862 matches
-
miel, oi sau capre și confecționau căciuli, pieptare, cojoace și foarte rar opinci, șerpare și hamuri. "Cizmăritul" a apărut în sat la sfârșitul secolului al XIX-lea o dată cu „încălțămintea domnească” sub formă de cizme, „păpuci” (ghete), sandale, pantofi, etc. Meseriașii cizmari purtau denumirea de „șustări” care inițial făceau doar reparații și mai apoi confecționau încălțăminte doar „la comandă”. Dintre cei care practicau acest meșteșug au fost frații Alexandru, Iosif și Petru Mureșan și Dionisie Fogoroș al cărui supranume era de „Șuștărelu
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
acțiuni militare, prin tratat, dobândesc cetatea de pe Tâmpa. 1424: Blănarii brașoveni își alcătuiesc primul statut dintre bresle. În 1798 la Brașov ființau 43 de bresle, deservite de 1.227 meșteri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari, curelari, cizmari, cuțitari, cojocari (tăbăcari), măcelari, aurari, cositorari, arămari, franzelari, olari, lăcătuși, țesători, armurieri, arcari, pălărieri, lânari, argintari. 1448 - 1453: Iancu de Hunedoara răscumpără și dă ordin de distruge a cetății Brașovia de pe șaua Tâmpei, piatra și materialele de construcție ale acesteia
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
lăsând locul ținuturilor de pe lângă Trabizonda sau Adana, din jurul Alepului, de pe drumul spre Deir-ez-Zor sau Mosul, din micuța Armenie sovietică sau din alte spații, nenumite, dar Însemnate de aceeași izgonire și același prăpăd. Chipurile lui Anton Merzian și Krikor Minasian, cizmarii, imaginea lui Sahag Seitanian, a bunicii Arșavir, portretul lui Garabet Vosganian sau cel al lui Setrak Melchian, destinul orbului Minas, al clopotarului Arșag, al vânzătorului de halva și al altora ce i-au vegheat copilăria poartă În ele amintirea altor
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
introduce a doua protagonista, Laila, vecina lui Mariam, acest lucru înseamnand că nu o vom vedea pe Mariam decât prin ochii Lailei. Cele două nu își vorbesc până într-o zi când Mariam, îmbarcata în burka, trece împreună cu soțul ei, cizmarul, Rasheed. Prin această imagine, Hosseini vrea să sugereze faptul că orice persoană, chiar dacă e tăcută și acoperită în întregime în burka, are propriul ei trecut și propriile ei sentimente. Laila provine dintr-o familie liberală; ea este educată și are
Khaled Hosseini () [Corola-website/Science/312958_a_314287]
-
depozitarea muniției și adăpostirea trupelor. Bastionul Haller a fost construit în perioada 1551-1553, în timpul primariatului lui Peter Haller. Lucrările au fost coordonate de meșterii Peter Nürnberger și Georg Waahl. Odată cu el a fost construit și bastionul plasat la Poarta Ocnei (Cizmarilor), astăzi dispărut. Pentru a finaliza cât mai repede această construcție, Dieta Transilvaniei a impus orășenilor și țăranilor români și sași din satele învecinate să presteze muncă obligatorie și să contribuie cu bani. Cu toate acestea, țăranii și orășenii au refuzat
Bastionul Haller () [Corola-website/Science/323916_a_325245]
-
era părintele Cernovschi Sofronie. Școala avea un învățător, Cijevschi Dionisie, și două învățătoare: Cijevschi Domnica și Zetel Olga. Proprietarul moșiei de 700 de fălci (adică de 1000 de hectare) era boierul Barbu Artur. Majoritatea locuitorilor erau agricultori, cei câțiva meseriași (cizmari, croitori sau comercianți) erau nemți, evrei sau polonezi. Erau și două cârciumi, proprietatea evreilor Abraham Isac și Fuchs Abraham, și o bancă. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Baineț se ridica la 1625 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (40
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
Iași. A învățat singur și a citit enorm, îndeosebi pe marii poeți ai literaturii române, Mihai Eminescu și George Coșbuc, care i-au și influențat creația. În 1890 a plecat de la Iași la București unde și-a continuat munca de cizmar. În 1893 s-a înființat P.S.D.M.R., ocazie cu care Neculuță s-a atașat mișcării muncitorești. În 1894 a început să contribuie cu poezii, schițe și articole la publicațiile: "Icoana vremii", "Adevărul ilustrat" (1895), "Lumea nouă literară și științifică" (1894-1896), "Lumea
Dumitru Theodor Neculuță () [Corola-website/Science/307242_a_308571]
-
din București. Președintele comisiei de admitere este generalul Ion Antonescu, care va fi și director de studii pe perioada acestei școlarități În perioada 1927-28, O.V. locuiește cu familia în cartierul Lemaître, pe str. Elena Cuza, cu chirie la un cizmar, om foarte harnic și cumsecade. Condițiile de locuit sunt extrem de modeste. 23 iulie-23 august 1928 - Ion Antonescu va merge cu elevii lui într-o călătorie în Polonia. (În 1931, O.V. își va publica impresiile în volumul "Polonia, vecina necunoscută
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
unor învățați evrei din Andaluzia, ale căror nume începea cu cuvântul arab Ibn, însemnând „fiu” și transcris în ebraică cu „Even”, ca de pildă Ibn Ezra, Ibn Daud, Ibn Gevirol sau chiar Ibn Shushan. După ce a lucrat o vreme ca cizmar, Even-Shoshan a fost admis ca student la Seminarul pedagogic David Yellin din Ierusalim pe care l-a absolvit în anul 1928. În continuare, a predat la o școală elementară din Beit Hakerem și s-a căsătorit cu Tzvia Kagan care
Avraham Even-Shoshan () [Corola-website/Science/316640_a_317969]
-
(n. 1 martie 1848, Dublin - d. 3 august 1907, Cornish, New Hampshire) a fost un sculptor americain. "" s-a născut la Dublin, la 1 martie 1848. Tatăl său era cizmar, originar din Aspet, în Pirineii francezi, iar mama sa era irlandeză. După o jumătate de an de la nașterea lui Augustus, familia a emigrat la New York, în Statele Unite ale Americii. Din 1861, Saint-Gaudens a fost ucenic la un șlefuitor de camee
Augustus Saint-Gaudens () [Corola-website/Science/328434_a_329763]
-
în nordul Belarusiei, în 1909. După moartea părinților, a trecut în grija unor rude, pentru ca din 1922 să fie crescut într-un orfelinat. În 1921 a început să urmeze cursurile de calificare pentru meseria de frizer, apoi pentru cea de cizmar. În 1924, la vârsta de 15 ani, Fomin a fost primit în rândurile Komsomolului. După ce a lucrat o perioadă scurtă de timp la o fabrică de încălțăminte din Vitebsk, a fost trimis la o școală de partid la Pskov, unde
Efim Fomin () [Corola-website/Science/330008_a_331337]
-
pentru comuniștii care nu erau sârbi, iar romii nu erau însemnați Majoritatea victimelor au fost ucise în locurile de execuție de lângă lagăr: Granik, Gradina și altele. Cei lăsați în viață erau mai ales calificați în meserii necesare (medici, farmaciști, electricieni, cizmari, aurari și altele) și erau folosiți în atelierele de la Jasenovac. Sârbii constituiau majoritatea deținuților de la Jasenovac. În mai multe cazuri, deținuții erau uciși pe loc după ce recunoșteau că sunt sârbi și majoritatea considerau că acesta este motivul încarcerării lor. Sârbii
Lagărul de concentrare Jasenovac () [Corola-website/Science/321427_a_322756]
-
sfârșitul lunii februarie 1945, Ceaușescu ar fi încercat să îl determine pe Mihail Fărcășanu să defecteze cu organizația sa, oferindu-i un portofoliu ministerial în următorul guvern. Nu există detalii asupra convorbirii dintre rafinatul doctor în științe politice și ucenicul cizmar absolvent a patru clase primare, dar încercările lui Ceaușescu de a-l recruta pe Fărcășanu au fost un eșec total. Discuțiile cu privire la atitudinea partidelor istorice au urmat și după preluarea puterii de către guvernul Petru Groza. Iuliu Maniu susținea menținerea strategiei
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Belzec și Treblinka). Evreii sosiți aici cu trenurile erau selectați în gară, iar majoritatea luau calea camerelor de gazare și apoi ale crematoriilor umane. Un număr mic de privilegiați, reprezentați de cei care aveau meserii folositoare ofițerilor din lagăr (croitori, cizmari, cusătorese etc.), rămâneau în lagăr pentru a munci la sortarea obiectelor aduse cu ei de evreii gazați. Printre evreii selectați să rămână au fost și Itzhak Lichtman (Jack Shepherd), căruia un alt deținut i-a spus să pretindă că este
Evadare din Sobibor () [Corola-website/Science/326551_a_327880]
-
cusătorese etc.), rămâneau în lagăr pentru a munci la sortarea obiectelor aduse cu ei de evreii gazați. Printre evreii selectați să rămână au fost și Itzhak Lichtman (Jack Shepherd), căruia un alt deținut i-a spus să pretindă că este cizmar de meserie, tânăra Luka (Joanna Pacuła), care s-a dat drept cusătoreasă deși nu cunoștea această meserie, și adolescentul Stanislaw "Shlomo" Szmajzner (Simon Gregor), care era de meserie bijuterier aurar și a fost oprit, împreună cu fratele său mai mic, pentru
Evadare din Sobibor () [Corola-website/Science/326551_a_327880]
-
lemn și cărămidă, în cel mai autentic stil românesc, cu tindă și trei încăperi la stradă. Ea se află în vechiul centru al orașului Târgu Neamț, nu departe de Cetatea Neamț. Părinții Veronicăi Micle proveneau din zona Năsăudului. Tatăl Veronicăi, cizmarul Ilie Câmpeanu, a participat la Revoluția din 1848, murind la puțină vreme. Din cauza prigoanei austro-ungare, mama Veronicăi, Ana Câmpeanu, a trecut munții în Principatul Moldova împreună cu un fiu de numai doi ani și cu o fiică abia născută. Vernica Micle
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
care declara că “Cucerirea Basarabiei sau a Transilvaniei trebuie osândită de noi”, la 13 decembrie 1918 este organizată o manifestație socialistă cu lozincile “Jos armata! Jos regele! Trăiască Republica!” Principalii organizatori erau Cristian Racovski, tipografii Iancu Luchwig și Sami Steinberg, cizmarul Marcus Iancu, corectorul Marcel Blumenfeld, Ilie Moscovici, I.C. Frimu, Gheorghe Cristescu, D. Pop și alții. Manifestația trebuia să aibă loc în fața Teatrului Național. Forțele de ordine, formate din Regimentul 9 Vânători, Poliție și Jandarmerie, comandate de prefectul de poliție generalul
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
dar ei nu s-au mai întors în sat. De aceea satul nu are o generatie de cel putin mici meseriași cu ateliere sau alte preocupări de acest gen. De fapt în sat nu există decât un fierar și un cizmar (care a fost tatăl meu, dar care mai mult cârpea decât confecționa) și un măcelar (mosul lui Miron) care avea o măcelărie (Misărniță) lângă drumul mare vis-a-vis de imaș și drumul care merge în râturi și acolo vindea numai joia
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
Ețco Tatiana, "„Andrei Mudrea: Clipe de Lumină”", ziarul „Ziarul de Gardă”. Nr. 289. 28 Mai. Chișinău, Moldova 2009 Țurcanu Aurelia, „"Ai parte de Clipe de Lumină cu Andrei Mudrea..."”, ziarul „Capitala”. 3 Iunie. Chișinău, Moldova 2009 Codreanca Lidia, "„De la înălțimea cizmarului lui Apelles”", ziarul „Literatura și Arta”, Nr.30. 28 Iulie. Chișinău, Moldova 2009 Rusu-Haraba Anastasia, "„Andrei Mudrea. Culori și Parabole”", revista „Moldova, Nr.7-8. Chișinău, Moldova 2009 Trofimov Rodica, "„Mudrea cel Înțelept”, revista „VIP magazin"”. Nr. 66. Octombrie. Chișinău, Moldova
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
tăcere și existențele dogmei creștinortodoxe". Pe parcursul cărții este denaturat caracterul aparent respectabil evocat de acțiunile fiecărui personaj, instaurându-se progresiv, prin evenimentele cotidiene Încălcarea anumitor dogme religioase. Ceea ce va influența direct viața locatorilor din blocul băcăuan este hotărârea lui Simion, cizmarul ce locuia la parter, de a se instala pe neașteptate În ascensor, bulversând prin „minunile” pe care le face și prin „accesul” la intimitatea celorlalți existența tuturor, devenind treptat un fel de legendă urbană. Cimpoeșu reușește să miniatureze societatea postdecembristă
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
și în 1550, cu permisiunea regelui , au fost construite uzine de apă. În anul 1599 a fost adăugată a treia poartă zidului de apărare. La acel moment, Opoczno a avut 90 de artizani, cu mai multe bresle, cum ar fi: cizmari, fierari, șelari, și căldărari. În 1646, a fost deschisă o sinagogă pentru minoritatea evreiască. Perioada de prosperitate a ajuns la final în timpul Invaziei suedeze din Polonia (1655-1660), când Opoczno împreună cu castelul său au fost arse din temelii de către invadatori, iar
Opoczno () [Corola-website/Science/297930_a_299259]
-
Gian Luigi Morandi s-a născut într-un mic sat numit Monghidoro. Tatăl lui, Renato, a fost activ în cadrul Partidului Comunist Italian și Gianni îl ajuta cu vânzarea ziarelor. La o vârstă fragedă, Morandi a lucrat ca lustruitor de pantofi, cizmar și ca vânzător într-un cinematograf. A susținut mici concerte, dintre care unele au fost în timpul activităților Partidului Comunist. A debutat în 1962 și a susținut mai multe festivaluri de cântece populare, inclusiv festivalul "Canzonissima" în 1969. În 1962 a
Gianni Morandi () [Corola-website/Science/332775_a_334104]
-
3 august 1889, Văratec) a fost o poetă română. A publicat poezii, nuvele și traduceri în revistele vremii și un volum de poezii. E cunoscută publicului larg în special datorită relației cu Mihai Eminescu. A fost al doilea copil al cizmarului Ilie Câmpeanu, care a murit înainte de nașterea fiicei sale, și al moașei Ana. După moartea soțului din anul 1849 Ana s-a mutat, împreună cu cei doi copii, la Târgu Neamț. Fratele Radu moare nu mult după aceea. În anul 1853
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
încă elev, a publicat o plachetă intitulată "Melancolie". Până în 1938 a publicat sub pseudonimul D. Orfanul (deoarece tatăl său murise pe front, în 1917), pentru ca din 1938, la îndemnul lui Eugen Jebeleanu, să adopte pseudonimul . Este fiul lui Dumitru Petrescu (cizmar si, apoi, agricultor, căzut pe front în timpul primului război mondial) si al Pascăi (n. Preotu). Ulterior, mama sa se căsătorește cu zidarul Florea Stoicea. Dimitrie Stelaru a avut trei mariaje. Se căsătorește pentru prima oară la Turnu Măgurele cu o
Dimitrie Stelaru () [Corola-website/Science/299158_a_300487]
-
poșta orașului și sediul Cercului civic de lectură. La parter a funcționat mult timp un restaurant, astăzi servește scopurilor comerciale. Muzeul orașului Târgu-Secuiesc a fost inaugurat în primăvara anului 1972 în clădirea fostei primării. În sălile destinate meșteșugarilor tradiționali (olari, cizmari, pantofari, tăbăcari, cojocari, fierari, lăcătuși, turtari, pălărieri, croitori și tâmplari) pot fi văzute unelte, produse și instalații ale atelierelor acestor meșteșugari. Pe lângă exponatele realizate din truda meșteșugarilor, se păstrează în fiecare sală documente scrise, steaguri, lăzi, table ale diferitelor bresle
Târgu Secuiesc () [Corola-website/Science/297004_a_298333]