580 matches
-
-An nou, Em. Kososki scrie „Antiteza” - Gânduri prilejuite de Anul Nou, cărora li se adaugă: „La un sfânt Vasile” de Ion Creangă, vești artistice, Premieră la Național, rubrica Gânduri, dar și un elogiu adus „talentului de dramaturg” și regizor la Ciuta - jucată de aproape toate teatrele naționale din țară., demonstrând unise că Victor Ion Popa e și un gingaș poet, cu versuri vioaie, de o plasticitate rară, cu ritm și rimă bogată și cu o fină nuanță de ironie”, publicând două
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
secol de la Adunarea de la Blaj de pe Câmpul Libertății ziarul să publice Apelul către Români pentru serbarea din luna Mai -semnat de dr. Ioan Rațiu, George Pop de Băsești, Iuliu Coroian, Dionisiu Vaida, dr. Teodor Mihali, Rubin Petița și dr. D. Ciuta - iar apoi la împlinirea a 125 de ani „de când românii bucovineni aparțin glorioasei monarhii austro ungare”, la 13 ianuarie 1900, Patria vede și spune deschis în paginile ei că limba română este persecutată: „copiii noștri care îndrăznesc a vorbi în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în cuvintele: "Nu-i frumos ce-i frumos, ci-i frumos ce-mi place mie”. Totuși, există valori care rezistă de-a lungul secolelor și sunt recunoscute ca frumoase în orice timp și loc. De exemplu, sculptura antică Diana cu ciuta sau versurile lui Eminescu. Atitudinea aceasta presupune din partea privitorului sau a cititorului și o anumită cultură, un gust format prin cunoașterea capodoperelor artei universale. Pregătirea culturală contribuie la receptarea mai profundă a frumosului artistic. Lumea există ca unitate în diversitate
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
aurora, buclele de-aur îi unduiau pe frunte în vântul primăverii”. Prezența frumoasei fete, departe de corteJiul nupțial ce-i este destinat, alături de un mire impus, confirmă decizia vieții sale: „Ea venise să-mi aducă / jertfa jertfelor supreme...” Pare-o „ciută” jertfită pe altarul unei căVătorii, pe care ea nu o acceptă. Tânăra - „cerească făptură” (Friedrich eölderlin) - arată precum o „plantă ce-i bolnavăși nu poate să-ndure soarele...” și natura pare răvășită. Blând își despletește toamna ramurile clătinate-n vânt
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Stănoiu, Sandu Tudor. E inclusă și o nuvelă de Pavel Dan, Priveghiul. Se afirmă, în ultimii ani, tinerii scriitori Vintilă Horia și Olga Caba. Teatrul își face loc rareori în revistă: fragmente ale unor piese de Blaga, V. I. Popa (Ciuta), traduceri și adaptări de tot felul. Alături de Blaga, iscălește eseuri (cu caracter filosofic, estetic, literar), din primii ani, Tudor Vianu (viitoare pagini din Fragmente moderne, Poezia lui Eminescu, Studii și portrete literare, Arta și frumosul, Filosofie și poezie). În anii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
de oi, în funcție de pământul pe care îl aveau în proprietate, astfel: pentru o falce (1,5 ha.) - 3 kg; pentru o falce prașilă - 4 kg. La acea vreme locuitorii comunei mai aveau, încă, 591 de oi. Spre exemplu, proprietarul Neculai Ciută care avea 30 de oi își putea opri pentru hrana proprie dar și pentru lucrările agricole cantitatea de 30 kg. de brânză. Datorită retragerii, de multe ori precipitate, dar și datorită pierderilor înregistrate în lupte, efectivele animalelor de povară și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
altul, de la carnea trupului meu la formele infinite ale firii. Seve E îmbietor să rătăcesc în pădure primăvara. Îmi place să ascult fierberea secretă a sevelor vegetale, trosnetul sec al coarnelor de cerbi care se înfruntă aprig să cucerească o ciută tânără, strigătele scurte ale cocoșilor sălbatici în dansurile lor amoroase. Sentimentul ce-l nutresc aici are ceva cu totul deosebit, foarte solemn. Sufletul meu obosit, dar încă tânăr, se lasă cuprins de o emoție și de o uimire pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
suprareală cu lumea din jur. Această lume îl accepta și-l proteja, fiindcă se aflau în relații de reciprocă ajutorare. De exemplu, numai când aveam nevoie de hrană se ducea la vânătoare sau la pescuit, însă, dacă dădea peste o ciută rănită, îi bandaja piciorul; sau arunca la loc, în apă, peștii care săriseră din joacă pe mal și nu se mai puteau întoarce singuri în râu. Avea grijă ca orice viețuitoare sau plantă să nu fie agresate de nimeni în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
, Mihai (31.XII.1946, Telega, j. Prahova - 11.II.2004, București), critic și istoric literar, editor, publicist. Este fiul Mariei (n. Ciută) și al lui Nicolae Dascălu, tâmplar. După absolvirea Facultății de Limba și Literatura română a Universității din București (1972), lucrează ca redactor la Editura Minerva, unde între 1979 și 1989 a coordonat seria „Introducere în opera lui...”. Din mai 1990
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286692_a_288021]
-
Pescuit la păstrăvi; instrumentele și metodele vechi; cu bolovanul, cu mâna, cu lipanul, cu răstocirea. 5. Instrumentul nou, cu muscă și mincioc vicleniile păstrăvului și ale omului. 6. La cucoși în Cioaca Jinarilor 7. În Valea Mare, unde am văzut ciute 8. Pânda Râsului. Povestea lui Brașoveanu. 9. Pe negură, când s-au rătăcit vânătorii. 10. Pânda de urs când s-au propus unii pe alții paznicii. 11. Când a murit nevasta lui Rudi în sanie după naștere coborând la Sebeș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
elevilor săi un fel de pulbere de aur, prezentîndu-i ca „foarte serioși”, cu aplicație pentru învățătură etc., lucru care s-ar explica (asta ca să fim flatați și noi, genitorii) prin faptul că provin din „familii de intelectuali”. În schimb, Jean Ciută îi privește realist și nu cruță pe nimeni. Ca să fie convingător, a arătat (scenă de efect, excelent mimată) cu cîtă nespusă silă pun odraslele noastre mîna pe cîrpa de șters tabla. M-am uitat în sală: tăticii și mamițele se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În cea a Roxanei sînt cîțiva „monștri de egoism”, fapt care a și dus la apariția „grupulețelor”, indiferente unul față de altul sau ostile. Acum armonizarea lor (pe care o încearcă J.C.) nu mi se mai pare posibilă. *După ședință, Jean Ciută mi-a reproșat (iar eu am luat vorbele sale drept o laudă) următoarele: „Cred că sînteți singurul care n-a făcut asta!” E adevărat, eu n-am trimis-o încă pe R. să ia meditații la matematică și fizică, pentru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
susținute și prin zicători rostite în versuri: ―La plăcinte Înainte, La război Înapoi.― Voinic tânăr, cal bătrân Greu se-ngăduie la drum.― Poftim punga la masă Dacă ți-ai adus de-acasă.― Că e laie, Că-i bălaie, Că e ciută, Că-i cornută. Creangă folosește proverbe și zicători care deși nu sunt rostite în versuri, sunt hazlii: ―apără mă de găini, că de câini nu mă tem-, ―când nu sunt ochi negri săruți și albaștri-, ―cine poate oase roade, cine
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
creațiilor fiind un atribut al evoluției artistice extreme. Moartea omului istoric este momentul culminant al inițierii, după Mircea Eliade, și adeseori avem sugestia ei la nivelul mutilării rituale (ca „procedeu de diferențiere colectivă” cum este și tăierea cosiței în colinda Ciutei fără splină), orbirii ori amputării membrelor în basme. Acestea sunt tot atâtea semnale că novicele se află în punctul extrem al trecerii sale și că „este mort” din punct de vedere fiziologic. Depășirea încercărilor succesive „produce triumful inițiatului grație transmiterii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu forțe maxime și se află, desigur, la zmeu. În mod semnificativ, el este fratele mai mic (deci un mezin!) al mârțoagei luate de fecioara-războinic de la tatăl său și nu are splină. Amănuntul anatomic se regăsește și în colinda Ciutalinei, ciuta fără splină, tip III , asocierea cu capacitatea de a se deplasa rapid pe suprafețe întinse părând, în acest context, posibilă. În plus, splina „este socotită a fi un antrepozit de energie, yin, pământesc”, ceea ce eliberează bidiviul de contactul cu contingentul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai fost” va arunca sulița într-un spațiu solar și de acolo își va aduce acasă mireasa, chiar dacă aceasta are o formă neașteptată: „În coadili mărilor,/ În răsăritu soarilui” (Alexandrovăț - Serbia). O transfigurare totemică apare și în colinda tip III, Ciuta proroacă. La fel ca în orațiile de nuntă, fecioara de măritat ia forma unei fiare candide urmă¬rite de feciorul în ipostaza de vânător arhetipal. Atributele solare se păstrează și acum: „Vețuia o Ciută/ Cu blana bătută/ Tot cu pietre
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
apare și în colinda tip III, Ciuta proroacă. La fel ca în orațiile de nuntă, fecioara de măritat ia forma unei fiare candide urmă¬rite de feciorul în ipostaza de vânător arhetipal. Atributele solare se păstrează și acum: „Vețuia o Ciută/ Cu blana bătută/ Tot cu pietre rare/ Și mărgăritare./ Și în frunte-avea/ Răsărit-o stea,/ Stea ce lumina/ Noaptea ca ziua”. Funcția declanșatoare a inițierii, clasificată de etnologul rus V. I. Propp la numărul IX, este trimiterea eroului pentru a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
soarelui: „Cobora la vale,/ Spre soare răsare” (Dolinscoe - Odesa), vine dinspre vest ca o întoarcere triumfală a astrului însuși, similară cu repunerea lui pe boltă, în basme, de către eroii tip Greuceanu sau de către boii solari. Găsirea urmei lăsată de mireasa - ciută la asfințit, în punctul central al universului ordonat („drumul mare”), reface tiparul eroic și evidențiază finalitatea maritală a inițierii. După ce a înfrânt fiara arhetipală, eroul trece cu alaiul său prin numenal pentru a-l infuza cu energia numinoasă eliberată prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inversă (prin coerciție) pentru a pleca în expediția mitică. Refuzul de a mânca apare drept semn al unei mutații existențiale, ce anulează nevoile cotidiene, și caracterizează personajele sensibile la desfășurările viitoare, deci cu proprietăți oraculare: mioara din balada III (196), ciuta din colinda III (65) Ciuta proroacă. Colindele de fecior transformă întotdeauna tânărul colindat în eroul învingător din scenariile arhetipale. Variabila onomastică, adaptată la fiecare gospodărie unde ajung cetele de colindători, are puterea de a modifica statutul profan al flăcăului. Zicerea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pleca în expediția mitică. Refuzul de a mânca apare drept semn al unei mutații existențiale, ce anulează nevoile cotidiene, și caracterizează personajele sensibile la desfășurările viitoare, deci cu proprietăți oraculare: mioara din balada III (196), ciuta din colinda III (65) Ciuta proroacă. Colindele de fecior transformă întotdeauna tânărul colindat în eroul învingător din scenariile arhetipale. Variabila onomastică, adaptată la fiecare gospodărie unde ajung cetele de colindători, are puterea de a modifica statutul profan al flăcăului. Zicerea reiterează timpul sacru și întrupează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o casă mitică, în care se pătrunde printr-o mutilare similară celor din triburile de aborigeni: tăierea degetului mic. Moartea implicită este imediat urmată de ascensiunea în planul superior, fecioara intrând pe deasupra în casă, pe scara desăvârșită de sacrificiul ei. Ciuta, ca dublu totemic al fetei de măritat, este și ea vânată prin pădure: „O stârnii, o otrocolii,/ Prin codrii Solostrului,/ Pân-la apa Oltului”. Colinda tip III 67 A, Ciutalina, ciuta fără splină, dezvăluie o aducere în contingent a viitoarei mirese
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
intrând pe deasupra în casă, pe scara desăvârșită de sacrificiul ei. Ciuta, ca dublu totemic al fetei de măritat, este și ea vânată prin pădure: „O stârnii, o otrocolii,/ Prin codrii Solostrului,/ Pân-la apa Oltului”. Colinda tip III 67 A, Ciutalina, ciuta fără splină, dezvăluie o aducere în contingent a viitoarei mirese, granița dintre lumi fiind marcată în toate culturile de o apă. Alegerea lexicală a termenului codru în loc de pădure corespunde naturii ascunse a acestui spațiu rezervat încercărilor mitice, prin însăși sonoritatea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
condiție similară cu cea a podului. Vânătoarea flăcăului se face „Peste munți/ Cărunți,/ Pe sub stânci/ Adânci,/ Pân la Pod-de carne,/ Că n-a fost de carne,/ (...) Pân la Pod-de os/ Că de os n-a fost”. Vocea lirică este a ciutei proroace din colinda tip III 65. Ea știe că podurile vor fi făcute din înseși trupurile căprioarelor, sacrificarea animalelor asigurând flăcăului consacrarea care încheie drumul inițiatic cu o revenire din planul înalt. În colindele de flăcău, spațiul din care trebuie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vitale, veninul și sângele care curg pe chipul altminteri „drăguț” al voinicului arată incompatibilitatea pe care exponentul stihiilor o are cu ființa umană. Fiul scorpiei realizează doar o metamorfoză parțială, ce nu poate avea perfecțiunea unei transformări totemice, reperabilă în ciuta - fată de măritat, în colindele de tip 67 A și B, Ciutalina, ciuta fără splină. Scorpia a fost descrisă de către cercetători ca fiind „un animal foarte mare, probabil un ofidian”, dar cu siguranță ea intră în clasa animalelor ce figurează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
incompatibilitatea pe care exponentul stihiilor o are cu ființa umană. Fiul scorpiei realizează doar o metamorfoză parțială, ce nu poate avea perfecțiunea unei transformări totemice, reperabilă în ciuta - fată de măritat, în colindele de tip 67 A și B, Ciutalina, ciuta fără splină. Scorpia a fost descrisă de către cercetători ca fiind „un animal foarte mare, probabil un ofidian”, dar cu siguranță ea intră în clasa animalelor ce figurează monstrul în al cărui pântec neofiții trec proba inițiatică, printr-un transfer de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]