353 matches
-
clase de oameni care oricum sunt supuse pieirii prin devenirea legică a istoriei, după cum de asemenea revendică controlul și organizarea tuturor aspectelor din viața societății. Spre deosebire de această ideologie radicală și totalitară, democrația liberală are un scop minimal: se intenționează doar circumscrierea, limitarea și eliminarea răului din viața corpului social. În măsura în care societatea românească a optat în mod decisiv în anul 1989 pentru democrație de tip liberal, exigența limitării răului trebuie să ghideze și să-i modeleze viața politică și socială. Însă condiția
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
listă de periodice catolice, în limba română, dar și germană sau italiană. O mențiune trebuie făcută iarăși pentru oficiosul Vaticanului, Observatore romano, ca și pentru enciclicile și documentele papale despre presă, care i-au permis autorului, dincolo de înțelegerea unor evenimente, circumscrierea nemediată de lucrări a contextului catolic al perioadei. c. Consider un merit general al lucrării, tipul de analiză propus de dl. Ghercă: unul analitic, din care lipsesc entuziasmele gratuite, ipotezele și concluziile pripite. Apelul la teorie, din perspectivă metodologică, nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Introducere în subiect, structurată comprehensibil. Urmărind obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice, optând clar pentru o anumită metodologie a cercetării, pe care o explică, arătând modul de organizare a tezei, mizele lucrării în raport cu natura cercetării, dl. Ghercă reușește o bună circumscriere a temei și dovedește o stăpânire a mijloacelor în raport cu complexitatea subiectului. Încadrarea cronologică este rațională, în sensul justificării perioadei alese pentru cercetare prin trimitere la fenomenul presei catolice românești și la politica Vaticanului cu privire la mijloacele de comunicare în spațiul românesc
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cele de natură jurisdicționala; în mod frecvent negocierile apar că o etapă inițială a unui proces complex, al cărui rezultat final este soluția diferendului, acestea putând fi folosite fie pentru convenirea formei de reglementare (arbitraj sau cale judiciară), fie pentru circumscrierea condițiilor desfășurării acestora. Prin intermediul mijloacelor diplomatice se urmărește, în general, apropierea punctelor de vedere ale părților, în vederea găsirii unei soluții acceptabile, care însă nu are un caracter obligatoriu pentru acestea. În abordarea soluționării unui diferend prin mijloace diplomatice părțile pot
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
situația se nuanțează de la caz la caz. în cazul românesc cercetat cel mai atent de Katherine Verdery, autoarea considera că producerea de „valoare [culturală]” în anii ’70-’80 avea loc în interiorul unui cerc dogmatic bine delimitat de partidul comunist - prin circumscrierea artelor și științelor în ideologia națiunii socialiste (fără să-i acorde, din păcate, o atenție prea mare) -, în care exista o „economie de piață” mutantă și în care lupta pentru resurse, în termenii unei concurențe caricaturizate, era capitală. Competiția dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
puse la contribuție, publicații ale exilului, destule cărți din ultimii ani care nu sînt menționate chiar la critici cunoscuți, la Dan Cristea, la Mircea Mihăieș, Leon Volovici ș.a.), trebuie renunțat la lingviști și la alți autori care nu intră în circumscrierea inițială și în general la balast (secțiunea inițială, Repere, consacrată rememorării unor predecesori, e modestă, lacunară și deci inutilă. Un singur exemplu: la D. Popovici se indică doar trei volume de Studii literare, apărute postum sub îngrijirea Ioanei Petrescu; de
Criticii români de azi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/15555_a_16880]
-
se intră în ordinea constituțională. Nu există însă nici o bază constituțională care să restrângă posibilitatea legiuitorului de a reglementa rezonabil chestiunea vârstei de pensionare a judecătorilor. Dispoziția legală în discuție aplică exact art. 125 alin. (1) din Constituție care, în ceea ce privește circumscrierea noțiunii constituționale a inamovibilității, prevede că aceasta cade în sarcina legii: "Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili în condițiile legii" iar în speță se discută chiar de legile organizării judiciare și statutului magistraților (lato sensu). În acest sens, Legea
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
Can. 508 - § 1. (621) Provincia indică o parte a aceluiași ordin sau congregație care constă din mai multe case, și care este condusă direct de un Superior major. § 2. (cf 581) Împărțirea ordinului sau a congregației în provincii, unirea provinciilor, circumscrierea diferită ori desființarea și întemeierea altelor noi îi aparțin autorității determinate de statutele ordinului sau ale congregației. § 3. Stabilirea [destinației] bunurilor provinciei desființate, rămânând neschimbate dreptatea și voința donatorilor, îi revine Sinaxei generale, dacă statutele nu dispun altfel sau, dacă
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
Can. 508 - § 1. (621) Provincia indică o parte a aceluiași ordin sau congregație care constă din mai multe case, și care este condusă direct de un Superior major. § 2. (cf 581) Împărțirea ordinului sau a congregației în provincii, unirea provinciilor, circumscrierea diferită ori desființarea și întemeierea altelor noi îi aparțin autorității determinate de statutele ordinului sau ale congregației. § 3. - Can. 509 - § 1. (cf 609) Un ordin sau o congregație nu pot înființa în mod valid o casă decât cu consimțământul scris
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
Curtea constată că fostul proprietar se bucură de o protecție sporită a proprietății sale, pe când statul, din patrimoniul căruia se realizează restituirea, poate suferi o semnificativă pierdere patrimonială. Astfel, condiționarea restituirii dreptului de proprietate de exprimarea acceptului fostului proprietar, fără circumscrierea cadrului în care se poate realiza acest acord, este de natură a prejudicia dreptul de proprietate publică a statului. Întrucât legea nu prevede condițiile în care oferta statului având ca obiect alte terenuri decât vechile amplasamente poate fi acceptată sau
DECIZIE nr. 652 din 28 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (1^2), (1^4), (2) şi (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212492_a_213821]
-
Curtea constată că fostul proprietar se bucură de o protecție sporită a proprietății sale, pe când statul, din patrimoniul căruia se realizează restituirea, poate suferi o semnificativă pierdere patrimonială. Astfel, condiționarea restituirii dreptului de proprietate de exprimarea acceptului fostului proprietar, fără circumscrierea cadrului în care se poate realiza acest acord, este de natură a prejudicia dreptul de proprietate publică a statului. Întrucât legea nu prevede condițiile în care oferta statului având ca obiect alte terenuri decât vechile amplasamente poate fi acceptată sau
DECIZIE nr. 605 din 28 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (1^2), (1^4), (2) şi (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212491_a_213820]
-
este în imposibilitate de a-și exercită atribuțiile. O asemenea interpretare intră în conflict cu dispozițiile art. 107 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "primul-ministru conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuțiile ce le revin". Curtea recomandă o circumscriere mai precisă a noțiunii "un alt membru al Guvernului" pe care primul-ministru să-l propună spre desemnare Președintelui României. Curtea apreciază că această noțiune nu trebuie să îl includă pe primul-ministru, al cărui rol este acela de a asigura conducerea
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
modificările și completările aduse proiectului sau propunerii de revizuire în procedura de dezbatere și adoptare parlamentară respectă principiile și dispozițiile constituționale referitoare la revizuire. De asemenea, în ceea ce privește dispozițiile art. 146 lit. e), Curtea apreciază necesară reevaluarea acestei atribuții în sensul circumscrierii noțiunii de "conflict juridic de natură constituțională" numai cu privire la conflictele dintre autoritățile publice care "presupun acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
dintre autoritățile publice, cum ar fi fost firesc. Pentru a se evita antrenarea Curții în soluționarea unor conflicte care au ca sursă dispute politice sau altă sorginte decât cea juridică, Curtea consideră că se impune modificarea textului constituțional în sensul circumscrierii atribuției Curții numai cu privire la soluționarea conflictelor de autoritate, respectiv de conflictele pozitive sau negative de competență. Curtea recomandă abrogarea literei l), potrivit căreia "îndeplinește și alte atribuții prevăzute de legea organică a Curții". Propunerea este justificată de împrejurarea că, în virtutea
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
2010, iar nu față de înseși dispozițiile ordonanței. Or, prevederile art. 57 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, urmăresc circumscrierea dispozițiilor cuprinse în anexele unui act normativ la temeiul-cadru din acest act, iar nu la dispozițiile altor acte normative. II.4. Cât privește criticile de neconstituționalitate raportate la dispozițiile art. 44, 53 și art. 115 alin. (6) din Constituție, precum și
DECIZIE nr. 214 din 13 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242134_a_243463]
-
legalității este unul de rang constituțional (A se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 901 din 17 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009). În acest context, apreciem utilă circumscrierea sferei de cuprindere a sintagmei "acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești", în funcție de care se poate determina obligația legală și constituțională a autorităților competente de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii. În considerentele Deciziei nr. 901 din 17 iunie
DECIZIE nr. 3 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 şi pct. 5 şi art. II pct. 3 şi pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
consideră că sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 44/2012 trebuie respinsă ca inadmisibilă, întrucât Consiliul Național al Audiovizualului nu este reglementat în Constituție. Totodată, prin prisma Deciziei Curții Constituționale nr. 738 din 19 septembrie 2012 , susține că circumscrierea, în funcție de criteriul nerespectării de către hotărârile adoptate a procedurilor constituționale și regulamentare, nu se aplică hotărârii criticate prin prezenta sesizare de neconstituționalitate, întrucât procedurile legale și regulamentare au fost respectate. În același timp, apreciază că susținerile autorilor sesizării de neconstituționalitate sunt
DECIZIE nr. 1.094 din 20 decembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 44/2012 privind numirea unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248620_a_249949]
-
de revizuire a Constituției, potrivit căreia "Președintele reprezintă România la reuniunile Uniunii Europene", prezintă un grad mare de generalitate, creând confuzie cu privire la competențele instituției prezidențiale în acest domeniu. 297. Curtea recomandă, cu unanimitate de voturi, reformularea acestor dispoziții în sensul circumscrierii obligației de reprezentare a României de către șeful statului la reuniunile Consiliului European. Articolul 95 - Suspendarea din funcție 298. Prin articolul unic pct. 85 din propunerea de revizuire a Constituției se modifică art. 95, prin introducerea unui nou alineat, alin. (3
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
protecției minorităților naționale, cum sunt: egalitatea în drepturi a cetățenilor aparținând unei minorități naționale cu cei ai majorității; nediscriminarea cetățenilor aparținând majorității în raport de cei ai unei minorități, ca de altfel, nici între diferitele minorități naționale de la nivelul statului; circumscrierea drepturilor persoanelor ce aparțin unei minorități naționale exclusiv în sfera elementelor esențiale ale păstrării identității lor - cultură, limbă, religie, tradiții; excluderea oricăror categorii de drepturi de natură colectivă ale minorităților naționale, respectarea ordinii juridice constituționale și a valorilor fundamentale ale
INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 1.288 din 13 decembrie 2016 referitoare la proiectul privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279409_a_280738]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009, iar, mai recent, Decizia nr. 261 din 8 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 17 aprilie 2015). Această din urmă circumscriere a competenței Curții Constituționale în cadrul atribuției prevăzute în art. 146 lit. e) din Constituție (stabilită însă exclusiv pe cale jurisprudențială) a fost avută în vedere la pronunțarea de către Curte a deciziei din prezenta cauză, apreciindu-se că nu a existat un
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
nr. 718 din 29 decembrie 1997 și Decizia nr. 355 din 25 iunie 2014 , stabilind că dispozițiile art. 115 alin. (1) și (2) din Constituție se referă, în general, la domeniile în care Guvernul este abilitat să emită ordonanțe, respectiv circumscrierea acestor domenii în afara obiectului de reglementare al legilor organice, iar nu la dispoziții exprese ale unor acte normative sau la măsuri legislative individualizate. 19. Cu privire la critica de neconstituționalitate privind art. 1 pct. II poziția 1 și pct. III pozițiile 1
DECIZIE nr. 1 din 12 ianuarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279173_a_280502]
-
raportate la art. 1 alin. (5) din Constituție 39. Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că dispozițiile art. 115 alin. (1) și (2) din Constituție se referă, în general, la domeniile în care Guvernul este abilitat să emită ordonanțe, respectiv circumscrierea acestor domenii în afara obiectului de reglementare al legilor organice, iar nu la dispoziții exprese ale unor acte normative sau la măsuri legislative individualizate. Pe cale de consecință, este evident că un domeniu de reglementare nu poate avea aceeași precizie sau claritate
DECIZIE nr. 1 din 12 ianuarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279173_a_280502]
-
că problema sechestrului asigurător este strâns legată de exercitarea dreptului de proprietate, fiind vorba de o restrângere a exercițiului acestui drept prin dispoziția de menținere a indisponibilizării unor bunuri imobile. Consideră că nu este îndeplinită condiția vizând necesitatea măsurii și circumscrierea acesteia motivelor expres prevăzute de art. 53 din Constituție. Astfel, nu se mai poate vorbi de justificarea măsurii pentru desfășurarea vreunei instrucții penale atâta timp cât se pronunță o soluție de netrimitere în judecată, moment în care procesul penal încetează și se
DECIZIE nr. 542 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276026_a_277355]
-
germenii viitoarelor industrii, fapt care arată că teritoriul comunității sătești furnizează atât mijloace de muncă, precum și locul de așezare a colectivității în baza ei economică. Rămânând fundamental agricolă, colectivitatea tărănească locală, înregistrează o foarte importantă mutație în ceea ce privește distribuirea rolurilor și circumscrierii expensivității sociometrice a acestora, fapt pe care l-am putea reprezenta grafic prin următorul environement relațional din figura numărul 2. ET - structura de producție țărănească tradițională, ciclică exclusiv agrară EA1 + EA2 - structurile simbiotice rezultate din confluența proxiologică a elementelor artizanale
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
nivel teoretic, a obiectelor care posedă proprietatea integralității, a mulțimilor compacte de entități care ființează ca unul. Nu constituie obiect al cunoașterii sistemice lucrurile constituite din componente conglomerate întâmplător, ci numai obiecte compuse din părți legate prin necesitate între ele. Circumscrierea obiectului teoriei sistemelor se face în baza următoarelor proprietăți definitorii ale obiectului considerat 1.integralitatea 2.finalitatea 3.organizarea 4.autonomie relativă. Există mai multe nivele ale teoriilor despre sisteme. Teoria generală a sistemelor este o teorie despre sisteme desprinse
Teoria sistemelor () [Corola-website/Science/308058_a_309387]