797 matches
-
el penele-i ard. „Cucuruguuu!” zice hoțul, e semnalul că o place: Dă din aripi, se înalță, la Puicuță -i sare-n brațe. Ea-i cuminte, căci găină o s-ajungă încurând, S-a făcut că nu pricepe și l-a ciugulit pe gât. El, o aripă își lasă, și pământul mi-l atinge... E pierdut, a-ndrăgit-o, sângele în el se-ncinge. Mi-i cocoș , are blazon..., ș-o invită la plimbare; Nu acceptă, vrea să fugă, doar așa, din întâmplare, Se
COCOŞUL ŞI PUICA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340858_a_342187]
-
care-l asigura că nu-l înșeală: „Năică, mă jur, mă jur!... niciun un pic nu dau din cur.” Se liniști ca din senin, spunându-și blegul în sinea sa: „Didinica mea-i deșteaptă, o să-l fraierească și poate-l ciugulește și de ceva bănuți”. - Ioane, Ioane... ce deștept ești! Ce mă făceam dacă nu te-ntâlneam?... și-i trecu pe șira spinării un fior de spaimă, aducându-și aminte că voia să se spânzure. - Naie, sper că nu cheltuiși toți
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
02 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Timpul ascultă durerea omului care trece printr-un monolog al valsului cărămizi roșii de-ale morții mă voi trezi pește sau piatră într-un izvor de munte ne agățăm de ultimul dans când păsările ciugulesc din palme atunci învățăm să fim darnici arbitri necunoscuți ne măsoară pașii figuri strecurate în născociri de-o clipă în ramă îngheață minutul să renască fotografia din propria umbră țăruș înțepenit, ulițe în respirație nu vor crește păstăi, zambile nici
TIMPUL ASCULTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341471_a_342800]
-
la acest capitol. Eminescu, la Botoșani, a fost privatizat și trecut în proprietate personală de o gașcă de așa-ziși poeți, fiind exploatat la maximum. Pe hlamida Poetului poposesc tot felul de hultani, mai aproape de ciori decât de vulturi, și ciugulesc parcă din colivă. Iar, când e nevoie să ia atitudine împotriva detractorilor, se fac a nu fi acasă și a nu auzi cele spuse de chiar colegii lor de cumetrii literare. Asta e o tehnică foarte cunoscută de a jupui
CARTEA CU PRIETENI- EMILIAN MARCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341424_a_342753]
-
de bucurie când îl auzeam spunând: Eu mă culc cu ăsta micu' că e cald ca o sobiță. Crescusem mai măricel, o cloșcă de-a noastră rămăsese numai cu un puișor, a călcat-o cocoșul și ea l-a părăsit ciugulindu-l chiar, deși câteva minute mai înainte nu știa cum să aibă mai mare grijă de el. Mi s-a făcut milă văzându-l cum piuie după o găină care-i era acum străină. L-am prins, l-am hrănit
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
servească și au trecut la atacul platourilor, umezindu-și din când în când buzele unsuroase de la grăsimea preparatelor, în paharele cu pereții groși, în care înotau cuburile de gheață prin licoarea fină, cu gust de ploșniță. Femeile mai timide, doar ciuguleau câte ceva din produsele așezate cu opulență pe platouri. Li se servise în pahare înalte, frumos colorate într-un albastru azuriu, câte un preparat de bar slab alcoolizat dar răcoritor. Priveau amuzate cum cei doi bărbați se înfruptau cu poftă din
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341874_a_343203]
-
alăturat stolului ce plutea elegant pe luciul mării, apoi după ce toate lebedele l-au înconjurat și s-au bucurat gălăgios de venirea lui, puiul a părăsit cârdul și s-a întors la mal, la picioarele lui Nicolae și ale cățelușei, ciugulindu-i, de pantalon pe bărbat și de lăbuțe pe Molda. A ridicat gâtul și l-a scuturat în aer cu bucurie. Nicolae a înțeles mesajul: vor rămâne prieteni pentru totdeauna. În momentul când Ghețuș a plecat din nou spre apa
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
bine, noul challenger la președinția țării dorește să schimbe puțintel politica astfel ca și noi, cei mulți și trudiți să participăm la binele lor. Roșii și portocalii se opun din răsputeri de teamă că „POPORUL” sătul nu le-ar mai ciugulii din palmă. Sunt apărați de CONSTITUȚIE, legea legilor. A redacta o nouă constituție este dificil, deoarece toți purtătorii de tinichele încă nelegate de coadă au fost suficient de isteți să se apere împotriva celor care ar dori pentru popor un
IUBESC FEMEIA, BLONDĂ SAU BRUNĂ, DAR … de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341591_a_342920]
-
CUVINTE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 464 din 08 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache îmbrățișez pământul cu pietrele hotarelor în care stagnez, de câte ori iarba îmi mușcă tălpile. mintea lucrează intens. cuvintele frumoase îmi ciugulesc din palmă. nu-mi plac vulpile. privesc prea mult strugurii. spun că sunt acrii rotunjind pofta. nu-mi plac literele. nu-mi plac sunetele vulpilor. nu-mi plac vulpile care spun cuvinte frumoase. sunt și rămân vulpi. Referință Bibliografică: cuvinte
CUVINTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340671_a_342000]
-
chiar deasupra ferestrei. Parcă știau că așa erau mai ocrotiți. La început le-am fixat o bucată de tablă pe bătătorul de covoare, unde le puneam de mâncare diferite grăunțe, uneori chiar si bucăți de pâine, cu speranța că vor ciuguli cu plăcere. Cum ei se mulțumeau doar cu insectele prinse din zbor, iar meniul oferit de mine atrageau vrăbiile ce tot pândeau să le ocupe cuibul, am renunțat de a le mai da de mâncare. Observam cu interes cum atât timp cât
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
Doar cârdul de lebede înota elegant în apropierea malului, știind că există șansa ca atunci când se apropia cineva de apă, acea persoană să vină tocmai pentru a le da de mâncare. Cele mai curajoase ieșeau pe nisip și fără de teamă ciuguleau frămiturile de pâine căzute pe jos, iar cele de pe apă, ce li se aruncau. Stolul de lăstuni se învârtea cu viteză deasupra mării în zborul lor neliniștit. Se auzeau frânturi de ciripit. Ce-și spuneau între ele numai păsările puteau
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
din buncărul de afară cât timp benzile sunt ridicate - arată ca niște tăvi de chec înguste, acoperite cu un grilaj. Un mecanism îl distribuie pe toată lungimea și abia apoi coboară la nivelul păsărilor. Benzile rămân jos ziua, ca să mai ciugulească firimituri, să se cocoațe, să aibă ocupație. Furajele sunt așa‑numitele nutrețuri combinate, amestecuri de cereale, soia, uleiuri vegetale, vitamine și minerale, măcinate și granulate, cu rețete adaptate vârstei și tipului de pasăre. Nu conțin proteine de origine animală (sunt
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
să te uiți la o hală cu pui”, mi‑a spus Ovidiu într‑o dimineață la ferma de creștere din Dumbrăveni, Sibiu. „Deschizi ușa și îți dai seama dacă le e bine.” Sunt 16.500 și căptușesc uniform hala, unii ciugulesc și alții beau, unii se scarpină, unii dorm. „Povestesc.” Parcă te‑ai uita de sus la o uriașă și zgomotoasă sală de așteptare. Foto: Cristina Gânj Oamenii le oferă exact ce au nevoie ca să își îndeplinească cu maxim succes rolul
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
vremii crapă și strigă peste noi: De ce ignorați trăirea sub abuzuri Cu lașitate crasă-n fața noilor ciocoi ? Plătim și azi cu anii așteptări deșarte, Cum fură ademeniți și părinții noștri. Ascetice iluzii, idealuri sparte, Presară-n presa lor, și ciugulim ca proștii. Ruină e-n spitale în pensii și chenzine, Rețete nu mai sunt nici pentru aspirine, Tremurăm când vine scadența la chirie, Chirurgii au evadat că nu au bisturie. Trageți de pe față lințoliu întunecat, Treziți-vă din imnul în
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
viață al necuvântătoarelor. Au păscut iarba din țarcurile lagărului (de regulă, aceasta se epuiza repede, de cum îi dadea colțul, și atunci trebuiau s-o smulgă din afara țarcurilor lagărului, prin gardul de sârmă ghimpată, aflat mereu sub tensiune electrică), sau au ciugulit semințe de plante cunoscute și necunoscute, cele de ricin fiind cât pe ce să-l omoare pe Grigore. Tot el a fost supus unor experimente medicale atroce: i s-a extirpat un ganglion inghinal, fără anestezie, și i s-a
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343732_a_345061]
-
din trecut, să schimbăm decorul acestui trist anotimp. Muguri de vise să crească peste ce s-a petrecut, să culegem zâmbetele din copacul unui mâine. Pe crengile lui azi încă se mai văd cicatrici Din ele, păsări de foc vor ciuguli a vieții pâine. P. S. Acest sonet îl închin celor care au avut de suferit din tragedia de la Colectiv, pe care i-am numit "fluturi cu aripi arse...". Unii din ei au zburat spre florile veșniciei. Cei care au rămas, se
FLUTURI CU ARIPI ARSE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342812_a_344141]
-
de maniere cultură, educație. Dimpotrivă, de copil a fost înzestrat cu purtări rafinate și a sorbit cu aviditate sevele fructului cunoașterii. „E de-al meu, de la Buzău”, îl prezintă totdeauna afectiv maestrul Benone Sinulescu, cel care laudă și pasărea ce ciugulește semințe pe o miriște din perimetrul Buzăului pe care îl îndrăgește ca pe un tată! „Say Something”, „Uită tristețea”, „Sunetul ploii”, „Noaptea în vis”, „Numai muzica”, „Pescărușul”, „Te caut”, „Survive”, „Sinceritate”, „Aud un strigăt”, „The Winner”, „Running and crying”... dacă
LAURENTIU CAZAN. DACĂ N-AR FI EXISTAT, ÎNTR-O ZI TOT S-AR FI IVIT, SĂ CÂNTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342849_a_344178]
-
vis i se păruse că o voce domoală îi spusese că așa va fi. Își zâmbi amar, supărată pe ea, pe neputerea sa, continundu-și drumul... Când ajunse acasă, se luminase deja de ziuă. O miră că oarele erau în curte ciugulind ceea ce rămăsese din boabele aruncate... de cine aruncate?! Și înmărmuri: dinspre pătul, venea ducând în șort câțiva știuleți... Buna! Referință Bibliografică: MIRACOLUL / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1598, Anul V, 17 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright
MIRACOLUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344080_a_345409]
-
multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie, pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Începeam paza așa de devreme, ca să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă, producând destulă pagubă, că erau stoluri întregi aciuiați prin tufele de gărdurariță și mure de la movila lui Mihalcea. Se apuca tata să săpe o groapă spre drumul din capătul lotului, peste care construia din lemne de
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie, să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era cerul senin și soare, scoteam albia mare din lemn de tei
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
cu trei picioare, cești minuscule și turnau mereu cafea, sau ceai din ibric, sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor din pământ, pe care urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult tătarilor le plăceau să crească curci. Aveau cu zecile, chiar dacă se creșteau foarte greu. Ei au intrat primii în ceape, la înființarea lui din 1949. Ei și cei care nu aveau după ce bea apă de săraci
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
cu mâncare și plecă la noul său prieten, rămas doar cu Molda la căldura caloriferului din cameră. Erau acum buni prieteni cei doi, doar meritul salvării păsării era al cățelușei maidaneze. Se acomodase unul cu celălalt. Puiul uneori il mai ciugulea prin blană trezindu-i cățelușei o mare satisfacție. În mai puțin de o lună, piciorul puiului s-a vindecat și Ghiță plecă cu el în brațe, începând să caute lebedele pe lângă malul mării. Trecuse pericolul înghețului, iar zăpada se topise
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
stolului, ce plutea elegant pe luciul mării, apoi după ce toate lebedele l-au înconjurat manifestându-și astfel bucuria la fel de gălăgioase la vederea lui, puiul a părăsit cârdul și s-a întors la mal, la picioarele lui Ghiță și ale cățelușei, ciugulindu-i, de pantalon pe bărbat și de lăbuțe pe Molda. A ridicat gâtul și l-a scuturat în aer cu bucurie, scoțând din nou același țipăt. Moșul a înțeles mesajul: vor rămâne prieteni pentru totdeauna. În momentul când Ghețuș a
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
în curte, înalt, uscățiv, aspru ca un colonel ce inspecta trupele. Îmi era frică de el.De glasul lui. -Câine, câine!? Lăsași gâsca la poartă să o prindă vulpea? Sau ai dus-o la stație? Ai legat-o acolo să ciugulească surcele? Du-te după ea! Am fugit cu ochii măriți până în malul apei ca să găsesc animalul.Nu era nicăieri.Mărăzuia a fost din totdeauna un copil vitreg și murdar al Amaradiei.Nici apă bună de băut, nici pești foarte arătoși
AMELY P 1 FRAGMENT ROMAN. de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343645_a_344974]
-
s-o fi întâmplat cu ele ?. Aveau să reziste până la final? Dacă da, le-ar fi omorât NKVDUL pentru colaborare cu inamicul? Ce multă lume moare pe aicea dragă mamă!.Mor tineri și în urma lor urlă vântul turbat iar corbii ciugulesc lacom ochii fără viață.A murit și Ghiță, a murit Ilie, Sandu.Moare încet în cuibul sufletului meu inocența și copilăria pe care o aveam cu ceva timp în urmă.. Un mort viu cu cască și pușcă.Cu vise și
INGERI CAPTIVI P4 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343653_a_344982]