811 matches
-
îmi explică, știu că ești mută! le iau pe loc înapoi, Oltul pîrîu, curg sloiuri, imersiunea albul lăptos ce l-am visat, pecetea cafeniul incintei de vagon, oarecare înălțime șoimul din lapte, albul zăpezii darul ecuatorial, șoim mai gras la ciugulit pe sol, șoimul mai grăbit pe rețeaua electrică, pantalonii, vorbește-mi din zăpadă, palmele în buzunarele de la spate umflate, oricum se vede! Bodoc apă minerală naturală lumea cît s-a frămîntat ea reliefuri, deocamdată frisoane, scăderi văi arcuite, lipim muncele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vreo patru zile, vă dați seama, să stai numai acolo, fără baie, fără mâncare, fără WC, s-au rupt salopetele alea... N-aveam ce mânca, de la Athene ne-au dat mâncare o zi, de la Lido, de la Ambasador, ce-am mai ciugulit și noi. S. B.: V-au dat mâncare caldă din banii lor? M. M.: Ei, ne-au dat din ce-au mai găsit pe-acolo! Dumneavoastră credeți că mai erau pe-acolo mulți în zilele alea? Ne-am mai dus
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
la cele importante. Îi făcea uneori și cumpărăturile, dacă avea nevoie de ceva, îi mai gătea, deși el obișnuia să mănânce numai în oraș, iar cafelele și ceaiurile de dimineață erau savuroase, alături de câțiva biscuiței de casă, din care Cristi ciugulea în grădina casei, povestind cu tanti Apostolescu ultimele succese. Zilele cu ghionturile stomacului tot mai puternice se ter- minaseră. Nopțile de singurătate și de frig se terminaseră, iar somnul venea peste oboseala lui cu vise mărețe despre glorie și despre
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
să cauți de zece ori mai mult. Și prudent, când toți sunt cu ochii pe tine. Dar trebuie doar să fii atent, atâta tot. Să nu-i lași să intre în inima ta, care e mereu deschisă, și s-o ciugulească. Să ai grijă și să te ferești de căpușe, pentru că ai văzut, ele par așa mici și inofensive, dar de fapt stau acolo și-ți sug toată viața. Mai închide uneori ușa, Cristian, iubitul meu, că n-are să se întâmple
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
glorie, ce ar fi fost la fel de repede uitat. Odată intrat în repertoriul său, fie pe scenă, fie pe placă, faima pe care o dobândeai și succesul erau ca și garantate. Celorlalți interpreți nu le rămânea de cele mai multe ori decât să ciugulească din ce el respingea. Texte și piese la mâna a doua, care, evident, nu deveneau atât de cunoscute precum cele mai minunate și calde linii melodice ale tango- urilor lui Cristian Vasile. Multă antipatie a început să stârnească în rândul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
pe atâta de complexă În implicații. Anume, ce rost ar avea ca sămânța viței să Încolțească, căci apă are deavolna, În bobița de strugure Încă atârnată de coardă? Dar acea apă e stimulatoare pentru antipodul heterotrof, omul sau pasărea care ciugulește strugurele, eliberând sămânța poate altundeva; ca și pentru drojdia care devorează zahărul bobiței lăsând În urmă vin, dar eliberând de asemenea sămânța. Se vede treaba că vița s’a născut cu vocația oenologiei... Gând la gând cu bucurie, ar spune
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Ea a făcut-o cândva, „școlind“ pasărea: decât să investească energie Într’un proces negentropizant - de adunare și concentrare a calciului, aflat disipat În mediu, pentru a forma coaja noilor sale ouă - mai bine să refolosească - calciul, evident: așa, pasărea ciugulește cojile ouălor vechi pentru altele noi... Cu ambalajul de rigoare - sistemul de membrane adică -, oul poate fi considerat o „conservă“ de viață. Dar el trebuie clocit Înainte/pentru ca acea „conservă“ să se deschidă. E o precauție luată de Natură, căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
respinge orice celulă străină, inclusiv inima grefată, chiar dacă asta Însemnă sinucidere... Cam asta trebuie să facă și Uniunea Europeană, cu sau fără peștișorul numit România Într’Însa: nu cumva să se nimerească În banc vreun pui de rechin care să crească ciugulind peștișorii din jur. În Natură asta nu se poate, dar Între oameni, țări adică, da. Și-mi alunecă gândul la țara care s’a Întregit În aceeași vreme În care altele s’au divizat. Altfel spus, Îmi doresc să fiu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-o pe patul de spital. Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat, Nu mai pot s-o mângâi M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin. Iar mâine Puii păsării cu clonț de rubin, Ciugulind prin țărână, Vor găsi poate Urmele poetului Nicolae Labiș Care va rămâne o amintire frumoasă...” Oarecum uimit, la Fălticeni, profesorul Aurel Stino a fost primul care a descoperit că, în limba lui Victor Hugo, numele poetului înseamnă „căprioară”. Întradevăr, așa cum
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
vreo patru zile, vă dați seama, să stai numai acolo, fără baie, fără mâncare, fără WC, s-au rupt salopetele alea... N-aveam ce mânca, de la Athene ne-au dat mâncare o zi, de la Lido, de la Ambasador, ce-am mai ciugulit și noi. S. B.: V-au dat mâncare caldă din banii lor? M. M.: Ei, ne-au dat din ce-au mai găsit pe-acolo! Dumneavoastră credeți că mai erau pe-acolo mulți în zilele alea? Ne-am mai dus
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
stârpi până la ultimul toate jigodiile astea comuniste! Da, vom scăpa poporul de ei! Nimeni nu-i mai vrea și nimeni nu-i mai rabdă! Îi vom agăța pe toți cu capetele-n jos de stâlpi și de felinare, să-i ciugulească păsările și să treacă toată lumea să-i vadă, să-i scuipe și să-și facă nevoile pe ei. Asta-i soarta lor, pe care ei cu mâna lor și-au scris-o vreme de o jumătate de sută de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
toate direcțiile, la nesfârșit. Un lucru deosebit, care te poate obseda, Îl constituie Înmormântarea, bocetele și somnul de veci sub zidurile Ierusalimului, așteptând ca trompetele s) sune, anunțând venirea lui Mesia. Câteva g)ini ale arabilor scurm) În praf și ciugulesc. Nici unul dintre ou)le servite la micul dejun nu a sc)pat de atingerea morții. Grupuri de fete americane coboar) dealul Îmbr)câte În blugi, cu puloverele legate În jurul mijlocului. Deasupra, În partea stâng), un cimitir islamic. Marea Poart) de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
a fi ieșit pui de gă ină, rață sau alt pui de pasere - după felul oului -, atunci te îmbogățești. Pecingine Miercurea și vinerea să nu iei ouăle din cuibar, că faci picingine pe obraz. Să nu mănînci din ceea ce au ciugulit găinile, căci faci picingine pe obraz. Picinginile se nasc din pricină că copiii pun mîna, cînd se joacă cu găinile, pe la dos. Femeile, cînd caută găinile de ouă, se umplu pe mînă și apoi pun mîna pe copii. Ele se tămă duiesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîțele se ling pe cap. Cînd albinele joacă în aer. Cînd te mănîncă călcîile. Cînd rațele și gîștele bat cu aripele în pămînt. Cînd se scaldă rațele în apă, bătînd din aripe. Cînd găinile se suie în pătul și se ciugulesc. Cînd cîntă huhurezii. Cînd cîntă cucul sara. Cînd cîntă mult hulubii. Cînd cîntă pițigoii strînși la un loc. Cînd cîntă prigoria*. Cînd doi sau trei cocostîrci se învîrtesc în aer. Cînd se bat doi berbeci cap în cap. Cînd umblă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Prometeu. După cea dintîi, deoarece îi trădase pe zei pentru oameni, el fu înlănțuit de Caucaz, iar zeii trimiseră vulturi, care-i devorau ficatul mereu renăscînd. După cea de-a doua, Prometeu, sub efectul durerii pricinuite de ciocurile care-l ciuguleau, se afundă și mai adînc în stîncă pînă ce se făcu una cu ea. După cea de-a treia, de-a lungul mileniilor trădarea lui fu uitată, zeii uitară, vulturii, el însuși. După cea de-a patra, lumea se plictisi
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pui, capabili să producă alte ouă, după modelul Pelicanului; Ouăle de calitate și talie medie se folosesc pentru omletele numite rapoarte de activitate. Galinaceele selecționate pentru lotul reprezentativ al Marelui Inspector urmau să treacă la sarcini speciale. În loc să culeagă hrana ciugulind cu văzul și auzul, erau trecute la regim de lux: consumau ouăle aduse de cucii nedoriți în cuibarele artistice autorizate (reviste, teatre, spectacole muzicale) după ce le analizau calitățile gustative (în funcție de Standardele Gustului Corect 131), cele de tușeu (pentru coajă dar
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
mai scurte decât cele ale iepurilor de câmp. Urechile, a căror margine superioară este neagră, sunt lungi și întotdeauna ciulite. Păsările Cu siguranță, păsările distrug insectele dăunătoare, dar prezintă și inconvenientul că atacă fructele mici. Rândunelele, pițigoii, lăstunii, chiar dacă vă ciugulesc salata și fructele, rămân oricum niște ajutoare pentru grădinar: ele se hrănesc cu semințele de buruieni și devorează diverse insecte, cum ar fi limacșii sau gărgărițele. Dacă aveți șansa să aveți păsări nocturne de pradă prin zonă, protejați-le: cucuvelele
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
ale biodinamicii este acela că, în natură, totul își justifică existența. Astfel, nu există, de fapt, insecte bune și insecte rele, pentru că fiecare specie joacă un rol în lanțul biologic: de exemplu, păsările care au neinspirata idee de a vă ciuguli fructele sunt, de asemenea, și consumatoare de insecte. Cât despre cârtițe, deși gonite de numeroși grădinari, devorează o mare cantitate de larve, care v-ar putea distruge grădina etc. Numim, deci, „ajutătoare” aceste organisme al căror rol este util într-
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
disperați eram noi care nu știam dacă alarma găinilor nu va atrage atenția jandarmilor. Aici am stat înghesuiți, cu respirația tăiată, fără a face nici cel mai mic zgomot. Găinile se liniștiseră și ele și acum le vedeam de sus ciugulind prin curte. între timp, dincolo se terminaseră primele cercetări. Cu toate insistențele lui Tomici, jandarmii i-au luat pe cei doi pentru a-i transporta la Primărie, unde aveau de gând să-i supună la un interogatoriu mai strâns. Cum
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
colegă, „dar s-a dus fata cu punga la rând, numai să o lase Garda-n pace, că aici la staționar nu prea merge vânzarea. Da, băiatul lu’ mămica, da, sărăcia se simte și aicea, la cornet, nu prea mai ciugulește lumea”. Remarcăm împreună prezența tinerilor din cartiere, care aproape că au acaparat spațiul de la capătul rândului, iar vânzătoarea mă sfătuiește să-mi păzesc portofelul, „să-l pui la buzunarul de la inimă, că acolo este mai mare simțirea de furat la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
incalificabilă fapta ta! Tu știi că de frică poate face un accident, să-și rupă un picioruț sau mai știu eu ce! Îmi ia vicleșugul de pe geam, îl dă de pămînt, apoi presară grîu, ca de obicei. Mona vine veselă, ciugulește încrezătoare și parcă nimic nu s-a întîmplat între noi. Sînt iertat. Am o poftă nebună s-o mîngîi puțin, mai adaug eu. Și eu, îmi spune soția, dar turturelele nu-s ca porumbeii... Mona mai vine și acum pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cerului. Cele mai pîntecoase păreau că fac explozie la desprinderea de sol și apoi răsuflau ușurate, țîșnind îndrăzneț spre lumea largă. În restaurant lume nu prea multă defilează prin fața nenumăratelor atracții culinare și, cu mișcări ezitante, aleg, sau mai corect, ciugulesc de pe ici și de pe colo cîte o feliuță de te miri ce. Conștient că n-am nevoie de multe calorii, trec și eu cu un aer de nepăsare și mă mir de cît de abstinent sînt. Mă agăț de lactate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
atât mai mult. Să-i vadă lumea că muncesc. O babă cu piciorul în gips pe un scaun de pe iarba șanțului. În jur circulă șase curci. Sau șapte. Și un rățoi. Pe rățoi aflăm că îl cheamă Donaldinho. Rățoi deștept. Ciugulește gipsul babei. Îl cloncăne. Nea Ilie, Giudi, Țoc, Mățău, Cârlig, Mosor, Tilică, Mâr, Adrienuș, Lenți. Un trib. Plus Ninel, care a terminat de afumat niște șunci. O masă. Se joacă table. Beau. Trăscău. Genocid. Te-am chelit/gogit se aude
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pe motive politice, economice, de amor, invidie... sau chiar fără motiv. Îmi amintesc în acest context de sărmanul Prometeu care era "asasinat" zilnic de vulturul marelui Zeus (nu al lui Zeus național, care n-are vulturi în echipă), care îi ciugulea "la comandă politică" ficatul. E remarcabilă motivația în acest caz, conform poetului Marin Sorescu întrebat de Prometeu de ce-l ciugulește, vulturul a răspuns: "D'aia"! Pe plan național la asasinatele petrecute "pe-un picior de plai, pe-o gură de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
era "asasinat" zilnic de vulturul marelui Zeus (nu al lui Zeus național, care n-are vulturi în echipă), care îi ciugulea "la comandă politică" ficatul. E remarcabilă motivația în acest caz, conform poetului Marin Sorescu întrebat de Prometeu de ce-l ciugulește, vulturul a răspuns: "D'aia"! Pe plan național la asasinatele petrecute "pe-un picior de plai, pe-o gură de Rai", motivația a fost diversă: econo-mică în cazul ciobanului moldovean din balada "Miorița" "că-i mai ortoman, c-are oi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]