 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Vine Toamna nostalgiei, cu sânge-n ciorchinii viei! Eu o mângâi cu privirea, să îi salut revenirea! Mere coapte îmi pun în sân, să-mi amintească gustul bun din vremea când eram fată și le căram din livadă! Eșarfă îmi legam la brâu, să-mi țină merele
TOAMNA NOSTALGIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341079_a_342408]
-
iar în trăistuță puneam nuci. Dar, cele mai preferate erau alunițe coapte! Băteam cărări până în crâng, un pumn de alune să strâng! Și cântam mai mult de frică, de stihii din măgurică! Din viță-mi culegeam cercei, cu poala cărând ciorchini grei! Restu-i jucam în picioare, vinului să-i dau savoare! Îl duceam la mustărie, să-mi iau pantofi și rochie. Că, începeau horele-n sat, cu fetele de măritat! La colindat veneau voinici, cu plugușor, buhai și bici. Îmi cântau
TOAMNA NOSTALGIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341079_a_342408]
-
care a pus bâta pe spatele meu și talpa uriașă a bocancului pe spatele lui Costea, zicând: - Bă indienilor, hai că vă dă moșu’ struguri pe săturate! Ne-a mânat ca pe doi miei până la un butuc de Afuz Ali, ciorchinii erau cât ugerul de vacă, boabele cât nucile dar se coceau peste o lună, acum erau acri de mureai. - Dacă nu mâncați tot știți ce vă așteaptă! A arătat cu bâta spre salcâmul cu trunchiul gros cât o căpiță de
NEA GICĂ de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341082_a_342411]
-
a fost imensă când fiica lor a apărut în curte așa pe neanunțate. Tatăl era prin grădină: mai lega ramurile viței-de-vie care se aplecau la pământ din cauza greutății strugurilor. Peste o lună erau deja copți și buni de mâncat. Primii ciorchini, care se colorau în albastru - violet și cu o poleială argintie pe boabă, apăreau pe la Sfânta Marie, pe 15 august, când mama sa culegea câțiva ciorchini și îi ducea la biserică să-i citească preotul și apoi să-i împartă
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
din cauza greutății strugurilor. Peste o lună erau deja copți și buni de mâncat. Primii ciorchini, care se colorau în albastru - violet și cu o poleială argintie pe boabă, apăreau pe la Sfânta Marie, pe 15 august, când mama sa culegea câțiva ciorchini și îi ducea la biserică să-i citească preotul și apoi să-i împartă la cei veniți la slujbă. Așa spera să obțină o recoltă bogată în toamnă, să plouă la timp, ca bobul să se umple de zeamă și
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
am venit acum și stau la voi o săptămână încheiată. - Numai atât? Nu ți-ai luat concediul? - Ba da, dar am mai avut și alt program. Tata unde este? La câmp? - Nu... prin grădină, leagă vița-de-vie. Are rod bogat și ciorchinii atârnă o parte dintre ei de pământ. Stai să-l strig. - Lasă că merg eu la el, să-i fac și lui o surpriză, când mă va vedea printre butucii de vie, să văd dacă mă recunoaște. Mama sa se
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]