1,260 matches
-
modelarea pygmalionică și replica ei galateică, androginie sau transsexualism difuz. Omul de hârtie (1999) și Mortul perfect (2002) lansează un strigăt postexpresionist împotriva mecanismului infernal al vieții, drama individuală extinzându-se de astă dată la scara mai cuprinzătoare a lumii citadine, iar singura salvare ar rămâne „să alegi între datoria martirului/ bogăția înecatului/ deznădejdea învățătorului/ rătăcirea alesului/ iscusința pocăitului/ castitatea învingătorului sau/ mulțumirea săracului”. SCRIERI: Poetul adormit în dragoste, Iași, 1976; Rostirea unui fluture în lumină, Iași, 1979; Studii. Confesiuni. Capricii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288437_a_289766]
-
Toijala), publică mai multe cărți consacrate culturii și civilizației finlandeze. În romanul Funia de nisip (1987) dezvoltă teme din viața satului, prezente anterior în câteva povestiri din Cântecul drumului, carte din care, la rândul lui, romanul Aniversarea (1990) reia temele citadine. Funia de nisip folosește ca metaforă, pentru situația țărănimii din România postbelică, povestirea populară despre țara învinsă căreia puterea învingătoare îi pretinde să facă o funie de nisip, după ce îi ceruse, mai înainte, să-și omoare toți bătrânii. Când reprezentantul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]
-
viselor și problema subiectivității și a nivelurilor de realitate" în Nicolescu, Basarab, Moartea azi (editor), traducere din limba franceză de Mihaela Fătu, București, Curtea Veche, 2008. Petrescu, Camil, Teze și antiteze, București, Editura Minerva, 1971. Vancea, Viola, Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, repere și interpretări, București, Piața Scâteii 1, Editura Eminescu, 1980. Vartic, Mariana, Anton Holban și personajul ca actor, București, Piața Scânteii 1, Editura Eminescu, 1983. Vax, Louis, L' art e la littérature fantastiques, Paris, Presses Universitaires de France, 1963. Opere
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Meier apud Wheeler, James O. and. Stutz, Frederick P, „Spatial Dimensions of Urban Social Travel”, în Annals of the Association of American Geographers, vol. 61, nr. 2 (iunie, 1971), pp. 371-386, p. 371.</ref>. Deși Meier avea în vedere fluxurile citadine majore, afirmația ar trebui să fie valabilă și pentru interacțiunile care permit exercitarea controlului social informal. O serie de decizii administrative cu caracter eminament electoral au făcut să nu apară condițiile necesare congregării în blocurile de locuințe. Comuniștii au amestecat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
După moartea autorului, au fost publicate Amintiri din teatru (1968), povestirile din Ceartă oltenească (1973), o trilogie romanescă inspirată din viața universitară - Chinuiții nemuririi (1976-1986), alt volum de Teatru (1975), romanul istoric Bogdan infidelul (1982), ca și cel consacrat periferiei citadine - Coana Truda (1988), Decameronul româneasc (1996) ș.a., cărți ce vin să completeze imaginea unui creator cu preocupări multiple. Interesat de problematica spirituală, investigată prin acțiuni și personaje din mediul rural sau intelectual, ca și de experiența căutării adevărului, prezentă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
emigranți. Chiar dacă nu se poate vorbi despre ansamblul țării, sunt orașe atractoare pentru emigranți prin oferta locurilor de muncă, dar sunt și alte localități mai puțin prietenoase. Zygmunt Bauman, în încercarea de a caracteriza modelul american de organizare a vieții citadine, identifică următoarele trăsături: suspiciune față de ceilalți; intoleranță față de diferențe; resentimente față de străini; isterie pentru „lege și ordine”; orașul modern este asociat mai mult cu primejdia decât cu siguranța; factorul teamă este tot mai prezent; nu traiul împreună, ci evitarea reciprocă
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
evitarea reciprocă și separarea au devenit strategiile de supraviețuire a megapolisului metropolitan.<footnote Ibidem. footnote> Aceste comportamente ale populației marilor orașe nu privesc numai emigranții, ci au devenit trăsături ale mediului urban global, fiind regăsite în prezent și în peisajul citadin românesc al marilor orașe, al Bucureștiului în special. De amintit numărul impresionant de mare al gărzilor de corp ale VIP-urilor, sistemele de siguranță din ce în ce mai sofisticate ale imobilelor, zidurile tip cetate ale reședințelor celor bogați, violența străzii, portul armelor și
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ținutul Imerina, dimpotrivă, constituirea endogenă a unei categorii de notabili comercianți este izbitoare: ei se află în interior și produc o diferențiere endogenă. Activitatea comercială nu este terenul unei separări de universul local: aceștia coabitează acolo cu țărănii și cu citadinii, care au legături intense, îndeosebi ceremoniale, cu văile de origine. Această diferențiere socială, generată de îmbogățirea prin activitățile comerciale, se poate citi în case, târguri, morminte, toate acestea fiind semne ale acestei scări ierarhice interne. Să revenim la regiunile orientale
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în gestație în centrele urbane; acolo, și numai acolo, se află condițiile apariției lui: amestecul etniilor, desființarea rudeniilor, izolarea individului. Nu trebuie să legăm acest rasism de un trecut tradițional oarecum: el este un fenomen al Africii moderne, al Africii citadine. După cum spuneam, conștientizarea apartenenței etnice își are rădăcinile în dezmembrarea rudeniei și întoarcerea către menaj. Această izolare a celulei conjugale este determinată de inserția individuală în economia de piață. Meșteșugari, salariați, cultivatori, șomeri, acestea sunt noile stratificări sociale care se
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tarife implicite pentru actele de identitate sau îngrijirile infirmierului de stat). Populația semiurbanizată, fiind integrată economiei comerciale, îi suportă din ce în ce mai greu pe acești "birocrați"; relațiile dintre cele două categorii capătă aspectul unui adevărat conflict social. În lupta lui împotriva birocrației, citadinul formează o alianță cu țăranul (cu care are raporturi neîntrerupte). Birocrații îi ignoră din ce în ce mai mult pe acești lucrători manuali și pe țăranii care îi înconjoară, însă aceștia îi ignoră din ce în ce mai puțin. Dincolo de etnii și de categorii economice, ei își construiesc
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
22 355 franci, iar în 1960, 64 835 franci. În sfârșit, putem estima că în 1961 profitul adus de cafea se va ridica la minimum 400 000 franci. Trebuie adăugată la aceste două surse bănești masa monetară reprezentată de economia citadinilor întorși pentru a se instala în sat. Ei au fost patru 132. Să încercăm să facem o estimare foarte superficială a banilor ajunși la Okelataka în timpul anului 1960. Nu putem cunoaște ce s-a primit la nivelul jocului de prestații
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prestații familiale, nici cheltuielile de același ordin. Există probabil un echilibru.) Produse de vânat 93 600 Cafea 64 800 Palmier (au existat câteva piețe de palmieri, presa de ulei manuală a funcționat, în ritm lent, câteva luni) 40 000 Economia citadinilor 75 000 Diverse (salariul muncitorului manual din pepinieră, al șefului de teren, pensia trimisă de un militar celor două soții) 40 000 Total 313 400 Toate acestea reprezintă 2 500 franci de persoană, 4 100 franci de adult (să amintim
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
redistribuire: cel mai bogat vrea să obțină cel mai mult, proporțional cu capacitatea lui de a da. Sistem revelator: toate aceste colecte și distribuiri monetare duc la întocmirea unor liste scrise pe marginea cărora sunt angajate discuții interminabile. De aceea citadinii întorși în sat cu ceva economii au tendința, în această optică, să controleze grupul familial, să exercite o putere asupra membrilor lui: astfel, 90 de procente din economiile citadinilor au fost cheltuite în cadrul acestor prestații familiale. Rolul acestor bani are
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
liste scrise pe marginea cărora sunt angajate discuții interminabile. De aceea citadinii întorși în sat cu ceva economii au tendința, în această optică, să controleze grupul familial, să exercite o putere asupra membrilor lui: astfel, 90 de procente din economiile citadinilor au fost cheltuite în cadrul acestor prestații familiale. Rolul acestor bani are drept consecință denaturarea grupului familial care se construiește pe bogăție. Mai mult, aspectul monetar al raportului personal poate fi reglat direct de către individul în cauză, de unde rezultă o adevărată
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din ce în ce mai mulți bani care îi închid în individualitatea lor, ei vor sfârși prin a se rupe în întregime de sistem și prin a respinge întregul aspect economic al relațiilor personale. Acest lucru se întâmplă în rândul categoriilor înalte ale funcționarilor citadini. Nu e vorba decât de reacții individuale; acest joc al prestațiilor nu va dispărea decât odată cu societatea raporturilor personale în care se situează, și care este legată de autosubzistență. Reducerea la maximum a sectorului sătesc de autosubzistență și mai cu
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
comerciale La intrarea fermelor izolate, numeroase în regiune (din păcate, cadrul studiului nostru actual nu ne permite să analizăm ca atare acest fenomen), se află pancarte care indică numele proprietarului și menționează cu caractere îngroșate "Plantator-comerciant". Fermierii aceștia, în majoritate citadini care nu au vrut să revină în satele lor de origine, reprezintă elementul de vârf al revoluției țărănești. Rupți de sat, ei se închid împreună cu grupul lor conjugal în exploatarea agricolă pe care au organizat-o. Toți, încă de la prima
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se arunca cu bună-știință în afara comunității, o afirmare a independenței. Micile tarabe de ocazie întâlnite în fața fermelor reprezintă o manifestare a conflictului esențial introdus de economia monetară, conflict care este substanța însăși a acestei realități umane. Aceste ferme sunt produsul citadinilor întorși la viața rurală; ce loc ocupă citadinii la Okelataka? Trebuie să se țină seama înainte de toate de factorul vârstă; patru categorii masculine sunt net delimitate: Bătrânii (peste 60 de ani) 2 Adulții (media 42 ani) 14 Tinerii (media 25
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a independenței. Micile tarabe de ocazie întâlnite în fața fermelor reprezintă o manifestare a conflictului esențial introdus de economia monetară, conflict care este substanța însăși a acestei realități umane. Aceste ferme sunt produsul citadinilor întorși la viața rurală; ce loc ocupă citadinii la Okelataka? Trebuie să se țină seama înainte de toate de factorul vârstă; patru categorii masculine sunt net delimitate: Bătrânii (peste 60 de ani) 2 Adulții (media 42 ani) 14 Tinerii (media 25 ani) 9 Adolescenții (15-20 ani) 6 Toți citadinii
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
citadinii la Okelataka? Trebuie să se țină seama înainte de toate de factorul vârstă; patru categorii masculine sunt net delimitate: Bătrânii (peste 60 de ani) 2 Adulții (media 42 ani) 14 Tinerii (media 25 ani) 9 Adolescenții (15-20 ani) 6 Toți citadinii întorși se situează în cea de-a doua categorie, și tot în ea este de altfel plasată întreaga dinamică umană a satului. Din cei 14 adulți, zece sunt foști citadini, și doar patru săteni care nu au trăit în centre
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Tinerii (media 25 ani) 9 Adolescenții (15-20 ani) 6 Toți citadinii întorși se situează în cea de-a doua categorie, și tot în ea este de altfel plasată întreaga dinamică umană a satului. Din cei 14 adulți, zece sunt foști citadini, și doar patru săteni care nu au trăit în centre urbane; totuși, deja, după câtva timp petrecut în sat, cinci citadini s-au dus să se instaleze în afara târgului, în fermele izolate (campamentele Awassa și Okendza). Deci, chiar în Okelataka
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tot în ea este de altfel plasată întreaga dinamică umană a satului. Din cei 14 adulți, zece sunt foști citadini, și doar patru săteni care nu au trăit în centre urbane; totuși, deja, după câtva timp petrecut în sat, cinci citadini s-au dus să se instaleze în afara târgului, în fermele izolate (campamentele Awassa și Okendza). Deci, chiar în Okelataka, la care ne limităm analiza, sunt cinci citadini, care sunt actorii principali ai aventurii economice în care este proiectat satul 140
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
trăit în centre urbane; totuși, deja, după câtva timp petrecut în sat, cinci citadini s-au dus să se instaleze în afara târgului, în fermele izolate (campamentele Awassa și Okendza). Deci, chiar în Okelataka, la care ne limităm analiza, sunt cinci citadini, care sunt actorii principali ai aventurii economice în care este proiectat satul 140. Tocmai prin stabilirea de raporturi comerciale directe cu satul fermierul se separă de acesta din punct de vedere structural; în raport cu aceste ferme izolate, satul apare ca o
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
raporturi comerciale directe cu satul fermierul se separă de acesta din punct de vedere structural; în raport cu aceste ferme izolate, satul apare ca o realitate umană a cărei existență e pusă în cauză de raportul comercial. De unde importanța încercărilor făcute de citadini 141 pentru a introduce relațiile comerciale în interiorul comunității satului: La întoarcerea în sat, Onkoura a crezut că-și poate practica talentele de infirmier; a adus medicamente de la Brazzaille și trata rănile și tusea în schimbul unei retribuții minime. Curând s-a
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
că numai 8,5% din valoarea monetară a bunurilor posedate puteau fi plasate sub această rubrică. Comunitatea sătească se apără împotriva oricărei implantări a raporturilor comerciale interne, care constituie și tema unui conflict latent între sate și majoritatea dinamică a citadinilor reîntorși. Nu putem să nu facem o paralelă între această luptă împotriva stabilirii unor raporturi comerciale și sistemul economic de ansamblu în care este prins Okelataka. Avem de-a face cu un dualism comercial simplist: vânzarea de produse agricole de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
impus de suprastructura administrativ-comercială. Situația este extrem de defavorabilă oricărei dezvoltări: pasivitate, așteptarea ca acțiunea să vină din exterior, iată care-i sunt efectele. Interiorizarea raporturilor comerciale (prin artizanat și comerțul mărunt) izbucnește odată cu acest dictat sufocant, dând viață concretă economiei. Citadinii întorși la viața rurală sunt adevărații exponenți ai comerțului economic. Raportul de paradă Okelataka reprezintă o comunitate umană care nu e construită pe raportul comercial (ea având chiar o reacție negativă față de acesta, după cum am arătat deja), dar care se
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]