1,142 matches
-
ingestie de apă, deoarece setea și secreția de ADH nu sunt stimulate suficient, iar apa ingerată este mai ales pierdută prin urină. Procedeul adecvat constă în ingestia programată de lichide sărate și dulci, pentru prevenirea deshidratării și menținerea performanței generale (circulatorie și fizică, somatică). 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron Renina este o enzimă secretată de aparatul juxtaglomerular renal (miocite netede modificate din peretele arteriolei aferente) la scăderea presiunii arteriale, de fapt la scăderea debitului și presiunii în arteriola aferentă. Ea transformă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
membrana miocitelor netede vasculare din teritoriul respectiv și nu are un rol bine definit în controlul local al debitului sanguin. Histamina, eliberată de bazofile și mastocite, un mediator al reacțiilor alergice, produce arteriolo-dilatație și permeabilizarea peretelui capilar. 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular Fiecare țesut și organ prezintă particularități circulatorii. Cele mai multe sunt prezentate la capitolele respective, deoarece sunt esențiale pentru înțelegerea funcțiilor specifice (schimburile de gaze în plămâni, formarea urinei de către rinichi, secreția hipofizară, absorbția intestinală, formarea bilei, ciclul menstrual
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
un rol bine definit în controlul local al debitului sanguin. Histamina, eliberată de bazofile și mastocite, un mediator al reacțiilor alergice, produce arteriolo-dilatație și permeabilizarea peretelui capilar. 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular Fiecare țesut și organ prezintă particularități circulatorii. Cele mai multe sunt prezentate la capitolele respective, deoarece sunt esențiale pentru înțelegerea funcțiilor specifice (schimburile de gaze în plămâni, formarea urinei de către rinichi, secreția hipofizară, absorbția intestinală, formarea bilei, ciclul menstrual și sarcina). Rămân astfel doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
deoarece sunt esențiale pentru înțelegerea funcțiilor specifice (schimburile de gaze în plămâni, formarea urinei de către rinichi, secreția hipofizară, absorbția intestinală, formarea bilei, ciclul menstrual și sarcina). Rămân astfel doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
secreția hipofizară, absorbția intestinală, formarea bilei, ciclul menstrual și sarcina). Rămân astfel doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mai multe variante de status hipoxic: “hipoxia hipoxemică” când pO2 din sângele arterial este scăzută; de exemplu, în boli pulmonare; “hipoxemia anemică” când capacitatea de transport a oxigenului este redusă, ca în anemii sau intoxicații cu monoxid de carbon; “hipoxia circulatorie” când debitul sanguin tisular este redus (șoc sau obstrucție locală); ”hipoxia histotoxică” în intoxicația cu cianuri, când diferența arteriovenoasă și utilizarea oxigenului sunt foarte mici. Organismul are un depozit mic de oxigen care poate fi utilizat în timpul anoxiei complete sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Oxidul nitric 107 14.2.2. Prostaciclina 110 14.2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2.4. Endotelinul 111 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos 112 14.4. Controlul umoral al microcirculației 113 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular 115 14.5.1. Circulația coronară 115 14.5.2. Circulația cutanată 116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de oxigen. Pentru aceasta sângele este oxigenat în plămâni, iar circulația pulmonară (ventricul drept plămâni atriu stâng) este conectată în serie cu cea sistemică (ventricul stâng țesuturi atriu drept) la nivelul valvelor atrioventriculare (fig. 28). Fiecare din cele două circuite circulatorii are propria pompă ventriculară (tab. 4), iar atriile sunt camere de admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ingestie de apă, deoarece setea și secreția de ADH nu sunt stimulate suficient, iar apa ingerată este mai ales pierdută prin urină. Procedeul adecvat constă în ingestia programată de lichide sărate și dulci, pentru prevenirea deshidratării și menținerea performanței generale (circulatorie și fizică, somatică). 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron Renina este o enzimă secretată de aparatul juxtaglomerular renal (miocite netede modificate din peretele arteriolei aferente) la scăderea presiunii arteriale, de fapt la scăderea debitului și presiunii în arteriola aferentă. Ea transformă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
membrana miocitelor netede vasculare din teritoriul respectiv și nu are un rol bine definit în controlul local al debitului sanguin. Histamina, eliberată de bazofile și mastocite, un mediator al reacțiilor alergice, produce arteriolo-dilatație și permeabilizarea peretelui capilar. 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular Fiecare țesut și organ prezintă particularități circulatorii. Cele mai multe sunt prezentate la capitolele respective, deoarece sunt esențiale pentru înțelegerea funcțiilor specifice (schimburile de gaze în plămâni, formarea urinei de către rinichi, secreția hipofizară, absorbția intestinală, formarea bilei, ciclul menstrual
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
un rol bine definit în controlul local al debitului sanguin. Histamina, eliberată de bazofile și mastocite, un mediator al reacțiilor alergice, produce arteriolo-dilatație și permeabilizarea peretelui capilar. 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular Fiecare țesut și organ prezintă particularități circulatorii. Cele mai multe sunt prezentate la capitolele respective, deoarece sunt esențiale pentru înțelegerea funcțiilor specifice (schimburile de gaze în plămâni, formarea urinei de către rinichi, secreția hipofizară, absorbția intestinală, formarea bilei, ciclul menstrual și sarcina). Rămân astfel doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
deoarece sunt esențiale pentru înțelegerea funcțiilor specifice (schimburile de gaze în plămâni, formarea urinei de către rinichi, secreția hipofizară, absorbția intestinală, formarea bilei, ciclul menstrual și sarcina). Rămân astfel doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
secreția hipofizară, absorbția intestinală, formarea bilei, ciclul menstrual și sarcina). Rămân astfel doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mai multe variante de status hipoxic: “hipoxia hipoxemică” când pO2 din sângele arterial este scăzută; de exemplu, în boli pulmonare; “hipoxemia anemică” când capacitatea de transport a oxigenului este redusă, ca în anemii sau intoxicații cu monoxid de carbon; “hipoxia circulatorie” când debitul sanguin tisular este redus (șoc sau obstrucție locală); ”hipoxia histotoxică” în intoxicația cu cianuri, când diferența arteriovenoasă și utilizarea oxigenului sunt foarte mici. Organismul are un depozit mic de oxigen care poate fi utilizat în timpul anoxiei complete sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
prin „artere venoase“, după ce s-a amestecat cu aerul. El redescoperă în 1622 limfaticele epiploice. Acestor precursori îl adăugăm și pe Annibal Albertini care, la începutul secolului scoate tratatul: „De affectionibus cordis“ în care semnalează și insuficiența respiratorie datorată dereglărilor circulatorii. Dar William Harvey, este un savant complet al circulației sanguine, întrucât el cercetează, descrie, explică pe bază de experimente atât mica circulație cât și marea circulație, scăpându i doar mici detalii. Harvey face studii literare în Anglia, la Universitățile Canterbury
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
opusă și balansată a căilor nervoase eferente ale simpaticului toraco-lombar și parasimpaticului cranio-sacrat. Acestea realizează modularea și adaptarea activității organelor efectoare contractile și secretorii prin reacții neuroreflexe compensatoare de contracarare, autoreglare, apărare și adaptare la necesitățile variabile ale funcțiilor vitale (circulatorie, respiratorie, digestivă, excretorie, metabolică etc.), întregind componenta somatică voluntară. Atât comenzile plecate de la centrii superiori somatici, cât și reacțiile organo-vegetative reflexe însoțitoare declanșate de diverșii stimuli exogeni sau endogeni, antrenează ambele căi eferente, punând în stare de activitate simultană mușchii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de integrare și control neuroreflex al funcțiilor somato-vegetative este mai limitat. Dacă la nivel mezencefalic componenta somatică este încă suficient de pronunțată, în cazul reflexelor oculo-cefalogire, reglarea circulației cu ajutorul centrilor vasomotori bulbari se realizează prin mecanisme neuroreflexe exclusiv vegetative. Homeostazia circulatorie este, de exemplu, după cum se știe, consecința reacțiilor reflexe neuroumorale compensatoare, determinate de variațiile în plus sau în minus ale presiunii și gazelor sanguine. Detectarea acestor variații se face prin zonele reflexogene sino-carotidiană și endocardo-aortică, ale căror elemente sensibile la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și adaptarea presiunii sanguine la necesități. Ori de câte ori presiunea cu care sângele circulă prin vasele mari are tendință la scădere, se produc fenomene de predominanță simpatică, reprezentate de tahicardie și vasoconstricție care, crescând debitul cardiac și rezistența periferică, corectează prompt tulburarea circulatorie. Prin acest mecanism neuro-reflex, se evită scăderea presiunii sanguine în timpul trecerii de la elino- la ortostatism, precum și prăbușirile brutale de tensiune în cazul hemoragiilor mici și mijlocii. Dacă, din contră, presiunea cu care sângele ajunge la nivelul zonelor reflexogene depășește valorile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
autonomie și tonus, proprietăți preluate la mamifere de centrii cerebrospinali. Conceptul de vagotonie și simpaticotonie, deși a intrat în practica curentă, conține suficiente necunoscute. II.2. REGLAREA CIRCULAȚIEI Ion HAULICĂ Starea de echilibru și stabilitate autoîntreținută a circulației, denumită homeostazie circulatorie, are la bază procese neuroreflexe de reglare și control al funcției cardiovasculare pe cale dublă, nervoasă și umorală. Excitantul fiziologic al autoreglării marii și micii circulații și presiunii sanguine în particular, este reprezentat de nivelul însuși al tensiunii arteriale pe de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpaticoadrenergică la nivelul patului vascular periferic. Căile eferente sunt reprezentate de fibrele parasimpatice din trunchiul vagului și elementele nervoase ale simpaticului toraco-lombar (fig. 72). Primele, acționând în sens inhibitor numai asupra cordului, întrețin tonusul vagal și prin intermediul acestuia afectează funcția circulatorie. Secționarea vagilor în regiunea cervicală este urmată de binecunoscuta tahicardie și hipertensiune tranzitorie de defrenare. Fibrele parasimpatice de pe traiectul nervilor cranieni VII și IX acționează limitat asupra unor teritorii glandulare. Fibrele vagale de origine bulbară din vecinătatea nucleului ambiguu, fac
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sânge din circulație. Printr-un astfel de mecanism, modificarea contractilității vasculare asigură adaptarea circulației la nevoile metabolice crescute ale musculaturii în stare de activitate și, totodată, debarasarea acesteia de cataboliții toxici rezultați din metabolismul intens muscular. Acest fenomen de adaptare circulatorie la nevoile tisulare crescute, denumit hiperemie funcțională, se întâlnește la nivelul tuturor organelor în stare de hiperactivitate. La rândul său, constricția arteriolară provoacă efecte locale și generale inverse, de tip ischemiant în teritoriul subiacent și hipertensiv în restul arborelui arterial
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
capilarele realizează, pe plan funcțional, o suprafață mare de contact, datorită densității lor impresionante (până la 5000 pe cm2) în unele organe (plămân, creier, glande endocrine, inimă etc.). În afara rolului nutritiv, circulația capilară participă la menținerea temperaturii corporale și la homeostazia circulatorie. Cantitatea de sânge care circulă prin capilare poate crește de la 5-7% din masa sanguină totală în repaus până la 30% în stare de activitate musculară intensă, ca urmare a creșterii considerabile (de peste 10 ori) a numărului de capilare deschise. În sfârșit
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
datorează inervației predominant simpatice a acestora și diverșilor factori umorali excitatori și inhibitori. Contractilitatea venoasă asigură, prin intermediul modificărilor de volum și presiune, stagnarea sau mobilizarea și lansarea în circulație a unor noi cantități de sânge, cu răsunet important asupra homeostaziei circulatorii generale. În afara rolului de transport, venele fac oficiul de depozit și rezervor sanguin. Datorită volumului și distensibilității venoase superioare arterelor, aproximativ 60-70% din masa sanguină se găsește în sectorul venos al arborelui vascular. În timp ce arterele conțin doar 750 ml sânge
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
să crească sau să scadă cu aproximativ 24 mmHg pentru fiecare 1 mmHg din teritoriul venos. În felul acesta, variațiile de conductanță și complianța devin mijloace fizice eficiente de adaptare a sistemului vascular închis la condițiile de suprasolicitare a funcției circulatorii, pe seama modificărilor de presiune, volum și rezistență vasculară. La rândul său, factorul sanguin reprezentat de vâscozitate influențează hemodinamica atât ca factor vascular, cât și ca și component sanguin. Creșterea concentrației globulelor roșii din sânge intensifică procesul de fricțiune dintre acestea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
periferice. Intensitatea reacțiilor vasculare depinde de bogăția inervației simpatice din teritoriul respectiv și de tonusul centrilor vasomotori. Datorită acestui fapt, splina, rinichiul, intestinul și pielea prezintă o vasomotricitate mai crescută decât mușchii scheletici, inima sau creierul, care realizează fluctuații mari circulatorii pe cale predominant umorală. Vasoconstricția din teritoriul splanhnic dirijează sângele spre țesutul muscular sau cerebral activ și invers, realizând o veritabilă balanță abdominoperiferică. La rândul său, calea eferentă vagală participă la reglarea neuroreflexă a circulației prin intermediul cordului, a cărui frecvență și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]