2,061 matches
-
pildă, dacă acesta nu știe de unde vine, cine este, Încotro merge și ce este important să facă. Micșorarea ponderii unor discipline precum latina, greaca, logica, psihologia, filosofia etc. sau chiar a unor științe „clasice” sau „vocaționale” În beneficiul unor topici circumstanțiale foarte specializate arată Încotro se Înclină balanța. Educația presupune și o „Înnobilare” a sufletului, o centrare pe dezvoltarea subiectului, o „formatare” a unei baze pe care se poate clădi orice și În care posibilul este „ajutat” să apară. De aceea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
acela ce realizează un echilibru Între cunoașterea generală și cea specifică, Între formare și informare, Între fundamental și accesoriu. E nevoie de profilarea unor conținuturi educaționale cu dublă deschidere Între local și internațional, Între vechi și nou, Între peren și circumstanțial. Cât privește dominarea principiului autoreglării universului academic În consens cu legile pieții, riscul este și mai evident. A lăsa ca profitul să modeleze relieful academic Înseamnă ca multe discipline sau specializări să dispară doar pentru că la un moment dat unele
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și apropierea sufletească dintre fini și nași), aceasta legătură Își sporește valoarea prin faptul că are permanent originea Într-un orizont sacru. De aici rezultă unicitatea și altitudinea valorică a acestei legături. Dacă alte tipuri de raporturi pot fi accidentale, circumstanțiale și temporare, relația dintre fini și nași devine unică și definitivă, fiind Înscrisă pentru totdeauna pe răbojul temporalității și al memoriei afective a celor implicați. Nașii „moșesc” o nouă familie, instalând În comunitate o nouă „cărămidă” În „zidul” persistenței sale
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pomului de Crăciun, procurarea cadourilor) sau printr-o concentrare asupra interiorului, a spiritualității proprii, a relației noastre cu ceilalți și cu Dumnezeu? Mă tem că primează primul aspect, marcajul calendaristic, loisir-ul, festinul culinar și satisfacția hedonistă a unei Împliniri circumstanțiale, pasagere. Ne aducem aminte de o sărbătoare trecută nu printr-o tresărire sau prefacere de esență a sufletului nostru, ci pentru că ne-am cumpărat o anumită haină sau am petrecut-o mai știu eu În ce locație exotică. Se prea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
În subsidiar și o astfel de topică. Unii au plecat de la premisa (falsă) că educația religioasă implică ascultare și pasivitate față de norme supraindividuale. Nu este deloc așa. Valorile religioase, odată Încorporate, nu subjugă ființa, ci o eliberează de formele false, circumstanțiale și limitative. Ele ne Învață că a trăi autentic Înseamnă să transgresezi valorile perisabile În beneficiul celor eterne, supreme (propuse de Dumnezeu). Foarte multe discipline școlare sunt croite pe explicații relative, așa cum se impun ele la un moment dat. Se
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
În practică În cazul disciplinelor vocaționale (artă, sport, deprinderi practice). Ar apărea o problemă doar atunci când religia ar deveni o disciplină de examen sau concurs, dar și În această situație s-ar putea găsi soluții adecvate pentru o diferențiere cantitativă circumstanțială. O recentă investigație realizată În mediul nostru proxim (școli și facultăți ieșene) arată că percepția dinspre beneficiari a orei de religie se Înscrie Într-o notă de aproximativ șapte. Nota acordată nu se referă În nici un fel la calitatea predării
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
căldură pentru o responsabilă și curajoasă dinamică a mersului nostru În viață, nu pentru o instalare definitivă În loc și În timp. Simt că intervalul În care ne mișcăm se poate cumva negocia. De ce admisibilitatea nu ar putea fi Înțeleasă și circumstanțial, conjunctural? De ce să fie decretată definitiv, o singură dată, la un moment dat? De ce să nu cred că poate exista un „mai bine” latent, dincolo de limite? Isaac Sirul spunea undeva că „orice lucru mai Înalt decât altul e ascuns aceluia
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pusă altfel: care este aportul intelectualilor la bunul mers al acestei instituții și cum se simte prezența lor În cadrul acțiunilor concrete ale Bisericii? Judecând după evenimente și cazuri concrete, vom constata o prezență neuniformă, imprecisă, relativă, sporadică, de multe ori circumstanțială; suntem Încă Într-o perioadă de tatonare, de explorări, de sondări reciproce după o perioadă cu prea puține excepții de ignorare reciprocă, de tensionări montate artificial sau care țin de o dialectică „accidentală” dintre cele două segmente. În mod normal
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
În același timp, Biserica este depozitarul unui capital simbolic pe care lumea noastră Îl pretinde ca niciodată. Societatea actuală, cu toate evoluțiile ei laicizante și desacralizante, are nevoie de un punct nodal, de un fundament valoric ce transcende oricărei „zvârcoliri” circumstanțiale, temporale. Prin ceea ce face, instituția religioasă depășește vremelnicul, reprezentând și lucrând În contul veșniciei. În perimetrul religiosului se pot găsi cele mai adecvate și valide răspunsuri. Răspunsurile Bisericii la astfel de presiuni pot fi polimorfe sau polarizante, deschise sau Închistate
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
acele clipe tragice, ajutorul cît mai larg al populației, au determinat echipa de conducere s... atenueze oarecum presiunea asupra ț...rănilor și s... adopte o atitudine mai conciliant... făt... de naționalit...ți. S-ar fi putut crede c... aceast... schimbare circumstanțial... va fi menținut... și chiar accentuat... dup... Încheierea conflictului. S-a Întîmplat Ins... exact contrariul. Stalin a impulsionat trecerea sub control a colhoznicilor (c...rora li s-au impus din nou obligații foarte grele) și Îngenuncherea naționalit...ților. Toți cei
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Eretescu, 1976, p. 123). Drept urmare, este greu să susținem că În folclorul românesc se pot identifica mituri autohtone cu existență de sine stătătoare. Mult mai corect este să afirmăm că În aceste texte, dotate cu funcții diverse și nu o dată circumstanțiale, cercetarea poate releva secvențe de mit (personaje, locuri, scheme de acțiune, obiecte, animale și plante) topite și parțial resemnificate. Aceasta Înseamnă că elementele mitice sunt extrase și tratate ca atare de către cercetător, mai mult pe baza unor analogii de conținut
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Cântecele patriei, bunăoară, relevă un lirism înrădăcinat în trăiri intense, legate de momentele războiului (Pe drumuri, Departe, în tristul oraș, Soldat murind, Agapă eroică), predominantă rămânând încrederea în viitor (Sus inima, Magii, aici într-o surprinzătoare configurație biblică). Ridicate deasupra circumstanțialului, poeziile devin o cântare a „darurilor pământului”, a vieții înțelese în integralitatea ei. Minima restructurare a ciclurilor vechi, completarea lor cu câteva piese noi (Prinos, Cântecul pământului, ce amplifică imnic tema din Alma Mater) conturează mai bine viziunea particulară, considerată adesea
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
coboară din arbori” și sunt „ca niște frunze-ntrebătoare care pricep seninătatea morții”. Tema se contaminează totuși de clișeele epocii: exaltare găunoasă a „dacilor liberi”, a Basarabilor, Mușatinilor și a „nației române” etc., iar versurile alunecă uneori în convențional și circumstanțial. În al doilea rând, D. e un poet al suavității și purității florale (volumul Noapte de grație, 1982, este relevant), temă îngemănată cu aceea a feminității, al cărei devot este himericul. Fantastul rupe trandafiri din parcuri, „Pe care îi împart
DAMIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286662_a_287991]
-
războiul oriental, ea va trata c-o justă neîncredere orice propunere directă de amicie, s-a crezut că influența pierdută în urma anexiunii Basarabiei și a cestiunei Arab - tabia s-ar putea recâștiga pe cale indirectă. Acest sistem era în adevăr mai circumstanțial și mai migălos, dar, cunoscîndu-se stăruința și răbdarea diplomației rusești, metodul promitea un succes ce părea sigur, din cauză cu atitudinea Austro- Ungariei în cestiunea dunăreană și multicolorele împrejurări de partid din România prezintă puncte de razim pentru a submina
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un bîlci al deșertăciuniulor vieții, iar în acest sens episodul Pumpernickel contribuie la conturarea personalității naratorului ca ființă umană similară nouă, o conturare care nu i-ar fi fost permisă sau poate i-ar fi fost doar într-un mod circumstanțial în spațiul atribuit naratorului auctorial. Acesta este începutul unei încercări de realizare a unei istorii a dezvoltării și a formării naratorului auctorial. Această dezvoltare este deosebit de relevantă pentru interpretare, deoarece sugestia unei astfel de istorii a evoluției arată ceea ce, altfel
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
un cult al lor, o asceză a Literei. Trebuie să mai amintim că legea există doar scrisă? Universalitatea, numai consemnată pe un punct stabil? Universalul nu este oral, este degetul lui Dumnezeu care a scris primul Decalog. Oralitatea fondatoare, întotdeauna circumstanțială, face loc circumstanței și singularității faptului. Iisus combate oral fariseismul Legii, dar fiindcă o cunoaște. S-a remarcat că dreptul umanitar era partea cea mai vie a dreptului internațional. Este, de fapt, cea mai mediatizabilă. Limitat conceptual, dar bogat emoțional
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
of Political Thought, Macquarie University, Sidney, 1999. Popper K.R., Societatea deschisă și dușmanii ei, I, Vraja lui Platon, Ed. Humanitas, București, 1993. Încă odată Platon. Jan Patočka și grija față de suflet Mihai Maci În 1967, pornind de la o situație oarecum circumstanțială (e vorba de critica unei mizanscene pe care o consideră inadecvată a piesei lui Sofocle), Jan Patočka scrie unul dintre textele sale cele mai percutante și, în același timp, cele mai izbutite din punct de vedere literar: „Încă o dată Antigona
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dreptate, întemeiată pe înțelegerea faptului că dreptatea e în ea însăși ceva bun și drept” (p. 115). Însă o atare concepție a dreptății este menită conflictului cu percepția comună - utilitară și convențională (adică ținând exlusiv de un nomos uman și circumstanțial) - a dreptății. Pentru Platon dreptatea ține în primul rând de raportarea omului la datele funciare care îl compun - proiecția exterioară a acestora o reprezintă structura Statului prezentat în Republica. Pentru încă o dată, „conceptul grijii față de suflet conține în sine ceva
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și angajamentul lor în apărarea colectivității. Condiția gardianului nu constă doar în dimensiunea lui războinică, ci și în educația permanentă căreia îi este supus. Menirea acestei educații nu constă în a-i conferi gardianului o serie de cunoștințe cu valoare circumstanțială, ci în a-i furniza motivația existenței sale la limită: distincția dintre bine și rău. Să mai remarcăm faptul că ceea ce contează pentru gardieni nu e căutarea pură a adevărului - care presupune deliberarea și eroarea (și e apanajul filosofilor) -, ci
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
rândul său, acesta o încredințează Europei medievale. Dar nașterea, ascensiunea și, finalmente, explozia modernității vor schimba datele problemei: acțiunea tinde din ce în ce mai mult să se rezume la sfera obiectivării, iar politica - înțeleasă tot mai mult sub specia scopurilor și a intereselor circumstanțiale - devine ea însăși obiectivarea rațiunii de Stat. Care e, din perspectiva rațiunii de Stat și a lumii tehnice (ca expresii ultime ale obiectivării) locul și rolul filosofului ce se situează sub exigența grijii față de suflet? Un străin - un neîncadrat. Într-
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Popescu-Neveanu, P., Zlate, M., Crețu, T., 1987, p. 321). Privit astfel, caracterul este un subsistem relațional-valoric și de autoreglaj al personalității și se exprimă, în principal, printr-un ansamblu de atitudini-valori. Pentru definirea caracterului avem în vedere nu manifestările atitudinale circumstanțiale, variabile, ci atitudinile stabile și generalizate, definitorii pentru persoana în cauză, și care se întemeiază pe convingeri puternice. Atitudinea exprimă o modalitate de raportare față de anumite aspecte ale realității și implică reacții afective, comportamentale și cognitive. Nu totdeauna între cele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
personalitatea unui elev (mai ales a celui de vârstă mică). De cele mai multe ori asistăm la comportamente convenționale ce alcătuiesc o „mască” ce poate varia în funcție de situație. Doar situațiile neobișnuite pot provoca reacții care ne pot ajuta să diferențiem între atitudinile circumstanțiale, reacțiile convenționale și cele care exprimă „nucleul” stabil și autentic al personalității în formare. De asemenea, motivele (uneori foarte diferite) ce fundamentează atitudinile și comportamentele elevilor cresc dificultatea interpretării și valorizării morale a acestora. Având în vedere plasticitatea deosebită a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
planuri se interpun de foarte multe ori, iar detașarea perspectivei academice de evoluția evenimentelor și proceselor din lumea reală riscă să o transforme în speculație. O legătură prea strânsă dintre aceste două puncte de analiză poate genera însă înțelegeri parțiale, circumstanțiale. Simplul fapt că nu există, cel puțin în relațiile internaționale, o teorie marxistă unitară, ci o colecție de abordări ce au câteva puncte de vedere comune, dovedește faptul că este un proiect în continuă evoluție în ultimii 150 de ani
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
vestică și i se atribuie o mult prea mare valoare în modul de funcționare a unei organizații. Argumentul substitutelor conducerii (cf. Forsyth, 1999) stipulează faptul că procesul conducerii are un impact redus asupra rezultatelor organizaționale, mai redus decât impactul forțelor circumstanțiale. În acord cu această opinie se apreciază că uneori nu este nevoie de un lider competent, deoarece incompetența acestuia poate fi compensată de alți factori prezenți în situația de lucru: echipe strâns unite de angajați, bine pregătiți (e.g. atunci când membrii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
două persoane considerate într-o multitudine de situații, deși una și aceeași persoană poate să-și pondereze dominanța de la situație la situație. Așa cum se observă, deși accepțiunea consistenței relative ia în considerare variația comportamentală ca expresie a flexibilizării sub presiunile circumstanțiale, totuși ordinea rangului persoanelor (în raport cu o trăsătură de interes) rămâne invariabilă. Și această accepțiune rămâne tributară postulatelor teoretice specifice modelului clasic dispozițional, care minimalizează rolul situației în determinarea conduitelor personalității. Sub aspect metodologic, accepțiunea relativă asupra consistenței suferă de aceleași
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]