KorAP: Find »[drukola/base=cit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...206 >

5,146 matches

Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823

XVII-lea, ediție îngrijită de Vasile Matei, București, Editura Academiei, 2001, p. 297-298, nr. 149. • Hurmuzaki, Documente, XV/2, p. 1343-1344; idem, XVI, p. 9-10, nr. XXI. • Idem, Documente, XVI, p. 11, nr. XXV. • Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, ed. cit., p. 41. • M. Kogălniceanu, Letopisețele, vol. II, p. 7; ibidem, vol. III, p. 102. De asemenea, sursele timpului ne zugrăvesc o stare de insecuritate generalizată, mulțimea oamenilor care în toiul iernii și-au căutat refugiul pe cărările ascunse ale pădurilor

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
A. Camariano-Cioran, București, Editura Academiei, 1965, p. 51. • Cf. C.I. Karadja, Ziarul lui Weismantel, în „Revista Istorică“, nr. 4-6, 1920, p. 150; vezi și N. Iorga, O nouă descriere a Moldovei în secolul al XVIII-lea de un suedez, în loc. cit., nr. 1-3, 1930, p. 1-3. fiind rusofil, reușind să obțină depunerea lui17. Nicolae Mavrocordat se mai făcea, totodată, vinovat, în concepția lui Carol al XII-lea, pentru faptul că a refuzat să trădeze legăturile pe care le avea domnul Țării

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
realități culturale, în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, p. 25. • Al. Zub, O nouă temă în istoriografia română: elitele (Pe marginea unui proiect), în „Xenopoliana“, IV, 1996, nr. 1-4, p. 54. • Mihai Sorin Rădulescu, op. cit., p. 614. • Gheorghe Teodorescu, op. cit, p. 23. • A. Răduțiu, Concepte și terminologie. Unele considerații privind raportul majoritate, minoritate - elite și marginali de-a lungul istoriei, în „Anuarul Institutului de Istorie Națională - Cluj“, XXXII, 1993, p. 16. onoreze condiția, animate de obiective înalte, și atente la

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Villios, Petre Efesiul), greci (Baronul Christofor Sachellarios, Vasile Vizantios, • Darvaris, frații Schina etc.), dar și numeroși români (Ghica, Filipescu, Ioan Câmpineanu, Constantin și Ștefan Bălăceanu, A. Florescu, G. Mihăilescu, D. Topolniceanu, Alexandru Samurcaș, George Slătineanu etc.). Cf. Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit, p. 82. • Paul Cornea, op. cit., p. 76. • Jalbele adresate lui Grigore Ghica ne arată un cărturar interesat de eliberarea mănăstirilor de greci și de limitarea accesului grecilor în mănăstirile patriei. Vezi C. Erbiceanu, Viața și activitatea literară a protosinghelului Naum

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Beauvais. • R. Rosetti, Arhiva Senatorilor din Chișinău, I, în AAR, mem. secț. ist., t. XXXI, 1909, p. 14-15. • A se vedea articolul lui Radu Păun, Istorie și ortodoxie. Panegirice românești la curtea lui Scarlat-Vodă Callimachi al Moldovei (1812-1818), în vol. cit. Corneliae Papacostea Danielopolu in memoriam, p. 131-144. Cu toate acestea, în jurul lui 1700, viața culturală nu mai e total anacronică sau, cel puțin, inspirația e căutată mai aproape. Nicolae Costin tălmăcește Ceasornicul Domnilor, cu intenția de a introduce regulile unei

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
scrisorile de acreditare pentru baronul Fava la București, îl va numi pe contele Tornielli două luni mai târziu, iar Franța va declina invitația lui Haymerle și a ambasadorului austriac la Paris de a recunoaște independența României, în Gh. Căzan, op. cit, p. 42. • Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința națională românească, București, Humanitas, 1996, p. 181. • K. Hitchins, op. cit., p. 148. • Apostol Stan, Mircea Iosa, Liberalismul politic în România, București, Editura Enciclopedică, 1996, p. 236. • Gh. Căzan, op. cit., p. 46

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Ion Bălăceanu notează în jurnalul său o afirmație pusă pe seama monarhului potrivit căreia apropierea de Austro-Ungaria se datora alianței acesteia cu Germania și că, „în ziua când aceasta va înceta, voi fi în fruntea avangardei rusești“, în Ion Bălăceanu, op. cit, p. 233. • Titu Maiorescu, Istoria politică a României sub Carol I, București, Humanitas, 1998, p. 117. • „Românul“, 9, 10 februarie 1880, p. 125; idem, 12 februarie 1880, p. 133. Vizita lui Carol era apreciată în aceeași presă conservatoare ca una

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
influențare a opiniei publice venea din partea ambasadorului Hoyos care încerca să subvenționeze ziarul de limbă germană „Bukarester Zeitung“, din motive lesne de înțeles, după care inițiază un demers similar pe lângă directorul ziarului „România Liberă“, D.A. Laurian, în Teodor Pavel, op. cit, p. 64. • Faptul că unii miniștri rostesc discursuri oficiale în care termenul de rege al românilor apare de mai multe ori supăra la fel de mult autoritățile de la Viena ca și difuzarea în țară a unor hărți daco-romane ce apăreau chiar cu

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
und System, Berlin, Dunker & Humblot, 1986, p. 116. • Reichs-Gesetz-Blatt, Wien, 1896, nr. 196, din 14 iunie 1896. • Pentru criza maghiară vezi Gábor Veres, István Tisza. The Liberal Vision and Conservative Statecraft of a Magyar Nationalist, New York, 1985. • Erich Zöllner, op. cit, p. 536. • Helmut Rumpler, op. cit., p. 875. • Allgemeines VerwaltungsArchiv, Wien, Ministerium des Innern, Präsidiale, 34/2, K. 2236, 1906, 1-1200. Inițiatorul legii acuza faptul că „Parlamentul austriac este singurul în toată Europa care, pe durata unei generații, a lăsat neschimbată

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
sens 14 circumscripții electorale 18. La baza alcătuirii acestor circumscripții • Semnificativă în acest sens este telegrama trimisă din Cernăuți, de Birnbaum, în numele proletariatului evreiesc, la închiderea adunării populare ce a avut loc în acest oraș la 20 ianuarie 1906, în loc. cit. • Helmut Rumpler, op. cit., p. 879. 14 Lothar Höbelt, op. cit., p. 972-973. 15 Helmut Rumpler, op. cit., p. 881. • Allgemeines VerwaltungsArchiv, Wien, Ministerium des Innern, Präsidiale, 34/2, K. 2240/1907, (1-1500), nr. 1271, 1349. • Wilhelm Brauneder, Die Entstehung des Parlamentarismus, p.

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
București, l-a individualizat în ansamblul rezistenței anticomuniste. Membrii săi erau mai ales studenți și muncitori, oameni tineri. Însă faptul că nu erau din zonă este un indiciu că nu • Eugen Șahan, op. cit., p. 136, 146, 152; idem, Aspecte..., în loc. cit., p. 238; Aristide Ionescu, op. cit., p. 218. • O.S., Noi doar dublam Securitatea..., p. 8. aveau o bună cunoaștere a terenului și nici rețele ample de susținere. Poate tocmai de aceea întrețineau bune relații în special cu mănăstirile din zonă

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329

În serii, deoarece nu găseam nimic mai simplu, nici nu puteam să-mi reprezint Într-un mod mai distinct pentru imaginația și simțurile mele, dar că, pentru a reține sau Înțelege mai multe laolaltă, trebuia să le transpun În cifre, cit mai scurte posibil. Așa că am Împrumutat, pe această cale, tot ce era mai bun În analiza geometrică și algebră și am Îndreptat neajunsurile uneia prin cealaltă. În sfârșit, Îndrăznesc să spun că respectarea strictă a acestor câteva precepte pe care

[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
2000, p. 80. . Op. cit., p. 95. . Descartes, René, Două tratate filosofice..., pp. 277-278. . Descartes, René, Principiile filosofie..., p. 83. . Descartes, René, Două tratate filosofice..., p. 251. . Descartes, René, Principiile filosofiei..., p. 81. . Descartes, René, Două tratate filosofice..., p. 249. . Op. cit, p. 250. . Descartes, René, Principiile filosofiei, trad. de Ioan Deac, IRI, București, 2000, pp. 81-82. . Augustin, Soliloquia, trad. de Dan Negrescu, Editura de Vest, Timișoara, 1992, pp. 76-77. . Descartes, René, Choix de lettres, Hatier, Paris, 1988, p. 52. . Apud Hamelin

[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
conduce bine rațiunea și a căuta adevărul În științe, trad. de Daniela Rovența-Frumușani & Alexandru Boboc, Editura Academiei Române, București, 1990, p. 130. . Ionescu, Nae, Curs de istorie a logicii, Humanitas, București, 1993, p. 60. . Descartes, René, Principiile filosofiei..., p. 83. . Op. cit , p. 82. . Guenacia, Pierre, Descartes, Bordas, Paris, 1980, p. 108. . Apud Hamelin, Octave, Le sistéme de Descartes, Librairie Félix Alcan, Paris, 1921, pp. 128-129. . Descartes, René, Două tratate filosofice - Reguli de Îndrumare a minții & Meditații despre filosofia primă, trad. de

[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
Corola-publishinghouse/Science/188_a_474

au adoptat soluții din statele scandinave, în timp ce Slovacia, Cehia, Slovenia, Polonia sau Ungaria au adoptat soluții din Germania sau Austria. Acest aspect poate fi pus pe seama unor considerente de asemănare culturală între diferitele state europene<footnote Goran, P. (2009), op. cit, p. 113. footnote>. La fel cum în sectorul privat există influențe culturale care își pun accentul pe modul în care organizațiile și firmele se dezvoltă și interacționează cu alte organizații, la fel, specificul național este determinant în modul în care

Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu (2012) [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
pentru celelalte acțiuni. footnote>. Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către MFP, prin trezoreria statului, în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare și plăți. Efectuarea cheltuielilor bugetare <footnote Tabără, V. (2009), op. cit, pp. 98 și urm., 101-103. footnote> implică următoarele faze în procesul execuției bugetare: a) ordonanțarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri și prestările de servicii au fost efectuate, sau alte creanțe au fost verificate și că

Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu (2012) [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755

Critica mitic-arhetipală. De la motivul antropologic la sentimentele numinosului, Editura Alfa, București, 1997, p. 100 73 Gilbert Durand, op. cit., p. 157 74 Rudolf Otto, Sacrul Despre elementul irațional din ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, apud Radu Surdulescu, op. cit, p. 99 75 C.G. Jung, op. cit., p. 513 76 C.G. Jung, Personalitate și transfer, Editura Teora, București, p. 123 77 Gilbert Durand, op. cit., p. 89 78 Camil Petrescu, Cer final în Patul lui Procust, ediția citată, p. 298 79 Camil

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
Univers, București, 1991, p. 416 164 Cf. Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, ediția citată, p. 41 165 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 42 166 Idem, p. 82 167 Mircea Eliade, Comentarii la Legenda Meșterului Manole, în vol. cit., p. 453 168 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 345 169 Jean-Pierre Richard, Literatură și senzație, Editura Univers, București, 1980, p. 146 170 Camil Petrescu, Suflete tari în Teatru vol. I , ediția citată, p.17 171 Cf. J.

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
în figura lucrurilor decât o realitate exterioară care este lui proprie.'' Apud Th. W. Adorno, Teoria estetică, trad. de A. Corbea, G. H. Decuble, C. Eșianu, Editura Paralela 45, Pitești, 2006, p. 117, nota 39 440 Th. W. Adorno, op. cit, trad. de A. Corbea, G. H. Decuble, C. Eșianu, Editura Paralela 45, Pitești, 2006, p. 117 441 Ibidem 442 Ibidem 443 Ibidem 444 Ibidem 445 Idem, p. 126 446 În general, floarea este un simbol al principiului pasiv, al "receptacolului

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399

pp. 12-13. 139 Alexander Baumgarten, op. cit., p. 63. 140 Vezi Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Știința logicii, traducere de D.D Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966. 141 Alexander Baumgarten, op. cit., p. 58. 142 G. W. F. Hegel, op. cit, apud Ștefan Vianu "Argumentul ontologic în Știința logicii a lui Hegel", în Ion Tănăsescu (ed.) Argument ontologic, Editura Pelican, Giurgiu, 2004, p. 115. 143 Alexander Baumgarten, op. cit., p. 59. 144 Richard Taylor, Introduction, p. xii în Alvin Plantinga, The Ontological

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
Plantinga, The Ontological Argument: From St. Anselm to Contemporary Philosophers, Anchor Books, New York, 1965, pp. 71-85. 200 J.J.C. Smart, "The Existence of God", în Timothy A. Robinson (ed.), God, Hackett Publishing Company, Indianapolis, 2002, p. 138. 201 Michael Palmer, op. cit, p. 15. 202 Richard Mendelsohn, The Philosophy of Gottlob Frege, Cambrige University Press, New York, 2005, pp. 102-103. 203 John Hick, op. cit., p. 1. 204Colin McGinn, Logical Properties: Identity, Existence, Predication, Necessiy, Truth, Clarendon Press, Oxford, 2000, pp. 25-29. 205 Idem

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
Editura Trei, București, 1998. 284 Idem, pp. 149-152. 285 Idem, pp. 158-160. 286 Idem, p. 110. 287 Idem, pp. 221-224. 288 Colin McGinn, Logical Properties: Identity, Existence, Predication, Necessiy, Truth, Clarendon Press, Oxford, 2000, pp. 38-39. 289 Alvin Plantinga, op. cit, pp. 225-226. 290 John D. White, "God and Necessity", în International Journal for Philosophy of Religion, vol. 10, nr. 3, 1979, p. 178. 291 Vezi Alvin Plantinga, "Necessary Being", în Donald Burrill, The Cosmological Argument, Dobleday, New York, 1967. 292 John

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
P. Suppes, A. Tarski, Logic, Methodologz and Philosophz of Science Proceedings of the 1960 International Congress, Standford Universitz Press, 1962, p. 629, apud Adrian Miroiu, Argumentul ontologic. O cercetare logico-filosofică, Editura All, București, 2001, p. 246. 300 Adrian Miroiu, op. cit, pp. 246-247. 301 Idem, pp. 247-248. 302 Idem, p. 248. 303 Alvin Plantinga, Essays in the Methaphysic of Modality, Oxford Universitz Press, New York, 2003, p. 32. 304 Idem, pp. 32-33. 305 Alvin Plantinga, op. cit., p. 31. 306 George Goodwin, "De

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
436 Daniel D. Dombrowski, "Oppy, infinity, and the neoclassical concept of God", International Journal for Philosophy of Religion, nr. 61, 2007, p. 37. 437 Donald Wayne Viney, op. cit., pp. 16-17. 438 Graham Oppy, op. cit., pp. 187-189. 439 Daniel Dombrowski, op. cit, p. 86. 440 Donald Wayne Viney, op. cit., p. 39. 441 Charles Hartshorne, Creative Synthesis and Philosophic Method, Open Court, Illinois, 1970, pp. 294-295, apud Daniel Dombrowski, Rethinking the Ontological Argument, Cambridge University Press, New York, 2006, p. 124. 442 Idem, pp.

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
of the Second Argument, Macmillan, New York, 1967, pp. 341-342, apud Donald Wayne Viney, Charles Hartshorne and the Existence of God, State University of New York Press, Albany, 1985, p. 49. 444 Daniel Dombrowski, op. cit., p. 25. 445 Donald Wayne Viney, op. cit, pp. 50-51. 446 B.G. Nowlin, The Ontological Argument: Sound but Superfluos?, apud Donald Wayne Viney, op. cit., p. 55. 447 Donald Wayne Viney, op. cit, pp. 55-57. 448 Idem, p. 130. 449 Idem, p. 1. 450 David A. Pailin, "Some comments

Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]