397 matches
-
ca un procedeu de descriere. Interacțiunea lui Bateson este văzută ca proces de schimbare în construcție. Școala de la Palo Alto este voluntaristă. Nu mai este vorba de a descrie, ci de a acționa. Și se știe încă o trăsătură a circularității că descrierea nu este neutră sau inocentă, ci că ea antrenează mereu o diferență, că este ea însăși acțiune. 2. Ruptura lui von Foerster În Notă pentru o epistemologie a obiectelor vii, von Foester ne furnizează cheile sistemului său. Două
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
confuzia celor două moduri de comunicare. Poate că rezidă în exprimarea imediată, spontană, acolo unde domnește ca stăpînă reprezentarea. Delir. Eu cred că exprim lumea, această lume a mașinilor care mă reprezintă și care, de fapt, se exprimă în locul meu. Circularitate și inversiune: regizările televizate, eu mi le însușesc ca fiind ale mele. Am iluzia de a fi acolo, de a fi inclus, atunci cînd nu există decît decupaje și decizii prealabile în ceea ce mă privește. Astfel încît ajung să-mi
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
privind mersul evenimentelor sau al acțiunilor, responsabilitatea unuia sau altuia într-o întreprindere. Dacă rețeaua nu ar avea drept fond originar această legătură cu corpul și cu arborele, fără îndoială că punerea în cauză a "surselor" și a "scopurilor" în circularitatea canalelor multibranșate arridica nesfîrșite probleme ontologice și de ordin moral... B) Un "și" al paradoxului Cum precizează Yves Barel 134, orice formă, fie ea socială sau biologică, naturală sau artificială, poate da loc la două viziuni, una care utilizează "fie
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
vorbește, sau terapia transformatoare a energiilor. Știința cognitivă, în ce o privește, înțelege să însumeze ansamblul tehnologiilor spiritului, să capteze toate procedeele cunoașterii, în vederea unei cunoașteri a cunoașterii cunoscîndu-se, să traseze o buclă definitivă în jurul unui obiect, centru al acestei circularități: gîndirea ordinatorului. Și ea "merge", "prinde" în rîndul cercetătorilor informați de pe cele două maluri ale Atlanticului sau ale Pacificului. Știință autistă, ea este surdă la evenimentele lumii exterioare. Tautologică, ea reproduce la infinit propria sa structură. Totalizantă, ea închide în
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
gîndirea ordinatorului. Și ea "merge", "prinde" în rîndul cercetătorilor informați de pe cele două maluri ale Atlanticului sau ale Pacificului. Știință autistă, ea este surdă la evenimentele lumii exterioare. Tautologică, ea reproduce la infinit propria sa structură. Totalizantă, ea închide în circularitatea sa, în "armonia" sa. Totalitară, ea hotărăște că nu există alt mod de cunoaștere decît cel care constă în a raporta orice obiect gînditor la ordinator. Sub toate aspectele sale, ea este într-adevăr punctul culminant al mișcării tautiste. Care
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
măsură, cît și în orientările pe care le bulversează. Poate fi acesta prețul ce trebuie plătit pentru cercetare? Cognitivismul sau știința tautistă a tautismului: Marcată de cele două mișcări contradictorii de punere în reprezentare, obiectivarea în afara proceselor de gîndire și circularitatea internă, învăluirea lumii în stările creierului construindu-se, știința cognitivă nu se hotărăște și joacă iterativ între cei doi poli, al reprezentării și al exprimării. Cauzalitatea și complexitatea își răspund în mod confuz. Fiecare din cele două mișcări se găsește
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
deseori crize. Multe crize produc confruntări între elite și slăbirea regimurilor, dar pot și proveni din aceste confruntări și slăbiri. Pericolul tautologiei este evident: elitele și regimurile se schimbă în timpul crizelor pe care le creează. O metodă de a reduce circularitatea constă în a căuta condițiile în care raportul cauzal preponderent este de la crize spre elite și regimuri, precum și condițiile în care raportul cauzal preponderent este invers, de la elite și regimuri spre crize. Crizele create în principal de forțe exogene cuceriri
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
dar, pe de altă parte, el însuși instituie reguli pentru modalitățile adecvării reprezintă doar un aspect al fenomenului "adevăr", care trebuie reconstruit el însuși în integralitatea sa, așadar nu într-o ipostază a sa, cum pare a fi adevărul-corespondență. Totuși, circularitatea aceasta indică o anumită dificultate în stabilirea sensului relației de adecvare: dinspre lucru către cuvânt sau invers? Totodată, avem încă o dovadă a complexității fenomenului adevărului, chiar dacă este socotit ca fiind redus la ipostaza sa formală, aceea de adevăr-corespondență, complexitate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este autonomă, în sensul că poate fi "descrisă" în întreaga sa structură; însă aplicată, ea devine heteronomă, fiindcă este condiționată de experiență; e drept, experiența însăși este condiționată de logica transcendentală, ceea ce însemnă că avem de-a face cu o circularitate a condiționărilor în relația dintre experiență și logica transcendentală kantiană, care va trebui evidențiată ca atare în prezentarea care urmează. Oricum, pe această bază devine clară și "ideea" unei critici a folosirii logicii dincolo de limitele experienței, adică folosirea sa dialectică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cărui temei îl constituia tocmai existența "mea", concluzionând, esențial, nu doar asupra existenței divine și, mai departe, asupra existenței lumii, ci asupra preeminenței existenței divine. Kant recurge la un alt procedeu argumentativ pentru a institui conștiința existenței lucrurilor din afara subiectului: circularitatea dovezii. Pe de o parte, conștiința determinată empiric despre propria mea existență dovedește existența lucrului, așa cum el susține în celebra teoremă care încheie prezentarea principiilor intelectului pur din Analitica transcendentală: "Conștiința simplă, dar determinată empiric, a propriei mele existențe dovedește
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
garantează existența mea, ca subiect determinat, așa cum Kant susține chiar în "Dovada" la teorema formulată mai sus: "... determinarea existenței mele în timp nu este posibilă decât prin existența lucrurilor reale pe care eu le percep în afara mea."119 Este această circularitate vicioasă la Kant? Într-o primă vedere, da. Pentru că este clar că el gândește de la bun început o "echivalență pozițională" între conștiința existenței mele și conștiința existenței lucrurilor din afara mea. Totuși, nu este vorba decât despre ipostaze ale aceleiași conștiințe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unei "teoreme" prin care Kant reafirmă dualitatea operațional-obiectuală a oricărui tip de constituire fenomenală (fenomen ca atare și cunoștință): "Conștiința simplă, dar determinată empiric, a propriei mele existențe dovedește existența obiectelor exterioare mie în spațiu."141 O formulă de o circularitate aproape vicioasă, dacă este luată în afara contextul kantian; o formulă cu totul firească și semnificativă din perspectiva constituirii fenomenale proiectate de Kant în Analitică. Pe de o parte, "conștiința simplă" este; dar ea este numai determinată empiric; tocmai această determinare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Kant în Analitică. Pe de o parte, "conștiința simplă" este; dar ea este numai determinată empiric; tocmai această determinare (empirică) în virtutea căreia conștiința este reprezintă dovada neîndoielnică a existenței obiectelor exterioare. Nu interesează aici, în prea mare măsură, nici această circularitate, nici problemele pe care le ridică această "teoremă" prin raportare la înseși susținerile lui Kant de până în acest loc din prima Critică. Ceea ce are semnificație, în demersul de interpretare pus la cale aici, este reafirmarea unității celor două rânduri de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
postulate ale gândirii empirice, a unității posibilității experienței); 4. reducția (reducția la timp a tuturor operațiilor de constituire, adică a "prezenței" timpului; reducția la condiția de "regulativ" ca "absență" a timpului). La prima vedere, ar fi vorba doar despre o circularitate constitutivă, în afara căreia nu am avea fenomen și cunoștință veritabilă. În fapt, acesteia i se adaugă sensul unei regresii către un "originar": timpul, cu toate ipostazele sale. 3.3. Analitica existențială ca meontologie dialectică la Heidegger 3.3.1. Introducere
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
complex existențial care operează în direcție intențional-fenomenală, enunțul nu este posibil. Pe de altă parte, dacă acesta nu s-ar afla deja în posibilitatea însăși a lui ceva-ca-ceva și a lui "ca", acestea două nu ar fi ele însele nimic. Circularitatea în cauză, pusă ca temă de Heidegger chiar în contextul care ne interesează acum, nu este, spune acesta, vicioasă. Și, într-adevăr, ea nu poate fi astfel în orizontul constituirii fenomenale. În plus, veritabilele temeiuri existențiale ale enunțului țin de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logos-ul formal) și "faptul" la care acesta se referă, în scopul relevării adevărului, care are doar sens de valabilitate condiționată de o relație anume, nu de "fapt" (de aici slăbirea sensului ontologic al adevărului și, corespunzător, întărirea celui "logic"). Circularitatea condiționării celor două aspecte ale judecății (între ele) nu este vicioasă; mai degrabă ea indică unitatea judecății. Și abia pornind de aici înțelegem și saltul pe care îl suportă acestă structură a judecății către condiția de dictatură a judicativului. Unele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai generală, nefiind posibilă deasupra sa, în sens de generalitate, o altă noțiune. Și trebuie să fim de acord că, "logic", lucrurile pot sta astfel: dar mai degrabă după definirea individualului și universalului în acest chip; altfel, ajungem la o circularitate, care ne menține în același orizont, fără deschidere, ceea ce înseamnă că ne blochează actul proiectării unui orizont nou de tematizare, în care circularitatea să devină "profitabilă", spornică. Așadar, ordinea evenimentelor este următoarea: definim individualul și universalul în felul precizat mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sta astfel: dar mai degrabă după definirea individualului și universalului în acest chip; altfel, ajungem la o circularitate, care ne menține în același orizont, fără deschidere, ceea ce înseamnă că ne blochează actul proiectării unui orizont nou de tematizare, în care circularitatea să devină "profitabilă", spornică. Așadar, ordinea evenimentelor este următoarea: definim individualul și universalul în felul precizat mai sus, apoi dăm sens de normă, lege, acestor definiții și, la sfârșit, operăm cu aceste norme, legi, în sensul de a ierarhiza noțiunile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sau spirituale) și mândria (trufia, orgoliul), adică sentimentul unei infinite îndreptățiri de sine, iubirea de sine nerușinată, disprețul față de tot ce nu e „eu“. Orgoliul ca treaptă supremă a răului individual poate fi, la rândul lui, obârșie a unei noi circularități. Te simți îndreptățit, prin auto-fascinație, să-ți oferi chiolhanuri fabuloase, femei, bani și victime. Iarăși și iarăși, vârtejul absorbant al viciilor se reconstituie viguros, pornind de pe oricare din trep tele lor. Dinaintea acestei epidemii, o singură consolare: așa cum un viciu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
27), ne poate conduce spre inferențe tautologice. Altfel spus, nu mai putem utiliza valorile pentru a explica selectarea anumitor alternative de comportament dacă valorile sînt definite exact prin intermediul acestor termeni. Pe de altă parte, conceptul de dezirabilitate generează o anumită circularitate a definiției, în sensul că ceva este valoare pentru că este dezirabil sau este dezirabil pentru că este valoare. în același mod, valorile determină anumite trăsături de personalitate sau caracteristicile de personalitate determină preferința pentru anumite valori? Prin urmare, atît timp cît
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
speculum" înseamnă chiar oglindă, membrana dintre materialitatea oglinzii în "speculum" și natura ideatică a speculației devine foarte subțire: iată justificarea titlului și iată cum titlul și textul au creat deja spațiul acela din primul paragraf. Nu este doar borgesiană această circularitate, această intersecție a reflecțiilor din oglindă, a "El Zahir" și "El Aleph". "Viitorul și trecutul sunt a filei două fețe" și iată cum Borges rezonează cu Eminescu, iar la rândul lui Eminescu rezonează cu o înteagă tradiție filosofică. Eminescu glosează
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Este o folosire a instanței critice, descrisă de Freud, dar în alt sens: am diminuat judecata de sine prin raportare la norme, înlocuind-o cu o judecată ce-și ia ca termen de comparație sensul existenței. Zăresc aici riscul unei circularități: sensul existenței devine a scrie despre sensul existenței. O pot depăși doar mutând atenția pe o alta: de unde vine nevoia de sens al existenței (și de sens în general)? Încerc să conturez răspunsuri posibile într-o lucrare ce și-a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
iar pe cap are un voal străveziu, ce nu este însă purtat tot timpul, ci doar atunci când proximitatea unui loc sacru o impune (Trușcă, 2009). Pentru o analiză erudită a raportului dintre religie și corp, a se vedea exercițiul de „circularitate hermeneu tică” realizat de Sarah Coakley, Religia și trupul (2003, ediția în limba română). Respectul codurilor și interdicțiilor vestimentare contribuie la construcția sacrală a locului de pelerinaj. Pornind de la afirmația lui Victor Turner care remarcă „creșterea graduală a sacralității pe măsură ce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a roților dințate de măsurare 1.04.16 1.04.17 47. 1-305-90 Verificarea metrologică a teodolitelor 1.01.13 48. 1-307-90 Verificarea metrologică a autocolimatoarelor 1.01.12 49. 1-309-90 Verificarea metrologică a aparatelor electronice de măsurat abateri de la circularitate 1.04.07 50. 1-310-94 Verificarea și etalonarea metrologică a meselor divizoare 1.01.06 51. 1-311-94 Verificarea metrologică a goniometrelor 1.01.08 52. 1-312-94 Verificarea metrologică a poligoanelor etalon secundar ord. II 1.01.02 53. 1-314-94 Etalonarea
ORDIN nr. 89 din 13 mai 1999 pentru aprobarea listelor cuprinzând normativele de metrologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124835_a_126164]
-
a aparatelor de verificat nivele și autocolimatoare 1.01.10 54. 1-315-94 Verificarea metrologică a aparatelor electronice de măsurat rugozitatea suprafețelor 1.04.10 55. 1-316-94 Verificarea metrologică a lunetelor de aliniament 1.04.12 56. 1-317-96 Etalonarea măsurilor de circularitate pentru calibrarea amplificării aparatelor electronice de măsurat abateri de la circularitate 1.04.06 57. 2-26-95 Verificarea metrologică a ceasornicelor - generatoare de impulsuri de tact din centralele telefonice interurbane automate 1.07.08.1 58. 3-155-77*) Verificarea instalațiilor cu clopot folosite
ORDIN nr. 89 din 13 mai 1999 pentru aprobarea listelor cuprinzând normativele de metrologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124835_a_126164]