1,565 matches
-
de poeți, mai ales Hugo și poeții secolului al XVII-lea, atât francezi cât și englezi, pe care îi citea în original. Stilurile diferite ale acestor autori au făcut impresie asupra adolescentei mai ales atunci când a început să scrie în ciornă romane și piese, în preajma Dacă încerci să găsești influențe, probabil că ai face bine să ai în vedere filosofii. Ar fi imposibil să supraestimezi influența lui Nietzsche, de exemplu, nu acel Nietzsche din Zarathustra, ci Știința veselă și Uman, prea
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
37 Ibid. 38 Ibid., p. 2. Despre ipoteza noastră cu privire la Stănculescu, vezi Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, p. 70. 39 Zenit, Op. cît., p. 2. 40 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. Vezi, de asemenea, AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Raport al Direcției Generale a Închisorilor și Siguranței Publice către Eugen Mavrodi, Ministrul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
23 martie 1942, se găsește pe site-ul http://www.nytimes.com/movie/review?res=9E02EFD81439E33BBC4B51DFB5668389659EDE, consultat de noi pe data de 23.11.2014. 63 Lucian Predescu, Op. cît., p. 91. 64 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 65 Ibid., Raport al Direcției Generale a Închisorilor și Siguranței Publice către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 18 iulie 1904, nepaginat. 66
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 65 Ibid., Raport al Direcției Generale a Închisorilor și Siguranței Publice către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 18 iulie 1904, nepaginat. 66 Ibid., Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 67 Vezi corespondentele din "Cronică" semnate Floréal, Din Bruxelles. Théâtre Royal de la Monnaie. Le Roi Arthur (III, 761, 14 decembrie 1903, p. 2
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1904, p. 2), O, ce păcat... ("Cronică", IV, 922, 26 iunie 1904, p. 2). 69 Florian I. Becescu, Scrisóre din Bruxelles. Universitatea liberă, în "Cronică", IV, 807, 19 februarie 1904, p. 2. 70 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 71 Ibid. 72 Zenit, Op. cît., p. 2. Cu privire la încheierea studiilor lui Jean Stănculescu, vezi Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
72 Zenit, Op. cît., p. 2. Cu privire la încheierea studiilor lui Jean Stănculescu, vezi Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., p. 70. 73 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 74 Ibid., Scrisoare a Elizei Grecianu către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 24 iunie 1904, nepaginat. 75 Ibid., Ciorna a scrisorii lui
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 74 Ibid., Scrisoare a Elizei Grecianu către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 24 iunie 1904, nepaginat. 75 Ibid., Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. 76 După unele surse s-ar fi născut în 1878; vezi, de pildă, Bibliografia românească modernă, 1831-1918, I, prefață și coordonare generală: Gabriel
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
-te la fiecare cuvânt ca la o imagine, apoi ca la o succesiune de imagini" afirma același Hulme în Note despre stil și limbaj, un eseu care surprinde în primul rând prin asocierile libere de idei, care dau impresia unei ciorne a gândurilor. Ideea plasării în centrul dimensiunii lirice a imaginii ca reprezentare concretă a unor stări și nu ca simplu ornament, a influențat crearea mișcării numite imagism, ale cărei coordonate le vom dezvolta într-un subcapitol ulterior, cel dedicat lui
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
părinți ai copiilor din clasa I, din dorința de a-i învăța cât mai repede să citească și să scrie, îi împovărează cu teme suplimentare, cu obligații de prisos. Astfel, ei pun pe copil să facă temele mai întâi în ciornă, apoi să le treacă pe curat; dacă învățătorul îi dă pentru acasă să rezolve două coloane de exerciții, părinții îl obligă să facă patru; dacă are de copiat trei propoziții, părinții îl pun să copieze încă alte trei. Și toate
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
interioară. Tudor Ștefanelli scria în Amintirile sale: "Am observat că dacă-i venea vreo idee, vreo inspirațiune, atuncea el, oriunde s-ar fi aflat, căuta un petic de hîrtie și scria ou creionul poezia. Astfel, frumoasa poezie Kamadeva, a cărei ciornă se află în posesiunea mea, este scrisă cu creion, pe o foiță de hîrtie, ruptă dintr-un caiet de adnotațiuni. Și multe alte poezii tot astfel sunt scrise. O particularitate a lui Eminescu era că nu spunea nimănui ce scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lui Assir în Insula morților, spectacol ce poartă pecetea unui „déjà-vu” datorită căruia impresia de real devine extraordinar de intensă, iar ficțiunea „mai mult decât adevărată”. În această piesă a lui Strindberg (de fapt, un fragment rămas în stadiul de ciornă și care are ca decor același tablou al lui Böcklin din finalul Sonatei spectrelor), lui Assir, mortul ce-și întâmpină fostul maestru coborât și el în lumea întunericului, i se mai spune Silueta, ca și cum ar fi un personaj din teatrul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
evoca efectele scontate. Comunicarea verbală pe care o folosește hipnotizatorul pentru a obține aceste efecte este numită „sugestie”. Sugestiile diferă de instrucțiunile de zi cu zi prin faptul că subiectul trăiește o calitate de involuntaritate sau lipsă de efort (din Ciorna BPS pregătită de BSECH, septebrie, 2000, www.ucl.ac.uk/hypnosisă. Speigel și Spiegel (2004Ă arată că „experiența hipnotică autentică poate fi definită ca hipnoză formală numai atunci când este indusă cu bună știință de operator, când răspunsul subiectului este într-
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pergamentul, trebuie lăsate la început câteva pagini albe, unde pot fi trecute adăugirile”). Aluziile la tăblițele de ceară și la paginile albe ne sugerează că autorul vorbește despre un suport de scris care are forma unui codex. Paginile albe sau ciornele ne duc cu gândul la un carnet. Carnetul de pergament este o invenție romană. Acest lucru îl aflăm în mod indirect de la 2Tim. 4,13, unde se află singura atestare cunoscută a cuvântului membr£nai, cu sensul de carnet de
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Editura Junimea, Iași, 1984. CARAMAN, Petru, Studii de folclor, vol. II, Ediție îngrijită de Viorica Săvulescu, Studiu introductiv și Tabel cronologic de Iordan Datcu, Editura Minerva, București, 1988. CERNĂUȚEANU, Viorica, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2007. CIORNEI, Aurelian, La izvor de joc și cânt, Editura Mușatinii, Suceava, 2000. COATU, Nicoleta, Structuri magice tradiționale, Editura ALL, Bucirești, 1998. COJOCARU, Nicolae, Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, Din preistorie până la mijlocul sec. ala XIX-lea, I, Editura Etnologică, București
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nou. 2 Uneori învăța pentru Radu. Îi șoptea cînd Radu era ascultat și-l lăsa să copieze cînd era vorba de o lucrare scrisă. În cazul în care profesoara dădea pe numere, rezolva și subiectele primite de Radu, pe o ciornă cu caractere cît mai mari. Asta cînd Radu avea nevoie de note de trecere. Dacă lua o notă prea mică, îi dădea una peste cap lui Cornel. Cornel se simțea vinovat că nu-l duce suficient capul să-și ajute
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ecou. Avem datoria să arătăm pe orice cale că nu ne este indiferentă situația din Republica Moldova. Nu e vorba de "casa vecinului", ci de o parte a românimii ajunsă în primejdie. Text redactat la 5 noiembrie 1990, pe baza unei ciorne compuse de câțiva membri ai Solidarității Universitare. A fost trimis apoi Parlamentului și Guvernului împreună cu această adresă: Luând act de situația gravă la care s-a ajuns în Republica Moldova, prin crearea așa-numitelor republici găgăuze și nistriene, grupul de inițiativă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
este cu atât mai agresiv și, ca un paradox, este complinit prin sensibilitate. Spre mirarea lui Mircea Zaciu, axioma e cunoscută și de Camil Petrescu, însă acesta, neacordându-i prea mare importanță, o lasă în stadiul de simplă însemnare, de "ciornă": "Cu adevărat violenți nu sunt decât cei care de obicei sunt delicați și nu sunt delicați decât cei care pot fi și violenți! Restul sunt leșinați și grosolani."90 (s. a.) O asemenea personalitate complexă și contradictorie va dori să apară
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
care în cazul lui unește totdeauna experiența interioară, experiența concretă și expresia metaforică. Un studiu statistic al imaginilor, așa cum a fost efectuat de M. Demorest, ajunge, într-adevăr, la constatarea că iubirea, îndeosebi în lucrările cele mai spontane și nu ciornele marilor sale romane, se traduce cel mai ades prin metafore de fluiditate și lichiditate. Și Demorest trage, pe bună dreptate, concluzia că preferința aceasta conotează o oarecare neliniște, o conștiință a instabilității provocate de pasiune, aproape o condamnare a iubirii
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
revenim la istoria apariției romanului Petrol, ce ne este detaliată de nota filologică a lui Aurelio Roncaglia, îngrijitorul ediției italiene de la Einaudi, 1992. Aflăm că acest manuscris, parvenit în fotocopie, este o acumulare de-a lungul anilor '74-'75 de ciorne ce vor însufleți Proiectul pasolinian, prelungire (sau damnațiune) peste timp a acelei recunoscute "tragedia dell'incompiuto" din sonetele lui Michelangelo, să zicem. Editorul stabilește nu numai organizarea internă sau titlul cărții, ci și specia literară, în respectul referințelor produse de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ideea că: "Imboldul cel mai profund nu e de tip obiectiv-narativ, ci de cercetare intimă, înclinată spre un lirism instinctiv". Acestei explorări interioare i se aplică mai cu seamă noțiunea de "poem". Pasolini însuși nu pregetă să califice cele patru Ciorne ce relatează metamorfozele transsexuale ale lui Carlo, ca "momente axiale ale poemului". Evident, percepția lui Pasolini vizează poemul sub specie aeternitatis, în înțelesul de epos, de la Apollonius din Rodos sau Petronius până la Sade, de la Dostoevski, Joyce, Gide, până la Monthérlant sau
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
bun sfârșit această osândă și aventură totodată. Fapt e că, în fața masivului op, n-avem cum să nu credem în performanța interpretei ce a învins într-o luptă cel puțin inegală. Ca filolog preocupat de fidelitatea restituirii in integrum a Ciornelor, ca stilist de limbă română apt să-l egaleze pe autenticul Pasolini. Ca femeie dispusă să-și învingă reținerile față de abuzivul repertoriu de cruzimi, orori și organe sexuale homo și transsexuale, chemate în cauză fără perdea de autor. Aproape fără
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
elaborat de autor. Steiner a scris și un număr de opere ficționale, una de graniță (propria biografie redactată în maniera pre-romanticilor americani Errata: An Examined Life/Errată: O viață sub microscop, 1997) și două de proză Proofs and Three Parables/ Ciorne și trei parabole (1992) și The Portage to San Cristobal of AH/Transportul lui AH la San Cristobal (1981). Cea din urmă îndeosebi (un roman cu subiect de ... "istorie virtuală") merge, de asemenea, pe o paradigmă cum să îi spun
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
mai ascuțite și-au încrucișat penele nu doar între ele, ci și cu Istoria. Ce fascinează, între altele, în corespondența lui Mauriac este evidența geniului acestui strălucit tehnician al literelor franceze, care pare să nu fi avut niciodată nevoie de ciorne sau de ani de ucenicie. Încă de la primele scrisori, talentul și siguranța tonului, mîndru și neliniștit, demn și dureros, se manifestă fără efort, într-o retorică discretă, echilibrată și pudică. Niciodată grosolan, chiar în miezul pătimaș al polemicilor sale, elegant
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
grepfruturi din Florida sau din Israel. Cămășile mele de bumbac indian au fost fabricate în Taiwan sau Macao. Îmi suflu nasul în batiste din Egipt sau în șervețele Kleenex provenite din pădurile canadiene. Ascult știrile la aparatul meu japonez, scriu ciorna acestei cărți europene cu aurul siberian sau sud-african al peniței stiloului, o bat la mașina mea japoneză Canon în așteptarea Macintosh-ului meu american. La fiecare masă, îmi rezerv paharul Franței, însă poftesc în farfurie America Latină, Asia și Africa. Încă de pe
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
mentale pentru atingerea acestui obiectiv. Organizăm ideile înainte de a scrie. Dacă avem destulă experiență, organizăm materialul mental sau, la fel ca cei mai mulți, elaborăm cel puțin o schiță. După aceea și numai după aceea, putem să ne gândim să scriem prima ciornă. Concepem și edităm într-o limbă vie De fapt, în a cincea etapă, vorbim de trei demersuri separate care se influențează reciproc. Primul este acela de a dezvolta propoziții și paragrafe într-o limbă vie. Al doilea este acela de
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]