5,141 matches
-
lupi nimicitori ai viețuitoarelor, fie tari, fie slabe, fie mici, fie mari" (340, 16); "moartea nu iubește și nu urăște pe nimeni; ei ne plecăm capul cu toții, ca firele de iarbă în fața furiei vîntului" (cf. C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 109)... Și doar, se întreabă neliniștit indianul, "cine știe cînd va fi ora morții cuiva?" Și totuși, nu aceasta pare să fie atitudinea caracteristică a sufletului indian cu privire la viață și la moarte. Pentru el, moartea nu există nici ca
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cinstit în propria țară; înțeleptul e cinstit în toată lumea" [1]. "Definiția" acestuia din urmă este următoarea: "mult la bîrfire, orb la privirea soțiilor altora, paralitic în apropierea lucrurilor altora: mulți ani trăiască aceste mare om!" (C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 110). În oricare situație bună sau rea s-ar găsi, starea sa sufletească e totdeauna de perfectă seninătate: Roșu soarele răsare Roșu soarele apune: 'N fața soartei rele ori bune Înțeleptu-i de-o culoare. (BÖHTLINGK, I, p. 235, n.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
rea s-ar găsi, starea sa sufletească e totdeauna de perfectă seninătate: Roșu soarele răsare Roșu soarele apune: 'N fața soartei rele ori bune Înțeleptu-i de-o culoare. (BÖHTLINGK, I, p. 235, n. 1237, în: C. FORMICHI, La gnomica, ed. cit., p. 191.) Nimic nu poate fi mai periculos pentru gînditor decît înfumurarea pentru propria perfecțiune spirituală; în acest caz, totul e pierdut fără putință de salvare: "înțelepciunea eliberează de nebunia trufiei; dar cine se trufește pentru propria înțelepciune nu mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fără putință de salvare: "înțelepciunea eliberează de nebunia trufiei; dar cine se trufește pentru propria înțelepciune nu mai găsește medic care să-l poată îngriji: pentru cel ce transformă nectarul în venin nu există vindecare" (C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 120). "Știința" implică în primul rînd convingerea că această viață nu-i decît o nălucire, o iluzie (măyă), care nu merită nici o valoare, în contrast cu părerea celorlalți muritori, care, "în această viață se amăgesc că pot găsi fericirea și procedează
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cunoaște virtute" (334, 7); iar "virtutea celui înțelept nu se înfrînge nici în fața torturei, întocmai cum flacăra, chiar dacă focul e răsturnat în jos, se ridică mereu în sus" (BÖHTLINGK, I, p. 291, n. 1519, în: C. FORMICHI, La gnomica, ed. cit., p. 191). Învățătorul (= înțeleptul ajuns la perfecțiune) nu este nici mai mult nici mai puțin decît o divinitate, cum spune Codul lui Manu: "O divinitate să-ți fie mama, o divinitate să-ți fie tatăl, o divinitate să-ți fie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pază stă cel ce-i păzit de soartă; și cel bine păzit piere, dacă-l lovește soarta; trăiește și cel neocrotit și părăsit într-o pădure și piere în casă chiar cel bine ferit" (în: TH. SIMENSCHY, Tradiția învățăturii..., ed. cit., în capitolul final, intitulat: Din înțelepciunea indiană, p. 28 (156)). Cazi în foc, te-arunci în apă, Bei venin zeii de scapă, Dacă zeii ți-au menit Zile sub cerescul soare. Dar cînd timpul ți-a sosit, Tu te-atingi
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
riguros primordial: Ziua nu vede bufnița, cioara nu vede noaptea" (333, 5), la care se adaugă o alta, stranie viețuitoare, care nu vede nici ziua, nici noaptea: "Îndrăgostitul nu vede nici ziua, nici noaptea" (cf. C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 113). Același riguros determinism se poate vedea din alte cugetări, ca, bunăoară: "Calul, chiar slab, servește Statului; măgarul, însă, chiar bine hrănit, nu" (326, 12); "Măgarul, chiar de-i instruit, nu cîntă" (327, 4). Din ele rezultă, de asemenea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o dă omul. Destinul, de care se vorbește, nu e decît vrednicia omului" (P., 5, 30); "Stelele, zeii, iaksasii, luna, soarele, vînturile: toți au devenit din oameni zei, prin sforțarea lor" [12] (ultima cugetare din: Idem, Povestea faptei om., ed. cit., p. 4). Atotputernicia sforțării umane se încadrează perfect în sistemul de gîndire indian, așa cum s-a subliniat, cînd s-a discutat despre înțelept (v. mai sus). Într-adevăr, odată realizată identitatea cu Divinitatea sau cu Realitatea absolută, este firesc ca
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai sus). Într-adevăr, odată realizată identitatea cu Divinitatea sau cu Realitatea absolută, este firesc ca sufletul individual să obțină atributele însele ale acesteia, între care, natural, și atotputernicia. Minunat este surprins acest adevăr de Rabindranath Tagore (în: Sadhana, ed. cit., p. 57): "De fapt, nu există nici o margine pentru puterea noastră, căci noi nu stăm în afară de cea universală, care este expresia legii universale". Între înțeleptul indian și Destin se încleștează o luptă uriașă, fără putință de conciliere, și nu înțeleptul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
meditației: ei cunosc puterea imensă de care acela dispune și căruia nimeni nu i se poate împotrivi. Înțeleptul depășește astfel cadrele umane, proiectîndu-se în domeniul nemuritorilor și al cosmosului. De aceea, are perfectă dreptate C. Formichi (Apologia del Buddhismo, ed. cit.), cînd afirma cu privire specială la budism: Nimic nu e atît de străin de doctrina lui Buddhă ca fatalismul. Hotărît, din punctul de vedere etic, este predicat în mod constant omului că a voi e a putea. Credința în sforțarea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sine a Helladei", în Secolul 20, nr. 1-3, 1977, pp. 112-116. 36 Poemele citate din Euenos, Alfeios, Antipater, Glykon, Palladas, Lucian sunt reproduse după Antologia lirică greacă, Ed. Univers, 1970, cap. "Epigrame", pp. 261-279, în traducerea Siminei Noica. 37 Art. cit., p. 112. 38 Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Ed. Univers, Buc., 1978, trad. de Paul G. Dinopol, p. 29. 39 Nietzsche, Friederch, Așa grăit-a Zarathustra, Ed. Humanitas, Buc., 1994, trad. Ștefan Aug. Doinaș, p. 193. 40 Fragmentarium, Op.cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
vezi studiul introductiv al lui Petru Creția Opera dramatică a lui Eminescu, pp. V-XXXV. 32 Bucur, Marin art. Variațiuni pe "tema deșertăciunii" în teatrul eminescian, în Caietele Mihai Eminescu, II, Ed. Eminescu, p. 78, Buc., 1979. 33 Ibidem, art. cit., p. 87. 34 Creția, Petru, studiul introductiv citat. 35 Tcaciuc, Elena Poezia elementelor, Ed. C.R., 1979. 36 Citatele după vol. VIII, Opere, pp. 58-68. 37 Eliade, Mircea, Op.cit., p. 19. 38 Eminescu, Mihai, Opere, vol. VIII, pp. 149-188. 39 Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Revista Fundațiilor Regale (nr. 12, 1947). 22 M. Eminescu, Fragmentarium, Ediție după manuscrise, cu variante, note, addenda și indici de Magdalena D. Vatamaniuc, Ed. Științifică și Enciclopedică, Buc., 1981, p. 57. 23 Ioan Slavici, Lumea prin care au trecut, op.cit, p. 27; la p. 45 în ediția de la Ed. Minerva, 1983. 24 Reproducem și o altă însemnare despre această călătorie din art. Eminescu și Ioan Bechnitz: "...trecusem examenul de maturitate la Sătmar și făcusem în mai multe rânduri lungi călătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
speciale (șomaj, handicap etc.); obiectivele formării competențe și capacități ce vor fi formate sau dezvoltate; conținutul formării propuse domeniu, specialitate, rezultate așteptate, situații de formare, etc.; metodologia utilizată; formatorii calificare, experiență, nivel în ierarhia organizației, etc.; Adina Andrei s.a., op.cit, p. 172. atestarea sau acreditarea prin acte oficiale sau nu (procedură care, în foarte multe sisteme educaționale, este încă monopol de stat), precum și natura probelor/examenelor care conduc la obținerea lor; durata formării propuse: locul formării care poate fi un
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
No. 27, OECD, Paris, 2007 30 Vezi Anexa 1, cf. Accession Negotiations. Poland on the Road to the European Union, Chancellery of Prime Minister, Warsaw, 2000, p. 8 31 Alan Mayhew, op.cit., p. 15 32 Ibidem 33 András Inotai , loc.cit., p. 17 34 Lykke Friis, Anna Jarosz-Friis, op.cit., p. 12 35 Ibidem, p. 14 36 Frank Bollen et al., EU Structural Funds beyond Agenda 2000, European Institute of Public Administration, Maastricht, 2000 (Chapter 7) 37 Liviu Mureșan, Intrarea Europei în
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Heather Grabbe, Enlarging the EU Eastwards, The Royal Institute of International Affairs, London, 1998, pp. 56-59 53 Ole Elgström, Christer Jösson (Edited by), European Union Negotiations, Routledge, London and New York, 2005, p. 31 54 Michael Smith, Negotiating new Europes, în loc. cit. , p. 814 55 Martin Brussis, Janis A. Emmanouilidis, Negotiating EU Accession : Policy Approaches of Advanced Candidates Countries from Central and Eastern Europe, Paper was elaborated in the context of a project on "Issues and consequances of Eastern Enlargement", Bertelsmann Foundations
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Communities", 28.12.1999, p. L 335/16 68 Alan Mayhew, op.cit., p. 26; Vezi și comentariile despre "interesul național", în András Inotai, op.cit., pp. 21-22 69 Erhard Busek, Werner Mikulitsch, op.cit., pp. 105-106 70 Frank Bollen et al, loc.cit. 71 Detalii în Ole Elgström, Christer Jösson, op.cit., pp. 45-62 72 Commission of the European Communities, Communication from the Commission to the European Parliament and the Council Enlargement Strategy and Main Challenges, 2006-2007, COM(2006) 649, 8.11.2006, pp.
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Scale Relativity (Spațiul-timp fractal și microfizica. Spre o teorie a relativității a scării), New Jersey, World Scientific, 1992. 8 Werner Heisenberg, Philosophie. Le manuscrit de 1942, Paris, Seuil, 1998. 9 Basarab Nicolescu, "Levels of Complexity and Levels of Reality", art. cit.; Basarab Nicolescu, "Gödelian Aspects of Nature and Knowledge" ("Aspecte gödeliene ale naturii și cunoașterii"), in Systems New Paradigms for the Human Sciences (Sisteme noi paradigme pentru științele umane), Berlin-New York, Walter de Gruyter, 1998. 10 Petru Ioan, "Stéphane Lupasco et
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
colaborare cu Solange de Mailly-Nesle și Basarab Nicolescu, L'homme et ses trois éthiques (Omul și cele trei etici ale sale), Monaco, Rocher, "L'esprit et la matière", 1986. 17 Basarab Nicolescu, Hylemorphism, Quantum Physics and Levels of Reality, art.cit. 18 Basarab Nicolescu, L'homme et le sens de l'Univers. Essai sur Jakob Boehme (Omul și sensul universului. Eseu despre J.B.), Paris, Le Félin et Philippe Lebaud, 1988. 19 Joseph E. Brenner, Logic in Reality (Logica în realitate), New York
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Entretiens, Paris, Gallimard, "Arcades", 1995, pp. 134-135. 12 Léon Chestov, Les révélations de la mort, Paris, Plon, 1958, p. 13. 13 Benjamin Fondane, op. cit., pp. 56, 43, 58. 14 Ibid., p. 92. 15 Ibid., pp. 62, 65. 16 Stéphane Lupasco, art. cit., pp. 59,60. 17 Cioran, Exercices d'admiration, op. cit., pp. 155-156. 18 Benjamin Fondane, art. cit.; sublinierea ne aparține. 19 Michael Finkenthal, in Benjamin Fondane, op. cit., p. 20. 20 Stéphane Lupasco, Le principe d'antagonisme et la logique de l
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
1958, p. 13. 13 Benjamin Fondane, op. cit., pp. 56, 43, 58. 14 Ibid., p. 92. 15 Ibid., pp. 62, 65. 16 Stéphane Lupasco, art. cit., pp. 59,60. 17 Cioran, Exercices d'admiration, op. cit., pp. 155-156. 18 Benjamin Fondane, art. cit.; sublinierea ne aparține. 19 Michael Finkenthal, in Benjamin Fondane, op. cit., p. 20. 20 Stéphane Lupasco, Le principe d'antagonisme et la logique de l'énergie. Prolégomènes à une science de la contradiction, Monaco, Rocher, "L'Esprit et la matière", 1987, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
a lumii"), in Marie-Thérèse de Brosse (dir.), La structure absolue Raymond Abellio, textes et témoignages inédits (Structura absolută Raymond Abellio, texte și mărturii inedite), Paris, Albin Michel,1987, pp. 121-125 și 126-127. 27 Basarab Nicolescu, "Trialectique et structure absolue", art. cit. 28 Raymond Abellio, scrisoare către Basarab Nicolescu, Paris, 26 noiembrie 1983. 29 Raymond Abellio, scrisoare către Basarab Nicolescu, Paris, 30 mai 1985. 30 Raymond Abellio, "À propos du ternaire et du quaternaire", art. cit. 31 Ferdinand Gonseth, "A propos de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Nicolescu, "Trialectique et structure absolue", art. cit. 28 Raymond Abellio, scrisoare către Basarab Nicolescu, Paris, 26 noiembrie 1983. 29 Raymond Abellio, scrisoare către Basarab Nicolescu, Paris, 30 mai 1985. 30 Raymond Abellio, "À propos du ternaire et du quaternaire", art. cit. 31 Ferdinand Gonseth, "A propos de deux ouvrages de M. Stéphane Lupasco" (" Despre două lucrări ale domnului Stephane Lupasco"), Dialectica, vol. 1, n° 4, 1947, pp. 309-315. 32 Basarab Nicolescu, "Stéphane Lupasco et le tiers inclus De la physique quantique à
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
p. 44. 197 Ibidem, p. 59. 198 Ibidem. 199 Ibidem, p. 78. 200 Ibidem. 201 J. Bentham, A fragment on Government, Editura W. Harrison, Blackwell, Oxford, 1960, pp. 101-102, apud. Șt. Georgescu, op. cit., p. 112. 202 H. L. A. Hart, op. cit,, p. 206. 203 H. L. A. Hart, op. cit,, p. 205. 204 Georges Ripert, La Rengle morale dans le obligations civiles, p. 24 apud. N. Popa, Prelegeri de sociologie juridică, p. 103. 205 R. Dworkin, op. cit., p. 186. 206 Idem., p.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
199 Ibidem, p. 78. 200 Ibidem. 201 J. Bentham, A fragment on Government, Editura W. Harrison, Blackwell, Oxford, 1960, pp. 101-102, apud. Șt. Georgescu, op. cit., p. 112. 202 H. L. A. Hart, op. cit,, p. 206. 203 H. L. A. Hart, op. cit,, p. 205. 204 Georges Ripert, La Rengle morale dans le obligations civiles, p. 24 apud. N. Popa, Prelegeri de sociologie juridică, p. 103. 205 R. Dworkin, op. cit., p. 186. 206 Idem., p. 195. 207 Ibidem, p. 201. 208 H. L. A
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]