579 matches
-
lucruri: domnul Primar și-a achiziționat o bicicletă nouă, cu zece pinioane și trei foi de angrenaj; armăsarul Canafas, scăpat de cuțitoaiele măcelarilor, a fost zărit zburdând ca un cârlan În Codrul tăcut de la Miazănoapte, Înconjurat de un harem de ciute - să-i fie de bine și la mai mare!; consilierul local de sorginte bolșevică - l-am numit aici pe domnul Untură-n Căciulă - a pierdut o sumă imensă la pariuri, deoarece a Înțeles greșit semnele cu ochiul făcute de frizerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
risipite... Zăpada, ploile ar șterge orice urmă... Întoarse capul speriat. Un cerb mare cu coarne înalte, spectaculos ramificate, îl privea neclintit, mișcându-și ușor nările, ca și cum ar fi știut că era cineva acolo, după perdea, în trăsură. Apărură și câteva ciute. Apoi, pe neașteptate, fugiră cu salturi lungi, sincronizate, înapoi în pădure. Manuc își simți gura uscată. Abia reuși să-și dezlipească limba de cerul gurii. Din cauza tensiunii nu mai saliva. Închise ochii. Respiră adânc de câteva ori, până când inima reveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Lumina ochilor Lumina ochilor mi-e țara Icoana noastră cea dintâi Iubirea sfântă pentru mamă Ce-o punem seara căpătâi. Lumina ochilor mi-e țara Cum râd codanele de grâu Și cum coboară din legende Cerbii și ciutele la râu. Lumina ochilor mi-e țara Cetăți de scaun din trei zări Unite sub același sceptru Pe drumul marii înălțări. Lumina ochilor mi-e țara Morminte, vii, în orice sat. Care ne grăiesc cum ne lupatarăm Să fie neamul
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93452]
-
timpul vieții lui. 22. În fiecare zi Solomon mînca: treizeci de cori de floare de făină, și șaizeci de cori de altă făină; 23. zece boi grași, douăzeci de boi de păscut, și o sută de oi, afară de cerbi, căprioare, ciute și păsări îngrășate. 24. Stăpînea peste toată țara de dincoace de Rîu, de la Tifsah pînă la Gaza, peste toți împărații de dincoace de Rîu. Și avea pace pretutindeni de jur împrejur. 25. Iuda și Israel, de la Dan pînă la Beer-Șeba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
este unul plin de peștișori, ceea ce atrage, desigur, vreo cincizeci de călifari albi și roșii, asemenea unor mărțișoare. Deși credeam că asta-i tot, apare și un cârd uriaș de cufundari... spectacolul începe... Intrând în dumbrăvioară, în apropiere se văd ciute și căprioare. Se apropie încet-încet un cerb cu coarne mândre, împodobite cu ramuri ce se înalță spre cer. În planul îndepărtat, nuanțe diferite de verde creează o pictură ce pare să prindă din ce în ce mai mult relief. La
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
Chirița - sau, în special, figurile purității și (dăruirii) feciorelnice mai mult sau mai puțin senzuale (Adela, Olguța, Monica, Sașa Comăneșteanu, Lina, Ana lui Manole, Otilia, Maitreyi, Ana lui Ianke, Tincuța lui Scatiu, Gena din Titanic Vals, Haia Sanis, Carmen din Ciuta, Tofana din Patima roșie, Corina din Jocul de-a vacanța, Borivoje din De la noi la Cladova ș.a.) cu câteva (e drept, teribile) Nona, Daria, Ivanca, Rusoaica? Sigur, la soții, sau amante, impetuoase, pline de nuri și cornițe drăcești, nu stăm
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de oi, Ciobănașii din napoi Cu fluere și cimpoi, Mai avea de mă pricepi, Herghelii de cai sirepi Ce ca vijeliile Îi împleau câmpiile, Îi pășteau moșiile, Și de - a lungul râurilor S'așterneau pustiurilor, Și în valurile ierbii Pășteau ciutele și cerbii, Și prin munți pierduți în nouri Avea cârduri mari de bouri, Ș-avea munți, ș-avea păduri Și cetăți cu - ntărituri, Ș-avea sate mii de mii Presărate pe câmpii, Ș-avea sate mari și mici Pline toate
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
în trecere își privesc fără de spaimă umbra în albii. Frunzare se boltesc adânci peste o-ntreagă poveste. Nimic nu vrea să fie altfel decât este. Numai sângele meu strigă din păduri după îndepărtata-i copilărie, ca un cerb bătrân după ciuta lui pierdută în moarte. Poate a pierit sub stânci. Poate s-a cufundat în pământ. În zadar i-aștept veștile, numai peșteri răsună, pâraie se cern adânc. Sânge fără răspuns, o, de-ar fi liniște, cât de bine s-ar
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
pierdută în moarte. Poate a pierit sub stânci. Poate s-a cufundat în pământ. În zadar i-aștept veștile, numai peșteri răsună, pâraie se cern adânc. Sânge fără răspuns, o, de-ar fi liniște, cât de bine s-ar auzi ciuta călcând prin moarte. Tot mai departe șovăi pe drum, - și ca un ucigaș ce-astupă cu năframa o gură învinsă, închid cu pumnul toate izvoarele, pentru totdeauna să tacă, să tacă. CĂLUGĂRUL BĂTRÎN ÎMI ȘOPTEȘTE DIN PRAG Tinere, care mergi
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
trântirăm În ea. Nu trecu mult și auzirăm zgomot de glasuri venind dinspre apă, dar acestea se duseră alene la vale, Încet-Încet, până ce iar nu se mai auzi zgomot făcut de om. 14. Spre seară am vânat un pui de ciută. Am dat peste o baltă dosită Între brazi și i-am dat roată o bucată de vreme, căutând urme de animale de pradă, dar locul părea liniștit. M-am așezat Într-un loc bine ales, așa ca vântul să bată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
nici măcar n-am mai răsuflat. Doar m-am uitat cu luare aminte, ca să văd dacă eram Într-atât de aproape Încât să lovesc cu sulița scurtă a Runei. Apoi am amorțit și mai și, iar piepții mi se Încinseră. Când ciutele Își cufundară boturile În apă, n-am mai așteptat: am ridicat capul numai puțin și am azvârlit sulița În cel mai mic ciutan. În clipa următoare, ciutele țâșniră prin baltă spre adâncul pădurii - puiul se prăvălise Însă cu capul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Runei. Apoi am amorțit și mai și, iar piepții mi se Încinseră. Când ciutele Își cufundară boturile În apă, n-am mai așteptat: am ridicat capul numai puțin și am azvârlit sulița În cel mai mic ciutan. În clipa următoare, ciutele țâșniră prin baltă spre adâncul pădurii - puiul se prăvălise Însă cu capul În apă, nemișcat, și, pentru asta, i-am zis Tatălui că făcuse bine: mama ciutanului o să uite mai ușor că și-a pierdut puiul. O vedeam cum rămăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Dar mult n-a ținut somnul lui. El s-a sculat foarte ușor și atât de sănătos din patul lui precum nu se simțise nicicând; inima lui îi bătea cu vioiciune și căldură, pasul era ușor ca acela a unei ciute. Erau 10 ceasuri înaintea miezului nopții. El se-mbrăcă repede și plecă în oraș, intră în cafeneaua sa obicinuită și-ncepu să răsfoiască jurnalele. Ceea ce i se părea ciudat din cale-afară e că stâlpii de cafenele îi luau jurnalele din
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în unghiul țării, iar de la miazănoapte se vede de lângă apa Ceremușului, unde numai hotarăle Moldovii, ale țării leșești ș-ale Ardealului se lovesc. Prin năsipul pîrăielor ce se încep din munți se găsește praf de aur, prin codri sânt cerbi, ciute, căprioare, bivoli sălbatici și, în munții despre apus, o fiară pe care moldovenii o numesc zimbru. La mărime ca un bou domestic, la cap mai mic, grumazii mai mari, la pântece subțiratec, mai înalt în picioare, cornele, ei stau drept
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lume, să mai știe/ Așa fătuță mândră și nurlie./ Iar pielița-i lucioasă semăna/ Cu-n galben proaspăt din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura în ghiers cu rândunica./ La țopăit era neîntrecută, / Părând un ied zburdalnic după ciută./ Era ca miedul dulcea ei suflare,/ Ca florile din fân aromitoare./ Zglobie ca un noatin tinerel,/ Ca plopul naltă, trasă prin inel./ Purta pe piept un fel de chiotoare/ Taman cât bumbul scutului de mare./ Condurii sus de geznă-i înnoda
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lume, să mai știe/ Așa fătuță mândră și nurlie./ Iar pielița-i lucioasă semăna/ Cu-n galben proaspăt din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura în ghiers cu rândunica./ La țopăit era neîntrecută, / Părând un ied zburdalnic după ciută./ Era ca miedul dulcea ei suflare,/ Ca florile din fân aromitoare./ Zglobie ca un noatin tinerel,/ Ca plopul naltă, trasă prin inel./ Purta pe piept un fel de chiotoare/ Taman cât bumbul scutului de mare./ Condurii sus de geznă-i înnoda
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu praf de pușcă, de pucioasă amestecată cu dohot, cu grăsime nesărată, cu zeamă de tutun. Oblojeli cu fierturi de surcelele de brad, cu buruieni de râie, de sămânță de cânepă pisată, rădăcini de iarbă mare, lemnul câinelui, păpădie, părul ciutei, pelin, mușețelul calului, stirigoaie, rădăcini de stevie. Alifie din piatră vânătă topită În grăsime, pucioasă amestecată cu grăsime de vită, cu untură de porc sau cu seu de oaie, cu piatră vânătă și pucioasă, cu ceapă albă, grăsime nesărată, apă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
introduce câte un cățel de usturoi Înmuiat În ulei de măsline, În ambele urechi. Picături În ureche cu ulei de nucă, amestecat cu zeamă de urechelniță, căruia i se mai spune și iarbă de ureche, iarbă grasă, jintură sau iarba ciutei. Se stă cu urechea bolnavă În sus, după care se face spălătură cu ceai călduț de mușețel. Cultivată adesea pe lângă case, se credea că urechelnița Îi apără pe oameni de trăsnet, dacă poartă frunze sau flori din plantă la brâu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pătlăgele roșii, usturoi, mărar, suc de coacăze, miere de albine, pelin, propolis. Când un copil avea "boală câinească", manifestată prin lipsa poftei de mâncare, slăbire, Încetinirea creșterii și stări de moleșeală, se făceau băi repetate cu fierturi din planta părul ciutei, din pălămidă grasă sau pălămidă seacă, din frunze și coajă de mesteacăn tânăr. Deasemenea se făceau băi cu fierturi din căline și semințe de cânepă sau din pălămidă și limba oii, de iarbă grasă, de sporici (buruiana de boală), de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vrejuri de fasole, stroh de fân, tătneasă, de iarbă mare, de coajă de lemn dulce, de măturică, de mâzgă de mesteacăn (adunată primăvara), din frunze de nuc, de ochiul boului, din rădăcină și frunze de omag, de orbalță, de părul ciutei, de pelin sau peliniță, din planta Poalele Sântemării, de sunătoare, mușețel, rostopască, crenguțe de salcie, din flori de soc, de sovârv, din scoarță de stejar, din frunze și flori de sulfină, de urzică vie, din tulpini de usturoi, de vâzdoage
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Opriș. Grupate sub genericul „Ferestre spre lume”, versurile copiilor, participanți și la alte concursuri: „Autori copiii” de la Iași, „George Bacovia” de la Bacău poartă semnăturile: Corina Barbu, Daniela Brașoveanu, Denisa Grădinaru, Liana Neg ru, Daniela Dobre. Paula Berlea, Carmen Iancu, Nicoleta Ciută, Liliana Ciubotaru, Melania Chițiga, Gabriela Boghiu. * 299 Coordonate bârlădene Coordonate bârlădene revistă literară a fost editată la Bârlad în august 1970 de Casa de Cultură a Sindicatelor și Cenaclul literar „Al. Vlahuță” În articolul inaugural se explică geneza numelui revistei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Frământare intimă, dus în lume (clișeul Goga) și întors cu pas "împleticit", descinde din fondul abisal, dinspre înaintași: "Pădure, sora mea, la tine vin (...) / Sunt vinovat c-am risipit în vânt, / Din ce mi-ai dat, fuioare de lumină". Ursul, ciutele, râsul, păsările, jigăniile codrului, indicatori ai elementarității arhaice, participă la impresia globală de auroral; orice rupere a pactului cu pădurea suscită mâhnire. Ruralul, naturistul Labiș, în esență un emotiv, "privind în amintire" spre "Carpații veșnici", ascultând depărtări unde "buciumă vise
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
tandru, spășit, elegiac aspiră să se întregească prin Celălalt: "Eu, tu cel care am murit, / ascultă sunt eu mai departe acolo" (Șirul lui Fibonacci). Tentații bipolare în căutarea unui sens implică înșelări și inadvertențe. Moartea, "fată în casă a lunii, ciută plângând / trece pe acoperiș"; halucinată, "se duce să iubească"; în tărâm de "arderi reci" mari dezolări bacoviene își asociază cinismul: Crapă râsul mai departe într-o ordine mai trează". Nonsensurile fac legea! Intenția (repetată) de a înțelege lumea, "ridicând-o
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
frâul lor e-mpodobit Cu perle și cu aur. Sau cu șoimul Vreți să vânați? Se-nalță șoimii voștri Mai sus ca, dimineața, ciocârlia. Sau cerbi vreți să vânați? Cu câinii voștri Mai iuți decât zglobia căprioară Și ageri cum e ciuta...1 Bețivanul e pus mai ales să admire tablouri ce-i zugrăveau - nu întâmplător - pe Adonis, Io și Dafne, personaje ce suferiseră fiecare transformări datorate asiduităților amoroase ale câte unei divinități (Adonis fusese transformat în anemonă de către Venus, Io - într-
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
din sat aduce "apă neîncepută", o toarnă într-o căldare, pune nouă feluri de plante la fiert, apoi se spală bolnava, iar apa se aruncă la răspântii, rostind descântecul: "Avrămeasă / Cristineasă, / Leușteanu, / Și odoleanu, / Mătrăgună, / Sânge de nouă frați, / Iarba ciutei / Și mama pădurii. Cum se sparge târgul, / Cum se sparge oborul, / Așa să se spargă faptul / Și lipitura / Și zburătorul. / Cum se răspândesc răspântiile, / Așa să se risipească vrăjile / Și lipitura / Și zburătorul!" 200. În comuna Fundu Moldovei din județul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]